Flacăra Iaşului, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 8097-8122)

1972-10-01 / nr. 8097

/ÎMI XXVIII, Nr. 8097 n­ii M­l­u I r 1­1 OCTOMBRIE 1972 4 pagini 30 bani Martori la întrecerea agricultorilor cu timpul In campania agricolă, fiecare clipă folosită înseamnă cîştig de recoltă Unde se va semăna grîu după porumb. Operativ, la eliberarea terenului de recoltă şi pregătirea patului germinativ! Cum e şi firesc, cea mai mare parte a braţelor de muncă din agricultură sunt ocupate în prezent cu strînsul, transpor­tul şi depozitarea recoltei. Aceeaşi ope­rativitate solicită insă, după cum se ştie, şi efectuarea însămînţărilor. Impulsiona­rea ritmului de lucru e cu atît mai nece­sară cu cit acţiunea e deja destul de în­­tirziată din cauza ploilor din ultima pe­rioadă. Cu toate acestea, după mai bine de o săptămînă de la ivirea momentului optim pentru semănat, o serie de unităţi se prezintă cu realizări destul de fru­moase, dovadă că puţinul timp prielnic a fost folosit cu spor. Ca C.A.P.-urile din Doleni, Scobinţi, Andrieşeni, Ţibana ţi nurlte altele, de exemplu, s-au însăm­inţat deja­ însemnate suprafeţe. E de la sine înţeles că intensificarea semănatului de­pinde in cea mai mare măsură de modul cum se acţionează la pregătirea patului germinativ. Din păcate, o serie de defi­cienţe in această direcţie au şi apărut. Ast­fel, cooperativele agricole din Rediu, Butea, Bălăuceşti, Dobrovăţ şi altele dis­pun de foarte puţin teren pregătit cu toate că o bună parte din tarlalele des­tinate griului au fost arate încă din vară. Trebuie să spunem că dacă în medie pe judeţ arăturile pentru însămînţările de toamnă sunt totuşi executate în proporţie de circa 60 la suită, numai două treimi din ele au fost discuite. Mai mult încă, la Osoi, Costuleni, Prisăcani şi în alte locuri este extrem de rămasă in urmă şi exe­cutarea arăturilor. Să nu se uite, de asemenea, că o su­prafaţă destul de întinsă va trebui se­mănată după premergătoare tîrzii. Rea­mintim de aceea necesitatea de a urgenta recoltarea culturilor respective şi elibe­rarea terenului pentru a se putea intra imediat la arat. In legătură cu acest as­pect o notă bună merită cooperatorii din Scobinţi. Aici s-a însămînţat deja cu grîu peste 35 la sută din totalul de 700 de hectare, existind şi o rezervă de peste 100 de hectare gata să primească semă­­nătorile. Pentru a le asigura în continua­re front de lucru, toate discuitoarele lu­crează in permanenţă. In acelaşi timp, 11 mecanizatori ai secţiei S.M.A. Hîrlău condusă de P. Boboc se străduie să ter­mine aratul celor 170 de hectare în care vor semăna grîu după floarea-soarelui pentru a intra apoi în porumbişti. Circa 30 de hectare au şi fost eliberate de co­ceni, iar atelajele unităţii şi o platformă special amenajată de mecanizatori con­tinuă căratul recoltei. Asemenea exem­ple mai sunt şi în alte părţi. Alături de ele există însă şi destule cazuri în care problema asigurării frontului de lucru este lăsată pe ultimul plan. Nu num­ai că nu se apelează la confecţionarea de sănioare tractate mecanizat, dar nu se fo­losesc la eliberarea terenului nici măcar mijloacele de transport proprii. Pe de al­tă parte, în unele unităţi, deşi au sufi­cient câm­p de acţiune, mecanizatorii nu dau randamentul aşteptat irosind nume­roase ore bune de lucru. Se impun deci măsuri eficiente pentru a se preîntâmpi­na epuizarea rezervei de teren pregătit, eliberind operativ de recoltă noi supra­feţe şi lucrind zi şi noamţ­e,u toate for­ţele la aratul şi discuirea lor. Ce nu se înţelege pe alocuri: Ziua-iud­rii nu începe cînn­ e soarele sus POPEŞTI ti Măsurile politice ganizatorice fşi cuvîntul şi or­­sp­un Cu o zi înaintea vizitei noastre, la comitetul comunal de partid a avut loc o­ şedinţă la care, pe