Flacăra Iaşului, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 8071-8096)
1972-09-01 / nr. 8071
Ce se întreprinde pentru popularizarea şi însuşirea documentelor Codei Internaţionale a partidului ? ■ Dezbateri vii, la obiect, în adunările generale ale comuniştilor ■ Comitetul de partid pe întreprindere a luat măsuri, dar... pînă la organizaţiile de bază, ele s-au diminuat în intensitate acumeate de excepţională însemnătate pentru viaţa şi activitatea partidului şi poporului nostru. Raportul şi rezoluţiile Conferinţei Naţionale a partidului polarizează, într-o tot mai mare măsură, atenţia comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii. „Nimeni nu trebuie să-şi închipuie — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la încheierea lucrărilor Conferinţei Naţionala — că am adoptat hotăriri pentru a la aşeza un sertar. Ele constituie programul de lucru al tuturor fiecare la locul său, In conformitate cu răspunderea pe care o are In partid şi in stat, este chemat să acţioneze pentru îndeplinirea lor — ţi va fi judecat după felul cum munceşte pentru realizarea lor“. Şi cum o condiţie sine qua non a aplicării de viaţi a unor măsuri este cunoaşterea temeinică a aceste«-«, ne-am propus să urmărim modul In care acţionează organizaţiile de partid pentru popularizarea documentelor Conferinţei Naţionale. Ancheta noastră am Intreprins-o de această dată la Trustul de construcţii Iaşi.n lucru bun, ce merită ,cu prisosinţă a fi evidenţiat. In 21 din cele 31 de organizaţii de bază ce activează In cadrul trustului, s-a dezbătut deja In adunări generale ale comuniştilor Raportul ţinut la Conferinţe Naţională. „Dezbaterile ce au avut loc pînă In prezent, ne Informează tov. Fănică Dimnilă, secretarul comitetului de partid pe trust, au ilustrat interesul sporit al membrilor de partid faţa de prevederile cuprinse In Raport, şi care sunt de importanţă excepţională pentru dezvoltarea României socialiste In următorii ani. Discuţiile la adunările generale au avut un caracter de lucru : comuniştii. In Intervenţiile lor, s-au referit cu precădere la acele probleme care privesc munca în construcţii, venind cu critici la obiectul cu propuneri vizînd o mai bună organizare şi desfăşurare e muncii la fiecare punct de lucru". Cel mai mult a fost "dezbătută problema productivităţii muncii, pornindu-se de la prevederea Conferinţei Naţionale de a se dubla, în următorii 4-5 ani, productivitatea muncii în construcţii. Or, aceasta presupune luarea, în cezul Trustului de construcţii Iaşi, a unor asemenea măsuri care să ducă mai mie le realizarea productivităţii muncii , nivelul planificat pe acest an, deoarece aşa cum, pe bună dreptate, au criticat unii comunişti, numeroase lipsuri în organizarea şi desfăşurarea propriuzisă a procesului de producţie au făcut ca pe primul semestru al acestui an indicatorul productivităţii muncii să fie realizat doar in proporţia de 97,8 la sută. Şi măsurile stabilite, în funcţie de specificul fiecărui loc de muncă, privesc probleme ca cele referitoare la asigurarea generalizării schimbului II şi extinderea schimbului III; creşterea indicelui de lucru în acord global; îmbunătăţirea aprovizionării cu materiale şi, In acest sens, o mai raţională exploatare a staţiilor automate de mortare şi betoane etc. n afară de dezbaterile din adună- B rile generale ale comuniştilor, dez- M bateri ce continuă să aibă loc şi In cadrul celorlalte organizaţii de bază, ce alte acţiuni au fost Întreprinse pe linia popularizării documentelor Conferinţei Naţionale ? La întrebarea adresată secretarului comitetului de partid, primim informaţii în detaliu. .Am luat măsuri pentru organizarea unnei intense munci de agitaţie ; am convocat, la Începutul lunii august, secretarii comitetelor de partid subordonate, cu care prilej s-au stabilit principalele acţiuni privind instruirea agitatorilor şi propagandiştilor, a colectivelor staţiilor de radio-amplificare şi ale gazetelor de perete, cu sarcinile concrete ce le revin în popularizarea documentelor Conferinţei. La cabinetul de ştiinţe sociale ?