Flacăra Iaşului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8071-8096)

1972-09-01 / nr. 8071

Ce se întreprinde pentru popularizarea şi însuşirea documentelor Cod­ei Inter­naţionale a partidului ? ■ Dezbateri vii, la obiect, în adunările generale ale comuniştilor ■ Comitetul de partid pe întreprindere a luat măsuri, dar... pînă la organizaţiile de bază, ele s-au diminuat în intensitate acumeate de excepţională însem­nătate pentru viaţa şi activitatea partidului şi poporului nostru. Ra­portul şi rezoluţiile Conferinţei Na­ţionale a partidului polarizează, în­tr-o tot mai mare măsură, atenţia co­­m­uniştilor, a tuturor oamenilor muncii. „Nimeni nu trebuie să-şi închipuie — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la încheierea lucrărilor Conferinţei Na­ţionala — că am adoptat hotăriri pentru a la aşeza un sertar. Ele constituie pro­gramul de lucru al tuturor­­ fiecare la lo­cul său, In conformitate cu răspunderea pe care o are In partid şi in stat, este chemat să acţioneze pentru îndeplinirea lor — ţi va fi judecat după felul cum munceşte pentru realizarea lor“. Şi cum o condiţie sine qua non a aplicării de viaţi a unor măsuri este cunoaşterea temeinică a aceste«-«, ne-am propus să urmărim modul In care acţionează orga­nizaţiile de partid pentru popularizarea documentelor Conferinţei Naţionale. Ancheta noastră am Intreprins-o de a­­ceastă dată la Trustul de construcţii Iaşi.­n lucru bun, ce merită ,cu priso­sinţă a fi evidenţiat. In 21 din ce­le 31 de organizaţii de bază ce ac­tivează In cadrul trustului, s-a dez­bătut deja In adunări generale ale comuniştilor Raportul ţinut la Conferin­ţe Naţională. „Dezbaterile ce au avut loc pînă In prezent, ne Informează tov. Fănică Dimnilă, secretarul comitetului de partid pe trust, au ilustrat interesul spo­rit al membrilor de partid faţa de pre­vederile cuprinse In Raport, şi care sunt de importanţă excepţională pentru dez­voltarea României socialiste In următorii ani. Discuţiile la adunările generale au avut un caracter de lucru : comuniştii. In Intervenţiile lor, s-au referit cu precăde­re la acele probleme care privesc munca în construcţii, venind cu critici la obiect­ul cu propuneri vizînd o mai bună orga­nizare şi desfăşurare e muncii la fieca­re punct de lucru". Cel mai mult a fost "dezbătută problema productivităţii mun­cii, pornindu-se de la prevederea Confe­rinţei Naţionale de a se dubla, în urmă­torii 4-5 ani, productivitatea muncii în construcţii. Or, aceasta presupune luarea, în cezul Trustului de construcţii Iaşi, a unor asemenea măsuri care să ducă mai m­ie le realizarea productivităţii muncii , nivelul planificat pe acest an, deoa­rece aşa cum, pe bună dreptate, au cri­ticat unii comunişti, numeroase lipsuri în organizarea şi desfăşurarea propriu­­zisă a procesului de producţie au făcut ca pe primul semestru al acestui an in­dicatorul productivităţii muncii să fie realizat doar in proporţia de 97,8 la su­tă. Şi măsurile stabilite, în funcţie de specificul fiecărui loc de muncă, privesc probleme ca cele referitoare la asigu­rarea generalizării schimbului II şi ex­tinderea schimbului III; creşterea indi­celui de lucru în acord global; îmbună­tăţirea aprovizionării cu materiale şi, In acest sens, o mai raţională exploatare a staţiilor automate de mortare şi betoa­ne etc. n afară de dezbaterile din adună- B rile generale ale comuniştilor, dez- M bateri ce continuă să aibă loc şi In­­ cadrul celorlalte organizaţii de ba­ză, ce alte acţiuni au fost Între­prinse pe linia popularizării documente­lor Conferinţei Naţionale ? La întrebarea adresată secretarului comitetului de partid, primim informaţii în detaliu. .Am luat măsuri pentru organizarea un­nei intense munci de agitaţie ; am con­vocat, la Începutul lunii august, secre­tarii comitetelor de partid subordonate, cu care prilej s-au stabilit principalele acţiuni privind instruirea agitatorilor şi propagandiştilor, a colectivelor staţiilor de radio-amplificare şi ale gazetelor de perete, cu sarcinile concrete ce le revin în popularizarea documentelor Confe­rinţei. La cabinetul de ştiinţe sociale ?