lîngă membrii comi­tetului, au participat toţi tovarăşii din activul de partid. Ordi­nea de zi: stabilirea de noi măsuri politice şi organizatorice pentru terminarea grabnică a lucrărilor agricole din actualul sezon. — Pină acum, ne spune­ ing. Petru Amateiesei, preşedintele cooperativei agricole, membru al biroului comitetului comunal de partid, doar membrii biroului erau repartizaţi pe ferme şi pe sate pentru urgentarea treburilor. La volumul mare de lu­crări, un singur om se descurca cam greu. La şedinţa pe care am avut-o, s-a hotărît ca pe lingă un membru al­ biroului să mai fie repartizaţi încă 2—3 tovarăşi din activul de partid. Rezultatele aplicării acestei măsuri s-au văzut imediat. Participarea ţăranilor cooperatori la muncă este mult mai mare, ceea ce a condus la recuperarea unor rămîneri în urmă. Cu prilejul acelei şedinţe au fost stabilite şi alte măsuri, eficienţa lor observîndu-se de la o zi la alta. fi Cu viteza de lucru, pre­văzută la însămînţări, depăşită Conform planului operativ întocmit din seara precedentă, membrii secţiei de mecanizare condusă de Gh. Ciochină au în­ceput ieri lucrul la ora 6 dimineaţa. Pe 8 dintre mecanizatori i-am întîlnit la semănatul griului, pe tarlalele „A­rmea­nca“ şi ,,Ga­­gia“, ce aparţin fermei vegetale din­­Doroşcani. Fermierul de aici, tov. I. Roman, ne informează că din 383 hectare plan, a însămînţat pină acum 80 de hectare. Ne bucurăm, căci o ast­fel de realizare n-am întilnit-o nicăieri pe raza consiliului in­­tercooperatist Popeşti. Mai târziu insă, am aflat de la preşe­dintele cooperativei că şi la ferma nr. 1 sunt însămânţate 320 hectare cu grîu aşa că la total unitate trebuie luate în consi­derare 200 hectare realizate. Aceasta înseamnă 33 la sută din plan, obţinundu-se o viteză de lucru la semănat de 300 hectare în loc d­e 80 hectare planificate. „Facem tot posibilul să în­­sâmînţăm griul în cadrul perioadei optime , ne-a declarat preşedintele. Mai mult chiar, dorim să depăşim, şi planul. Cu 1,6 hectare. Avem sămânţa asigurată, avem forţe, avem teren pregătită . Peste 1.000 de coopera­tori la recoltat ■In timp ce mecanizatorii seamănă griul, peste 1.000 de co­operatori dau zor cu recoltatul sfeclei de zahăr şi porumbului. Peste 100 de atelaje cară recolta degajînd terenurile în vederea arăturilor de toamnă. De pe 70 la sută din suprafaţa culti­vată, porumbul a fost tăiat şi aşezat în glugi. La ferma din Doroscani a început şi depănuşatul. ERBICENI­ ­i în glugi, peste 60 la sută din porumbul cultivat Încheind recoltarea şi valorificarea­ strugurilor, a florii-soa­relui şi fasolei, cooperatorii de aici au înscris în activitatea lor bune realizări. Acum, forţele cooperativei sunt îndreptate la recoltarea po­rumbului şi sfeclei de zahăr. Porumbul a fost tăiat de pe 60 la sută din suprafaţa cultivată, iar la sfecla de zahăr, din 3.800 tone contractate au fost livrate pină acum peste 500 tone. ■ Cît de „eficiente“ sunt măsurile de urgentare a insilozărilor, ne-am convins la faţa locului Din 2.100 tone de nutreţuri însilozate necesare, s-au realizat 700 tone. E puţin, chiar foarte puţin pentru epoca în care ne găsim. Tovarăşul M. Abinei, preşedintele cooperativei, ne a­­sigură însă că pentru recuperarea restanţei au fost luate mă­suri eficiente: lucrători asiguraţi, 45 de atelaje ,pentru trans­port şi o combină de însilozat cu două remorci. La ora 9 di­mineaţa, echipa de însilozare stătea, combina era defectă, iar despre atelajele repartizate la căratul porumbului de pe cîmp încă nu se ştia nimic. Pe uliţa satului însă, zeci de atelaje, unele goale, altele cu cîţiva saci pentru moară,­ circulau, ca şi cînd cooperativa nu era în plină campanie de recoltare. ■ Momentul optim pentru semănat i-a surprins pe mecanizatori incomplet