• VIAŢA DE PARTID punctele de Informare şi documentare activitatea a fost orientată spre înfăptuirea aceluiaşi obiectiv. Delegatul nostru la Conferinţa Naţională a partidului, comunistul Costache Nichita, şef de brigadă, a fost invitat să-şi împărtăşească impresiile In cadrul unei întîlniri cu muncitori, tehnicieni şi Ingineri din Întreprindere", reocupările despre «»re ne » vorbitor, Fănică Dănilă sînt, fireşte, lăudabile. Numai că pînă să fi fost finalizate, ele s-au diminuat în intensitate. Pentru că, iată ce am constatat cu prilejul investigaţiilor noastre. In afară de Rezoluţia Conferinţei Naţionale a partidului al cărei text, tipărit pe afişe mari, a fost înrămat, urmînd ca astfel să fie expus pe principalele şantiere ale trustului, nici un alt material agitatoriu adecvat nu a fost pregătit şi expus la vedere. Gazetele de perete şi cele satirice, cel puţin cele văzute de noi la şantierul „Alexandru cel Bun“, la I.U.T. şi la şantierul 3 finisaj, conţineau fie articole cu conţinut depăşit, fie ... locuri libere. Colectivele celor patru staţii de radio-amplificare, care funcţionează in cadrul trustului, s-au preocupat de popularizarea lucrărilor Conferinţei doar in perioada desfăşurării lor. Cit priveşte organizarea muncii agitatorilor şi propagandiştilor in această perioadă, notăm câteva răspunsuri edificatoare ! C. Nistor, secretarul comitetului de partid de la I.U.T. I „Nu am discutat cu secretarii birourilor organizaţiilor da bază despre acest lucru. De altfel, ştiţi, eu am fost în concediu, m-am reîntors abia pe 15 august". Constantin Mînăstireanu, secretarul biroului organizaţiei de bază la lotul 13 al şantierului I fundaţii „Nu am instruit agitatorii asupra sarcinilor ce ie revin în popularizarea documentelor Conferinţei Naţionale". L-am întrebat pe interlocutorul nostru dacă biroul organizaţiei de bază a avut cel puţin iniţiativa de a organiza o intilnire a comuniştilor şi altor muncitori constructori ai lotului cu şeful de brigadă Costache Nichita, care a fost delegat la Conferinţă şi care a salariat chiar la şantierul I fundaţii. Răspunsul a fost şi de această dată negativ. De altfel, acelaşi răspuns l-am primit în această problemă şi la organizaţiile de bază de la I.U.T. şi la şantierul III finisaje de unde concluzia că aici s-a apreciat că pot beneficia de impresiile delegatului lor la Conferinţa Naţională doar cadrele activului de la nivelul Întreprinderi, Am vizitat, împreună cu doi membri ai comitetului, cabinetul de ştiinţe sociale, amenajat într-un local nou, în cartierul B. 4. Nimic din acţiunile despre care ne-a vorbit secretarul comitetului de partid. Ba, am putea spune, că acest organism, menit să desfăşoare o susţinută activitate politică şi de propagandă, figurează aici doar ca numele. Câteva colecţii de ziare (şi acestea nu la zi) şi cîteva cărţi cu conţinut social-politic nu constituie decit improvizaţii la care trebuie, neapărat, renunţat. Acelaşi lucru şi despre punctul de informare şi documentare de la I.U.T. „Intimpinăm unele greutăţi in desfăşurarea muncii politice, încearcă să se scuze