• VIAŢA DE PARTID punctele de Informare şi documentare activitatea a fost orientată spre înfăp­tuirea aceluiaşi obiectiv. Delegatul nos­tru la Conferinţa Naţională a partidului, comunistul Costache Nichita, şef de bri­gadă, a fost invitat să-şi împărtăşească impresiile In cadrul unei întîlniri cu muncitori, tehnicieni şi Ingineri din În­treprindere", reocupările despre «»re ne » vorbit­­or, Fănică Dănilă sînt, fireşte, lăudabile. Numai că pînă să fi fost finalizate, ele s-au diminuat în in­tensitate. Pentru că, iată ce am constatat cu prilejul investigaţiilor noas­tre. In afară de Rezoluţia Conferinţei Na­ţionale a partidului al cărei text, tipărit pe afişe mari, a fost înrămat, urmînd ca astfel să fie expus pe principalele şan­tiere ale trustului, nici un alt material agitatoriu adecvat nu a fost pregătit şi expus la vedere. Gazetele de perete şi cele satirice, cel puţin cele văzute de noi la şantierul „Alexandru cel Bun“, la I.U.T. şi la şantierul 3 finisaj, conţineau fie articole cu conţinut depăşit, fie ... locuri libere. Colectivele celor patru sta­ţii de radio-amplificare, care funcţionea­ză in cadrul trustului, s-au preocupat de popularizarea lucrărilor Conferinţei doar in perioada desfăşurării lor. Cit priveş­te organizarea muncii agitatorilor şi pro­pagandiştilor in această perioadă, notăm câteva răspunsuri edificatoare ! C. Nistor, secretarul comitetului de partid de la I.U.T. I „Nu am discutat cu secretarii bi­rourilor organizaţiilor da bază despre a­­cest lucru. De altfel, ştiţi, eu am fost în concediu, m-am reîntors abia pe 15 au­gust". Constantin Mînăstireanu, secreta­rul biroului organizaţiei de bază la lo­tul 13 al şantierului I fundaţii­­ „Nu am instruit agitatorii asupra sarcinilor ce ie revin în popularizarea documentelor Conferinţei Naţionale". L-am întrebat pe interlocutorul nostru dacă biroul organi­zaţiei de bază a avut cel puţin iniţiativa de a organiza o intilnire a comuniştilor şi altor muncitori constructori ai lotului cu şeful de brigadă Costache Nichita, ca­re a fost delegat la Conferinţă şi care a­ salariat chiar la şantierul I fundaţii. Răspunsul a fost şi de această dată nega­tiv. De altfel, acelaşi răspuns l-am pri­mit în această problemă şi la organiza­ţiile de bază de la I.U.T. şi la şantierul III finisaje de unde concluzia că aici s-a apreciat că pot beneficia de impresiile delegatului lor la Conferinţa Naţională doar cadrele activului de la nivelul În­treprinderi, Am vizitat, împreună cu doi membri ai comitetului, cabinetul de ştiinţe so­ciale, amenajat într-un local nou, în car­tierul B. 4. Nimic din acţiunile despre care ne-a vorbit secretarul comitetului de partid. Ba, am putea spune, că acest organism, menit să desfăşoare o susţinu­tă activitate politică şi de propagandă, figurează aici doar ca numele. Câteva colecţii de ziare (şi acestea nu la zi) şi cîteva cărţi cu conţinut social-politic nu constituie decit improvizaţii la care tre­buie, neapărat, renunţat. Acelaşi lucru şi despre punctul de informare şi docu­mentare de la I.U.T. „Intimpinăm­ unele greutăţi in desfăşurarea muncii politice, încearcă să se scuze secretarul comite­tului de