pregătiţi Sîmbătă, ora 7.20. Preşedintele şi inginerul şef al cooperativei ne informează că pe tarlaua „Dealul Morii“ se va începe însămîn­­ţarea primelor hectare din cele 500 destinate griului. Sămînţa aşteaptă acolo şi la fel echipa de cooperatori pentru deser­virea agregatelor. La locul semănatului sînt prezenţi inginerul şef I. Bacoşcă, ajutorul de fermier Gh. Ignăteanu şi tehniciană Maria Ignăteanu. Problema calităţii este deci în mîini bune, dar lucrul nu poate începe, întrucît n-au venit mecanizatorii. La ora 8,30, îl întrebăm pe Ştefan Nedelcu, şeful secţiei — care-i motivul întîrzierii ? Ni se explică o serie de cauze din care însă se poate trage clar concluzia că mecanizatorii nu s-au pregătit cu simţul de răspundere cuvenit pentru a debuta cum trebuie în această mare bătălie pentru asigurarea plinii anului­ viitor. Cît a plouat n-au putut oare să-şi facă pregă­tirile necesare ? TOTOEŞTI ■ împotmolită la treieratul florii-soarelui La culesul strugurilor au venit să-i ajute pe cooperatorii din Totoeşti şi elevii Şcolii generale din Podu-Iloaiei. Foarte frumos. Dar, cei 400 de elevi au recoltat într-o zi doar 400— 500 kg. struguri. A fost mai mult o­­joacă, decît treabă. Din păcate, n-au făcut multă treabă nici cooperatorii. Ieri, în ziua vi­zitei noastre, șeful fermei horti-viticole lipsea, iar în vie nu erau la cules mai mult decît 8—10 cooperatori. De aceea, nu este de mirare că mai sînt de cules strugurii de pe încă 8 hectare de vie. Intr-o situaţie,la fel de critică este producţia d­e floa­­rea-noarelui. Deşi este de treierat recolta de pe 40 hectare nu C. PAPAFIL Radu CONSTANTIN (continuare in pag a 2-a) vVWW^AA\^^,WV^^WWWV\AAV WVfi In pagina a 4-a ■ Dezbaterile din Adunarea Generală a O. N. U. fi] Din presa străină Haiti — un desert al mizeriei întrecerea în cinstea celei de a Z/Z//ZZ/Z///Z//Z//////////Z/Z/////Z//////ZZ/////Z//Z///////////Z/ZZZ////Z/Z////////Z//////Z//////////Z/////Z, ’nînniiiiiiiniii/iiiiiiiii/iiniiiii/nininii/iiiiniiiiit XXV-a aniversări a Republicii ////////////////////////ZZ//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////,////,////////////////////////////////////////////,//////«. După trei trimestre în industria ieșeană 160 de milioane de lei producţie suplimentară Antrenate în întrecerea socialistă pe acest an, colectivele de mun­că din industria ieşeană, traducînd în fapt programul stabilit de Con­ferinţa Naţională a partidului, întîmpină cu substanţiale rezultate in activitatea productivă cea de a XXV-a aniversare a Republicii. Astfel, sarcinile de plan pe cele trei trimestre din acest an au fost îndeplinite cu 5 zile mai devreme, preliminîndu-se ca pină la sfîrşitul lunii septem­brie să se realizeze o producţie industrială suplimentară în valoare de 160 de milioane de lei. Această depăşire se va materializa în aproape 2.000 de tone ţevi sudate din oţel, aproximativ 3.500 tone profile îndo­ite, peste 500 de tone fibre şi fire poliesterice,­­1700 tone ulei comestibil, însemnate cantităţi de produse prelucrate din mase plastice, antibiotice, ţesături şi altele. Succesele înregistrate de colectivele de muncă din industria ieșeană sînt urmarea firească a mai bunei organizări a muncii, folosirii mai ra­ţionale a capacităţilor de producţie, sporirii eficienţei economice în toate compartimentele de activitate. «chemării partidului de a asigura progresul şcolii româneşti CENTRUL UNIVERSITAR IAŞI RĂSPUNDE: PREZENT Prof. u­niv. dr. Corneliu ZOLYNEA, secretarul comitetului de partid din Centrul universitar Iaşi ■ 1 octombrie, debutul unui nou an şcolar ,în învăţă­­­mintu­l superior.