secretarul comitetului de partid pe trust. In acest sezon, pe şantiere, se lucrează pînă seara, aşa Incit..." O optică cit se poate de greşită şi care ilustrează că la Trustul de construcţii Înseşi unele cadre din conducerea organizaţiei de partid privesc munca politică şi de propagandă ca un scop în sinonimul Comitetului municipal de partid, al cărui membru este de altfel şi tov. Fănică Dănilă, trebuie să ajute mai mult comitetele de partid şi organizaţiile de bază din această Întreprindere constructoare în organizarea unei susţinute activităţi de popularizare şi cunoaştere a documentelor Conferinţei Naţionale a partidului, a muncii politice în general, de conţinutul acesteia depinzind, în principal, îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor constructorilor In întrecerea pentru construcţii de calitate şi reducerea duratei lor de execuţie. Alice OUA TU Noua gară din Vuia*. Plenara Comitetului municipal Iaşi al U.T. C. Ieri, a avut loc plenara Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. La lucrările plenarei au participat tov. Gh. Macovei, membru supleant al biroului Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C., şi tov. Eugen Biliuţă, secretarul Comitetului municipal Iaşi al P.C.R. Plenara a analizat preocuparea Comitetului municipal şi a organizaţiilor U.T.C. pentru educarea tinerelor fete, adoptînd un plan de măsuri corespunzător. In continuare s-au aprobat unele măsuri organizatorice. Plenara a aprobat cooptarea tov. Const. Călian ln rîndul membrilor Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. şi alegerea lui în biroul acestuia şi în funcţia de secretar, precum şi cooptarea tov. Gh. Mihăilescu la rîndul membrilor Comitetului municipal al Foto AGERPRESU.T.C. si alegerea sa In birou. 11Vacanţe muzicale la Piatra După „Scirit murivale ale Conservatorului", manifestări artistice devenite tradiţionale, o altă iniţiativă vine să extindă sfera de activitate a acestei instituţii şi să îmbogăţească mijloacele de instruire şi educare a viitorilor muzicieni. Anul acesta s-a organizat prima ediţie a unor cursuri de vară însoţite de un adevărat festival muzical ce se desfăşoară in cadrul atit de pitoresc al municipiului Piatra Neamţ. Destinate celor mai talentaţi studenţi ai Conservatorului ieşean citii tinerilor interpreţi din alte părţi ale ţării, cursurile de interpretare sunt predate de muzicieni de mare prestigiu ca maestrul Constantin Stroescu (canto), apreciata pianistă Sofia Cosma, reputatul violonist Mihai Constantinescu şi dirijorul de prestigiu Ion Bariu. Bineînţeles, fiecare grupă de cursanţi va oferi publicului nemţean rite un concert in care vor arăta roadele muncii ei. In afară de acestea, orchestra simfonică a Conservatorului, dirijată de Cornel Calistru, şi formaţia corală de cameră „Animosi" condusă de Sabin Panţa, ai căror membri işi fac stagiul de practică in producţie, repetă zilnic la vederea concertelor programate. Sunt anunţate concerte ale acestor formaţii cit şi ale orchestrei simfonice ţi a celei de cameră ale Filarmonicii ieşene, ale ansamblului „Musica viva", precum ţi recitaluri ale profesorilor Sofia Cosma şi Mihai Constantinescu. Sunt programate manifestări atât la Piatra Neamţ iit şi in alte localităţi ale judeţului ca Roman, Săvineşti ţi Bălţăteşti. Un loc aparte il va ocupa concertul de muzică bizantină dat die corul „Animosi" in incinta mănăstirii Neamţului ţi amplul concert vocal-simfonic popular realizat de orchestrele Filarmonicii şi Conservatorului împreună cu corurile Operei şi Filarmonicii la Cetatea Neamţului. Acest bogat