partid pe trust. In acest sezon, pe şantiere, se lucrează pînă seara, aşa Incit..." O optică cit se poate de gre­şită şi care ilustrează că la Trustul de construcţii Înseşi unele cadre din condu­cerea organizaţiei de partid privesc mun­ca politică şi de propagandă ca un scop în sinon­imul Comitetului municipal de partid, al cărui membru este de altfel şi tov. Fănică Dănilă, tre­buie să ajute mai mult comitetele de partid şi organizaţiile de bază din această Întreprindere constructoare în organizarea unei susţinute activităţi de popularizare şi cunoaştere a documen­telor Conferinţei Naţionale a partidului, a muncii politice în general, de conţinu­tul acesteia depinzind, în principal, înde­plinirea sarcinilor şi angajamentelor constructorilor In întrecerea pentru construcţii de calitate şi reducerea du­ratei lor de execuţie. Alice OUA TU Noua gară din Vuia­*. Plenara Comitetului municipal Iaşi al U.T. C. Ieri, a avut loc plenara Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. La lucrările plenarei au participat tov. Gh. Macovei, membru supleant al birou­lui Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., şi tov. Eugen Biliuţă, se­cretar­ul Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Plenara a analizat preocuparea Comi­tetului municipal şi a organizaţiilor U.T.C. pentru educarea tinerelor fete, a­­doptînd un plan de măsuri corespunză­tor. In continuare s-au aprobat unele mă­suri organizatorice. Plenara a apro­bat cooptarea tov. Const. Călian ln rîn­­dul membrilor Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. şi alegerea lui în biroul acestuia şi în funcţia de secretar, precum şi cooptarea tov. Gh. Mihăilescu la rîn­­dul membrilor Comitetului municipal al Foto­­ AGERPRESU.T.C. si alegerea sa In birou. 11Vacanţe muzicale la Piatra După „Scirit murivale ale Conservatorului", manifestări artistice devenite tradiţionale, o altă iniţiativă vine să ex­tindă sfera de activitate a a­­cestei instituţii şi să îmbogă­ţească mijloacele de instruire şi educare a viitorilor muzici­eni. Anul acesta s-a organi­zat prima ediţie a unor cursuri de vară însoţite de un adevărat festival muzical ce se desfăşoară in cadrul atit de pitoresc al municipiului Piatra Neamţ. Destinate celor mai talen­taţi studenţi ai Conservatoru­lui ieşean cit­ii tinerilor in­terpreţi din alte părţi ale ţării, cursurile de interpretare sunt predate de muzicieni de mare prestigiu ca maestrul Constan­tin Stroescu (canto), apreci­ata pianistă Sofia Cosma, re­putatul violonist Mihai Con­­stantinescu şi dirijorul de prestigiu Ion Bariu. Bineînţe­les, fiecare grupă de cursanţi va oferi publicului nem­ţean rite un concert in care vor arăta roadele muncii ei. In afară de acestea, orches­tra simfonică a Conservato­rului, dirijată de Cornel Ca­­listru, şi formaţia corală de cameră „Animosi" condusă de Sabin Panţa, ai căror mem­bri işi fac stagiul de practi­că in producţie, repetă zilnic la vederea concertelor progra­mate. Sunt anunţate concerte ale acestor formaţii cit şi ale orchestrei simfonice ţi a celei de cameră ale Filarmonicii ie­şene, ale ansamblului „Musica viva", precum ţi recitaluri ale profesorilor Sofia Cosma şi Mihai Constantine­scu. Sunt programate manifestări atât la Piatra Neamţ iit şi in alte lo­calităţi ale judeţului ca Ro­man, Săvineşti ţi Bălţăteşti. Un loc aparte il va ocupa con­certul de muzică bizantină dat die corul „Animosi" in incinta mănăstirii Neamţului ţi am­plul concert vocal-simfonic popular realizat de orchestre­le Filarmonicii şi Conservato­rului împreună cu corurile Operei şi Filarmonicii la Ce­tatea Neamţului. Acest bogat program proiectat