program proiectat de Conservatorul şi de Filarmonica ieşeană a fost însuşit cu entuziasm de organele de partid şi de stat ale judeţului Neamţ, astfel că cuprinzătorul festival al „Vacanţelor muzicale" va continua in mod firesc susţinuta acţiune de pînă acum in domeniul culturii muzicale. Se ştie că la Piatra se desfăşoară anual şi cite o stagiune a Filarmonicii din Iaşi, precum şi o serie de manifestări in cadrul „Zilelor culturii muzicale nemţene". In stagiunea trecută a avut loc un festival de muzică corală organizat cu prilejul jubileului corului sindicatului de invăţămint. La aceasta se adaugă iniţiativa unor inimoase cadre didactice care organizează periodic concerte lecţii şi audiţii muzicale pentru tineret. * Prima ediţie a „Vacanţelor muzicale" a debutat cu un recital dat de valoroasa studentă ieşeană, violoncelista Nina Podariu, acompaniată la pian de asistenta Gabriela Marcovici. Un bogat program de mare varietate stilistică a dat posibilitate interpretei de a-ţi valorifica excepţionalele calităţi artistice. Cintind cu înţelegere ţi cu căldură a stirnit binemeritate aplauze ale concetăţenilor ei, minări de progresele tinerei artiste. Intr-o atmosferă de sărbătoare a avut loc ţi primul concert simfonic care a oferit un program Beethoven. A vină ca solistă pe prof. Sofia Cosma, s-a ciitat concertul „Imperial", uvertura „Coriolan" şi Simfonia I. Atât solista cit şi tinăra orchestră condusă de entuziastul dirijor Cornel Calistru au fost răsplătiţi cu calele aplauze. Concertul s-a repetat la Roman, in noua şi frumoasa sală a Casei de cultură a sindicatelor. Aici, solist a fost violonistul Mihai Constantinescu care a interpretat „Ro- Neamţ“ „ nuanţele" de Beethoven. Şi la Roman, tinerii ieşeni au fost intimpinaţi cu entuziasm recoltînd îndelungi aplauze. „Vacanţele muzicale" au început cu frumoase realizări, care îndreptăţesc , încrederea in reuşita deplină a acestei acţiuni ţi speranţa permanentizării lor, chiar a transformării lor intr-un curs ţi festival cu participare internaţională. I JIJIA , N. R. Apreciind un mod deosebit Iniţiativa Conservatorului ieşean, care desfăşoară consecvent acţiuni de difuzare a culturii muzicale în diferite localităţi ale ţârii, ne punem Întrebarea firească de ce o acţiune de asemenea amploare n-a fost organizată şi la Iaşi, oraşul în care avem un astfel de Institut de invăţâmint şi prestigioase instituţii de artă. Oare Comitetul municipal pentru cultură şi educaţie socialistă n-ar fi putut îmbrăţişa şi sprijini cu toate forţele o astfel de propunere şi activitate ? Dar se pare ca, in genere, puţine din promisiunile de ani de zile privind stagiunea estivală la Iaşi s-au îndeplinit şi aceasta continuă să rămână mereu un simplu deziderat DIN AGENDA CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI Condiţii de muncă tot mai bune La intrarea în funcţiune a Fabricii de nutreţuri combinate Iaşi s-au semnalat serioase deficienţe în ceea ce priveşte asigurarea microclimatului corespunzător în diversele sectoare de fabricaţie. Importante cantităţi de praf — de fapt particule ale produselor măcinate şi utilizate in alcătuirea reţetelor de amestec — se răspîndeau In spaţiile de producţie. Inconvenientul este dublu condiţiile de muncă ale lucrătorilor afectate şi o mare risipă de materii prime şi materiale. A intervenit compartimentul mecanic care, prin o serie de raţionalizări, a reuşit să amelioreze simţitor situaţia. S a acţionat in sensul adăugării unei noi trepte de separare a prafului la instalaţiile de desprăfuire, au fost modificate unele racorduri, s-au închis unele orificii prin care acesta se răspîndea în încăperi. Pe baza planului de măsuri Întocmit, acţionăm In continuare pentru eliminarea deficienţelor ce se mai manifestă In această privinţă. Tehnician GH. SPATARD şeful atelierului mecanic Fabrica de nutreţuri combinate toate motivele să mulţumească celor care i-au salvat gospodăria. La rîndul lor, cetăţenii satului sunt mindri de pompierii voluntari care s-au evidenţiat şi cu acest prilej — Ilarion Juravlea, Gh. Mişinschi, Ion Postudor, Vasile Haciu, Ion Chiran, D. Ungureanu şi alţii. CONST. DĂSCĂLIŢĂ directorul căminului cultural din Holboca Căminul cultural din Miroslovești, construcții nouă din această comună. Pregătiri pentru noul an şcolar La Şcoala generală de 10 ani din comuna Ţibăneşti se fac intense pregătiri pentru începerea noului an de învăţământ. Paralel cu acţiunile de recondiţionare şi confecţionare a materialului didactic, la care participă cadre didactice şi elevi, se lucrează intens la introducerea încălzirii centrale in şcoală. Echipa de muncitori a trecut la instalarea caloriferelor în toate sălile de clasă şi in laboratoare. Incepînd cu noul an şcolar, elevii din Ţibăneşti vor beneficia de condiţii mult mai bune pentru studiu. Prof. NICOLAE PALAGHIU director coordonator al Şcolii generale Ţibăneşti Neglijenţa gospodinei şi pompierii voluntari Nu de mult, casa cetăţeanului Vasile Postudor din satul Holboca a luat foc. Cauza , neglijenţa gospodinei care, luîndu-se cu treburile, a lăsat nesupravegheată lampa de gătit. Dar pompierii voluntari, conduşi de Ion Haciu, s-au dovedit operativi şi pricepuţi, astfel că în scurt timp au reuşit să localizeze focul şi apoi să-l stingă. Paguba lui Vasile Postudor a fost doar de 5.000 de lei şi de aceea are Producţii zootehnice peste prevederi In faţa căminului cultural din comuna Vlădeni, privirile trecătorului sínt atrase de un frumos panou unde stau la loc de cinste fotografiile ţăranilor cooperatori fruntaşi In muncă. O parte dintre aceştia sínt lucrători In zootehnie, sector în care s-au înregistrat frumoase succese în producţie. In urna introducerii unei noi tehnologii de creştere a puilor, de exemplu, s-a ajuns să se reducă simţitor procentul pierderilor, iar greutatea medie de livrare a păsărilor să fie de circa 2 kg. De asemenea, ca urmare a măsurilor pe care conducerea C.A.P.-ului le-a luat în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de creştere, rezultatele în producţie au fost îmbunătăţite şi la celelalte ferme de animale. Aceasta a permis să se realizeze planul de livrare a cărnii de porc înainte de termen. Recent, C.A.P.-ul s-a angajat să livreze peste sarcinile de plan anuale încă 200 de taurine îngrăşate. AUREL BEJENARU inspector la Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă Excursie a cooperatorilor fruntaşi Din iniţiativa comitetului de partid şi a consiliului de conducere al C.A.P. Chişcăreni din comuna Şipote a fost organizată o excursie cu cooperatorii şi mecanizatorii fruntaşi. Timp de 5 zile, 100 de membri cooperatori şi mecanizatori ai secţiei S.M.A. au vizitat monumentele istorice din nordul Moldovei. Mijloacele de transport au fost puse la dispoziţie de către C.A.P. ION BACLOV preşedintele C.A.P. Chişcăreni Ateliere-şcoală Elevii şcolilor generale din Hîrlău şi Pîrcovaci vor avea la dispoziţie, o dată cu începerea noului an şcolar, dite un atelier-şcoală unde îşi vor efectua orele de practică. La trei ateliere-şcoală vor funcţiona cîte o secţie de tîmplărie şi vina de croitorie, ele fiind dotate cu sculele şi utilajele necesare. GH. MURARU vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc Hîrlău Preocupări (urmare din pag. 1) Sunt doar cîteva dintre multiplele căi pe care se poate acţiona eficient. Condiţia esenţială este, după părerea noastră, ca factorii răspunzători din uzină — ne gindim îndeosebi la serviciile tehnic, C.T.C., alte compartimente, toate cadrele tehnice — să desfăşoare In acest sens o activitate bine organizată, care să permită mobilizarea şi unirea tuturor forţelor din uzină, a muncitorilor şi cadrelor tehnice. Este tocmai ceea ce a lipsit pina in prezent. Serviciul tehnic, condus de ing. Stela Iosif, n-a avut pe primul semestru un plan de acţiune in acest sens. Cel întocmit In iulie este mai mult decit formal. S-a prevăzut că se vor reproiecta unele sortimente şi se vor introduce tehnologii noi la altele, dar nu ştie încă despre care e vorba. Aceeaşi formalitate în stabilirea termenelor şi răspunderilor in aplicare, pentru reproiectarea bancului de lăcătușerie s-au acordat 3 luni (cînd erau suficiente, după unele opinii, cîteva zile), au trecut deja două luni, dar încă nu s-a stabilit cine anume se va ocupa de aplicarea acestei măsuri. Sînt aspecte grăitoare privind felul în care serviciul tehnic îşi îndeplineşte sarcina de a coordona şi mobiliza cadrele tehnice din uzină in rezolvarea problemelor pe care le ridică producţia. I In acelaşi timp, este evidentă lipsa de control din partea comitetului oamenilor sporadice muncii şi biroului organizaţiei de partid. De altfel, cu excepţia inginerului şef al uzinei, tov. Ionel Calistru, nimeni (inclusiv secretarul organizaţiei de partid, tovarăşul Ioan Labă), nu-şi aminteşte să se fi analizat In acest an problema cheltuielilor materiale de producţie In comitetul oamenilor muncii. Utilizarea raţională a metalului a fost abordată in adunarea generală a organizaţiei de partid din luna iulie, dar nici după aceasta nu se constată revirimentul dorit. Şi aceasta fiindcă adunarea a fost slab pregătită, iar biroul organizaţiei nu a urmărit îndeplinirea hotăririlor adoptate. După cum se vede, creşterea răspunderii în gospodărirea metalului trebuie să pornească de la însuşi comitetul oamenilor muncii şi biroul organizaţiei de partid, care au rămas datori din îndeplinirea obligaţiilor ce le revin. Precizare In articolul „Ce servicii oferă turiştilor hotelurile din oraşul Iaşi", publicat in ziarul nostru nr. 8053, a fost citat şi numele tov. Mihail Bobotă. Pentru a nu se interpreta greşit, precizăm că M.R. a fost, mutat în interes de serviciu la Motel, mişcare impusă da nevoii* O.J.T. SPORT Boxerii ieşeni — din nou într-o competiţie oficială pe echipe Amatorii de box din Iaşi au toata motivele să încerce o reală satisfacţie : după o întrerupere de 8 ani (!), o echipă din oraşul nostru participă, din nou, la o competiţie naţională. In adevăr, la „Cupa Federaţiei Române de Box" (care înlocuieşte, anul acesta, campionatul republican pe echipe) vor lua startul şi puglliştii clubului Nicolina. Sorţii au decis ca echipa ieşeană să figureze într-o teri® foarte puternică, alături de Dinamo Braşov, Farul Constanţa şi selecţionata Brăilei. Dacă luăm in consideraţie faptul că în cadrul acestor formaţii activează boxeri de certă valoare, precum Francisc Molnár, Ion Peter, Ion Ruicu (participant la campionatele europene de tineret) - de la Dinamo Braşov , Aurel Mihai, fost campion naţional şi Aurel Iliescu - de la Farul , Ion Ciocoiu, Adolf Zaibel (finalist la campionatele naţionale, unde a dat o replică dîrză lui Antonio) de la Brăila, înţelegem dificultatea sarcinii pulliştilor ieşeni. Acest