de Conser­vatorul şi de Filarmonica ie­şeană a fost însuşit cu entu­ziasm de organele de partid şi de stat ale judeţului Neamţ, astfel că cuprinzătorul festival al „Vacanţelor muzicale" va continua in mod firesc susţi­nuta acţiune de pînă acum in domeniul culturii muzicale. Se ştie că la Piatra se desfă­şoară anual şi cite o stagiune a Filarmonicii din Iaşi, pre­cum şi o serie de manifestări in cadrul „Zilelor culturii mu­zicale nemţene". In stagiunea trecută a avut loc un festival de muzică corală organizat cu prilejul jubileului corului sin­dicatului de invăţămint. La a­­ceasta se adaugă iniţiativa u­­nor inimoase cadre didactice care organizează periodic con­certe lecţii şi audiţii muzicale pentru tineret. * Prima ediţie a „Vacanţelor muzicale" a debutat cu un re­cital dat de valoroasa studen­tă ieşeană, violoncelista Nina Podariu, acompaniată la pian de asistenta Gabriela Marco­­vici. Un bogat program de mare varietate stilistică a dat posibilitate interpretei de a-ţi valorifica excepţionalele cali­tăţi artistice. Cintind cu înţe­legere ţi cu căldură a stirnit binemeritate aplauze ale con­cetăţenilor ei, minări de pro­gresele tinerei artiste. Intr-o atmosferă de sărbă­toare a avut loc ţi primul con­cert simfonic care a oferit un program Beethoven. A vină ca solistă pe prof. Sofia Cosma, s-a ciitat concertul „Imperi­al", uvertura „Coriolan" şi Simfonia I. Atât solista cit şi tinăra orchestră condusă de entuziastul dirijor Cornel Ca­­listru au fost răsplătiţi cu calele aplauze. Concertul s-a repetat la Roman, in noua şi frumoasa sală a Casei de cultură a sin­dicatelor. Aici, solist a fost violonistul Mihai Constanti­­nescu care a interpretat „Ro- Neamţ“ „ nuanţele" de Beethoven. Şi la Roman, tinerii ieşeni au fost intimpinaţi cu entuziasm re­­coltînd îndelungi aplauze. „Vacanţele muzicale" au în­ceput cu frumoase realizări, care îndreptăţesc , încrederea in reuşita deplină a acestei acţiuni ţi speranţa permanen­tizării lor, chiar a transformă­rii lor intr-un curs ţi festival cu participare internaţională. I JIJIA , N. R. Apreciind un mod deosebit Iniţiativa Conservatorului ie­şean, care desfăşoară consec­vent acţiuni de difuzare a cul­turii muzicale în diferite loca­lităţi ale ţârii, ne punem În­trebarea firească de ce o ac­ţiune de asemenea amploare n-a fost organizată şi la Iaşi, oraşul în care avem un astfel de Institut de invăţâmint şi prestigioase instituţii de artă. Oare Comitetul municipal pen­tru cultură şi educaţie socialis­­tă n-ar fi putut îmbrăţişa şi sprijini cu toate forţele o ast­fel de propunere şi activita­te ? Dar se pare ca, in ge­nere, puţine din promisiunile de ani de zile privind stagiu­nea estivală la Iaşi s-au în­deplinit şi aceasta continuă să rămână mereu un simplu de­ziderat DIN AGENDA CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI Condiţii de muncă tot mai bune La intrarea în funcţiune a Fabricii de nutreţuri combinate Iaşi s-au semnalat serioase deficienţe în ceea ce priveşte a­­sigurarea microclimatului corespunzător în diversele sectoare de fabricaţie. Im­portante cantităţi de praf — de fapt particule ale produselor măcinate şi u­­tilizate in alcătuirea reţetelor de ames­tec —­ se răspîndeau In spaţiile de pro­ducţie. Inconvenientul este dublu­­ con­diţiile de muncă ale lucrătorilor afecta­te şi o mare risipă de materii prime şi materiale. A intervenit compartimentul mecanic care, prin o serie de raţionalizări, a reu­şit să amelioreze simţitor situaţia. S a acţionat in sensul adăugării unei noi trepte de separare a prafului la instala­ţiile de desprăfuire, au fost modificate unele racorduri, s-au închis unele orifi­cii prin care acesta se răspîndea în în­căperi. Pe baza planului de măsuri În­tocmit, acţionăm In continuare pentru e­­liminarea deficienţelor ce se mai mani­festă In această privinţă. Tehnician GH. SPAT­ARD şeful atelierului mecanic Fabrica de nutreţuri combinate toate motivele să mulţumească celor care i-au salvat gospodăria. La rîndul lor, ce­tăţenii satului sunt mindri de pompierii voluntari care s-au evidenţiat şi cu acest prilej — Ilarion Juravlea, Gh. Mişinschi, Ion Postudor, Vasile Haciu, Ion Chiran, D. Ungureanu şi alţii. CONST. DĂSCĂLIŢĂ directorul căminului cultural din Holboca Căminul cultural din Miroslovești, construcții nouă din această comună. Pregătiri pentru noul an şcolar La Şcoala generală de 10 ani din comu­na Ţibăneşti se fac intense pregătiri pen­tru începerea noului an de învăţăm­ânt. Paralel cu acţiunile de recondiţionare şi confecţionare a materialului didactic, la care participă cadre didactice şi elevi, se lucrează intens la introducerea încălzirii centrale in şcoală. Echipa de muncitori a trecut la instalarea caloriferelor în toate sălile de clasă şi in laboratoare. Incepînd cu noul an şcolar, elevii din Ţibăneşti vor beneficia de condiţii mult mai bune pentru studiu. Prof. NICOLAE PALAGHIU director coordonator al Şcolii generale Ţibăneşti Neglijenţa gospodinei şi pompierii voluntari Nu de mult, casa cetăţeanului Vasile Postudor din satul Holboca a luat foc. Cauza , neglijenţa gospodinei care, luîn­­du-se cu treburile, a lăsat nesupraveghea­tă lampa de gătit. Dar pompierii volun­tari, conduşi de Ion Haciu, s-au dovedit operativi şi pricepuţi, astfel că în scurt timp au reuşit să localizeze focul şi apoi să-l stingă. Paguba lui Vasile Postudor a fost doar de 5.000 de lei şi de aceea are Producţii zootehnice peste prevederi In faţa căminului cultural din comu­na Vlădeni, privirile trecătorului sínt a­­trase de un frumos panou unde stau la loc de cinste fotografiile ţăranilor coope­ratori fruntaşi In muncă. O parte din­tre aceştia sínt lucrători In zootehnie, sector în care s-au înregistrat frumoase succese în producţie. In urna intro­ducerii unei noi tehnologii de creştere a puilor, de exemplu, s-a ajuns să se re­ducă simţitor procentul pierderilor, iar greutatea medie de livrare a păsărilor să fie de circa 2 kg. De asemenea, ca urmare a măsurilor pe care conducerea C.A.P.-ului le-a luat în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de creştere, rezultatele în producţie au fost îmbunătăţite şi la celelalte ferme de a­­nimale. Aceasta a permis să se realizeze planul de livrare a cărnii de porc îna­inte de termen. Recent, C.A.P.-ul s-a angajat să livreze peste sarcinile de plan anuale încă 200 de taurine îngră­şate. AUREL BEJENARU inspector la Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă Excursie a cooperatorilor fruntaşi Din iniţiativa comitetului de partid şi a consiliului de conducere al C.A.P. Chişcăreni din comuna Şipote a fost or­ganizată o excursie cu cooperatorii şi mecanizatorii fruntaşi. Timp de 5 zile, 100 de membri cooperatori şi mecaniza­tori ai secţiei S.M.A. au vizitat monu­mentele istorice din nordul Moldovei. Mijloacele de transport au fost puse la dispoziţie de către C.A.P. ION BACLOV preşedintele C.A.P. Chişcăreni Ateliere-şcoală Elevii şcolilor generale din Hîrlău şi Pîrcovaci vor avea la dispoziţie, o dată cu începerea noului an şcolar, dite un atelier-şcoală unde îşi vor efectua orele de practică. La trei ateliere-şcoală vor funcţiona cîte o secţie de tîmplărie şi vi­na de croitorie, ele fiind dotate cu scu­lele şi utilajele necesare. GH. MURARU vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc Hîrlău Preocupări (urmare din pag. 1) Sunt doar cîteva dintre multiplele căi pe care se poate acţiona eficient. Condi­ţia esenţială este, după părerea noastră, ca factorii răspunzători din uzină — ne gindim îndeosebi la serviciile tehnic, C.T.C., alte compartimente, toate cadre­le tehnice — să desfăşoare In acest sens o activitate bine organizată, care să per­mită mobilizarea şi unirea tuturor forţe­lor din uzină, a muncitorilor şi cadrelor tehnice. Este tocmai ceea ce a lipsit pi­na in prezent. Serviciul tehnic, condus de ing. Stela Iosif, n-a avut pe pr­imul semestru un plan de acţiune in acest sens. Cel întocmit In iulie este mai mult decit formal. S-a prevăzut că se vor re­­proiecta unele sortimente şi se vor in­troduce tehnologii noi la altele, dar nu ştie încă despre care e vorba. Aceeaşi formalitate în stabilirea termenelor şi răspunderilor in aplicare, pentru reproiec­­tarea bancului de lăcătușerie s-au acor­dat 3 luni (cînd erau suficiente, după unele opinii, cîteva zile), au trecut deja două luni, dar încă nu s-a stabilit cine anume se va ocupa de aplicarea acestei măsuri. Sînt aspecte grăitoare privind felul în care serviciul tehnic îşi îndepli­neşte sarcina de a coordona şi mobiliza cadrele tehnice din uzină in rezolvarea­­ problemelor pe care­ le ridică producţia. I In acelaşi timp, este evidentă lipsa de­­ control din partea comitetului oamenilor sporadice muncii şi biroului organizaţiei de partid. De altfel, cu excepţia inginerului şef al uzinei, tov. Ionel Calistru, nimeni (inclu­siv secretarul organizaţiei de partid, tovarăşul Ioan Labă), nu-şi aminteşte să se fi analizat In acest an problema chel­tuielilor materiale de producţie In comi­tetul oamenilor muncii. Utilizarea raţio­nală a metalului a fost abordată in adu­narea generală a organizaţiei de partid din luna iulie, dar nici după aceasta nu se constată revirimentul dorit. Şi aceasta fiindcă adunarea a fost slab pregătită, iar biroul organizaţiei nu a urmărit înde­plinirea hotăririlor adoptate. După cum se vede, creşterea răspunderii în gospodări­rea metalului trebuie să pornească de la însuşi comitetul oamenilor muncii şi biroul organizaţiei de partid, care au ră­mas datori d­in îndeplinirea obligaţiilor ce le revin. Precizare In articolul „Ce servicii oferă turişti­lor hotelurile d­in oraşul Iaşi", publicat in ziarul nostru nr. 8053, a fost citat şi numele tov. Mihail Bobotă. Pentru a nu se interpreta greşit, precizăm că M.R. a fost, mutat în interes de serviciu la Motel, mişcare impusă da nevoii* O.J.T. SPORT Boxerii ieşeni — din nou într-o competiţie oficială pe echipe Amatorii de box din Iaşi au toata motivele să încerce o reală satisfacţie : după o întrerupere de 8 ani (!), o echi­pă din oraşul­ nos­tru participă, din nou, la o competiţie naţională. In adevăr, la „Cu­pa Federaţiei Româ­ne de Box" (care în­locuieşte, anul aces­ta, campionatul re­publican pe echipe) vor lua startul şi pu­­glliştii clubului Nico­­lina. Sorţii au decis ca echipa ieşeană să figureze într-o te­ri® foarte puternică, alături de Dinamo Braşov, Farul Con­stanţa şi selecţiona­ta Brăilei. Dacă lu­ăm in consideraţie faptul că în cadrul acestor formaţii acti­vează boxeri de cer­tă valoare, precum Francisc Molnár, Ion Peter, Ion Ruicu (participant la cam­pionatele europene de tineret) - de la Dinamo Braşov , Au­rel Mihai, fost cam­pion naţional şi Au­rel Iliescu - de la Farul , Ion Ciocoiu, Adolf Zaibel (finalist la campionatele na­ţionale, unde a dat o replică dîrză lui Antonio)­­ de la Brăila, înţelegem di­ficultatea sarcinii pu­­­lliştilor ieşeni. A­­cest lucru nu i-a