lucru nu i-a demobilizat , dimpotrivă, boxerii Nicolinei se pregătesc cu asiduitate sub conducerea colectivului de antrenori (I. Mathias, antrenor coordonator, Leonida Gheorghiu și Gh. Florescu) pentru o comportare cit mai bună. Prima etapă are loc la 10 septembrie, cind ieșenii vor întilni, la Sala Sporturilor pe Dinamo Brașov. Galele au loc din două în două săptămîni. Următoarea întilnire a ieşenilor se va desfăşura la 23 septembrie la Constanţa. Din lotul Nicolinei nu vor lipsi cunoscuţii Ion Agapi, component al lotului olimpic B, Paul Tănase şi Gh. Racoviţă. Aşadar, în curînd, primele întîlniri oficiale de box, care vor fi urmărite, cu siguranţă, de numeroşii iubitori ai sportului cu mănuşi din Iaşi. Talentul creator In munca productivă (urmare din pag. )I toare, la elaborarea noului în proiect şi execuţie. Există la Iaşi multiple posibilităţi in acest sens. Pentru matematicieni, sociologi, arhitecţi, dar şi pentru artiştii plastici, o realitate pregnantă, extrem de vie şi solicitantă, este aceea a urbanisticii, industrializării, sistematizării satelor. Unii elaborează modele matematice optime, alţii fac analiza unor complexe structuri şi funcţii ale socialului, artiştii elaborează forma plastică cea mai adecvată exprimării acestui ansamblu de preocupări ale unui mediu uman dat. Se cere o mai strînsă colaborare Interdiscipilnara, o aplicare mai rapidă a ideilor noi, care aşteaptă uneori ani de zile, trecerea prin forme de oficializare, pînă să devină fapt. Artiștii, de pildă, s-au angajat mai mult intuitiv în elaborarea unor opere funcţionale, de bun gust decorativ pentru mediul arhitectural, industrial, pentru comerţ şi publicitate. Pentru proiectarea produsului industrial sau de circulaţie, metalic, de mase plastice, textil, etc. se cere o conlucrare între ştiinţă, tehnică, artă. Este o muncă foarte complexă care trebuie organizată, contractată planificat, deliberat abordată în şcoala superioară şi în atelierele de creaţie. Societatea de astăzi nu se mai poate mulţumi cu arta in expoziţii şi muzee, cu pictura de şevalet, frumosul cucerind zone publice noi. Dacă marii artişti ai Renaşterii nu s-au sfiit să execute comanda socială care domina pe atunci, ba au ştiut să-şi exprime umanismul, spiritul revoluţionar in artă, de ce să se sfiiască plasticienii de astăzi în a întîmpina creator comanda socială a industriei ? In această arie de lucru se cer statornicite relaţii noi, clare. Uniunile de creaţie plastică pot să primească sarcini concrete de In edili şi beneficiarii din industrie, membrii acestor uniuni pot fi consultaţi în fixarea concursurilor de artă monumentală, dar şi în tot ce priveşte forma frumoasă a valorilor materiale produse. Inteligența creatoare se cere folosită superior, eficient. Este un imperativ al vremii, o regulă a progresului. jocuri Din pădure ORIZONTAL I 1. Măr pădureţ (reg ) ; 2. împletitură din nuiele pusă la stuf — La lizieră ! ; 3. Infoiat, — La dibuială ! ; 4. Olga Timoftică — Padureni şi Arbore ; 5. Lemne lungi şi subţiri — Zăvor ; 6. Vieţuitoarele pădurii ; 7. Din pădure ; 8. In urma acelor — Vînător din povestirea „Ucenicie, într-o breaslă veche" de M. Sadoveanu ; 9. Locul evoluţiei fiarelor — In rarişte ! ; 10. Aşezare în cuib. VERTICAL : 1. Scorbură (reg.) ; 2. Lemne cioplite vara de bunul gospodar — Pat (înv.); 3. Rotiş 1 -- Liniştea codrului (pl.) ; 4. Sunt din Buşteni — La leucă! ; 5. Lemn lung şi gros — Nume feminin , fi. La secure ! — Taie lemne ; 7. La poale (2 cuv.) ; 8. Arbore eminescian — Spaima păsărelelor ; 9. Toţi copacii dintr-o zonă. Viorel VILCEANU