de­mobilizat , dimpotri­vă, boxerii Nicolinei se pregătesc cu asi­duitate sub conduce­rea colectivului de antrenori (I. Mathias, antrenor coordona­tor, Leonida Gheor­­ghiu și Gh. Florescu) pentru o comportare cit mai bună. Prima etapă are loc la 10 septembrie, cind ieșenii vor în­­tilni, la Sala Spor­turilor pe Dinamo Brașov. Galele au loc d­in două în două săptămîni. Următoa­rea întilnire a ieşe­nilor se va desfăşu­ra la 23 septembrie la Constanţa. Din lotul Nicolinei nu vor lipsi cunoscuţii Ion Agapi, component a­l lotului olimpic B, Paul Tănase şi Gh. Racoviţă. Aşadar, în curînd, primele întîlniri ofi­ciale de box, care vor fi urmărite, cu siguranţă, de nume­roşii iubitori ai spor­tului cu mănuşi din Iaşi. Talentul creator In munca productivă (urmare din pag. )I toare, la elaborarea noului în proiect şi execuţie. Există la Iaşi multiple posibili­tăţi in acest sens. Pentru matematicieni, sociologi, arhi­tecţi, dar şi pentru artiştii plastici, o rea­litate pregnantă, extrem de vie şi solici­tantă, este aceea a urbanisticii, industria­lizării, sistematizării satelor. Unii elaborea­ză modele matematice optime, alţii fac a­­naliza unor complexe structuri şi funcţii ale socialului, artiştii elaborează forma plastică cea mai adecvată exprimării a­­cestui ansamblu de preocupări ale unui mediu uman dat. Se cere o mai strînsă colaborare Interdiscipilnara, o aplicare mai rapidă a ideilor noi, care aşteaptă uneori ani de zile, trecerea prin forme de oficializare, pînă să devină fapt. Ar­tiștii, de pildă, s-au angajat mai mult in­tuitiv în elaborarea unor opere funcţiona­le, de bun gust decorativ pentru mediul arhitectural, industrial, pentru comerţ şi publicitate. Pentru proiectarea produsului industrial sau de circulaţie, metalic, de mase plastice, textil, etc. se cere o con­lucrare între ştiinţă, tehnică, artă. Este o muncă foarte complexă care trebuie or­ganizată, contractată planificat, deliberat abordată în şcoala superioară şi în ate­lierele de creaţie. Societatea de astăzi nu se mai poate mulţumi cu arta in expo­ziţii şi muzee, cu pictura de şevalet, fru­mosul cucerind zone publice noi. Dacă marii artişti ai Renaşterii nu s-au sfiit să execute comanda socială care domina pe atunci, ba au ştiut să-şi exprime umanis­mul, spiritul revoluţionar in artă, de ce să se sfiiască plasticienii de astăzi în a întîmpina creator comanda socială a in­dustriei ? In această arie de lucru se cer statornicite relaţii noi, clare. Uniunile de creaţie plastică pot să primească sarcini concrete de In edili şi beneficiarii din industrie, membrii acestor uniuni pot fi consultaţi în fixarea concursurilor de ar­tă monumentală, dar şi în tot ce pri­veşte forma frumoasă a valorilor materia­le produse. Inteligența creatoare se cere folosită superior, eficient. Este un impera­tiv al vremii, o regulă a progresului. jocuri Din pădure ORIZONTAL I 1. Măr pădureţ (reg ) ; 2. împletitură din nuiele pusă la stuf — La lizieră ! ; 3. Infoiat, — La dibuială ! ; 4. Olga Timoftică — Padureni şi Ar­bore ; 5. Lemne lungi şi subţiri — Ză­vor ; 6. Vieţuitoarele pădurii ; 7. Din pădure ; 8. In urma acelor — Vînător din povestirea „Ucenicie, într-o breaslă veche" de M. Sadoveanu ; 9. Locul e­­voluţiei fiarelor — In rarişte ! ; 10. A­­şezare în cuib. VERTICAL : 1. Scorbură (reg.) ; 2. Lemne cioplite vara de bunul gospodar — Pat (înv.); 3. Rotiş 1 -- Liniştea co­drului (pl.) ; 4. Sunt din Buşteni — La leucă! ; 5. Lemn lung şi gros — Nume feminin , fi. La secure ! — Taie lemne ; 7. La poale (2 cuv.) ; 8. Arbore emines­cian — Spaima păsărelelor ; 9. Toţi co­pacii dintr-o­ zonă. Viorel VILCEANU

Next