­ Chemat să formeze ca­dre cu o temeinică pregă­tire profesională, cu un larg orizont de cunoştinţe, cu o profundă receptivita­te faţă de ceea ce este nou şi înaintat, învăţămîntul superior începe acest nou an sub semnul răspunderi­lor ridicate, prin documen­tele Conferinţei Naţionale a partidului din vara aces­tui an, la cotele cele mai înalte. Pentru că, aşa cum sublinia — referindu-se la sarcinile învăţămîntului — secretarul general al par­tidului,­ tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în Raportul expus la Conferinţă: „Rea­lizarea unei pregătiri mul­tilaterale constituie o ce­rinţă importantă a econo­miei moderne, o condiţie primordială a creşterii ro­lului creator al omului in desfăşurarea producţiei şi, pină la urmă, un princi­piu fundamental al însuşi comunismului, care presu­pune manifestarea poliva­lentă în cîmpul muncii a fiecărui membru al socie-' tatii". Nobilă prin menirea sa, şcoala superioară benefi­ciază de­ vin autentic şi cu­­prin­zător program pe care partidul i-l pune statornic. LA ÎNCEPUTUL NOULUI AN ACADEMIC în faţă, integrîndu-1 ple­nar în opera vastă şi pro­fundă de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. Şi în înfăptui­rea acestui program care, în esenţă, prevede moder­nizarea şi îmbinarea or­ganică a celor trei laturi: învâţămînt — cercetare — producţie, un rol deosebit de important îl au organi­zaţiile de partid comuniş­tii din instituţiile de învă­­ţămînt superior, de activi­tatea acestora depinzînd îndeplinirea rolului de forţă politică conducătoare a partidului în acest im­portant sector al vieţii noastre sociale. Acum, la început de nou an academic, cînd dispunem de un atît de complex program de lu­cru şi cînd în urmă avem o bogată experienţă, co­mitetul de partid din Centrul nostru universitar îşi propune să acţioneze, realmente, ca organ poli­tic, asigurînd aplicarea ne­abătută în viaţă a directi­velor partidului. Pornind de la cerinţele mari ce stau în faţa şco­lii superioare,­ încă din a­­nul de­­învăţămînt trecut, comitetul de partid a lan­sat chemarea: „Nici un ca­dru didactic universitar fără curs tipărit“, stabilind, în funcţie de realizarea a­­ cestui deziderat, criterii de promovare. Dezbaterea­ unei asemenea probleme la­ nivelul fiecărei organizaţii'*' de partid, al fiecărui colec­­tiv de catedră a fost de natură să conducă la un adevărat reviriment în a­­ceastă majoră acţiune. Au fost revizuite o seamă de cursuri, în sensul reîm­prospătării lor cu cele mai noi date ale ştiinţei şi (continuare în pag. a 3-a) In pagina a 3-a Măsurile privind sprijinirea familiilor cu mulţi copii O nouă expresie ■ ■■■ a grijii partidului Din tradiţiile mişcării noastre muncitoreşti 100 de ani de la crearea „Asociaţiei generale a lucrătorilor din România" FIECARE INIŢIATIVĂ VALOROASĂ SĂ FIE GENERALIZATĂ ! La întreprinderea „Ţesătura“ ACȚIUNI CONCRETE” SPORESC EFICIENŢA MUNCII Întreprinderea „Ţesătura“, prezenţă re­marcabilă pe emblema industriei ieșene, al cărei colectiv este puternic angajat în bătălia cu timpul pentru îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate, a răspuns chemării partidului prin frumoa­se iniţiative ce au condus la rezultate dintre cele mai bune. Am trecut în a­­ceste zile prin secţiile întreprinderii, pentru a afla modul cum a fost primită iniţiativa muncitoarei Trandafira Fabri­canţii, luată cu cîtva timp în urmă în cinstea Conferinţei Naţionale a partidu­lui. — Angajamentul luat de Trandafira Fa­bricanţii a avut un puternic ecou in rin­­durile tuturor muncitoarelor din secţia ţesătorie, ne spune Elena Timofte, secre-I. NICOLAE (continuare în pag. a 3-a) Vizita delegaţiei de partid a raionului Ungheni — R.S.S. Moldovenească De mai multe zi­le, judeţul nostru este vizitat de o delegaţie de partid a raionului Un­gheni — R.S.S. Moldovenească, con­dusă de Lidia Fila­­veţ, secretar al Co­mitetului raional de partid. Ieri, delegaţia a fost primită de to­varăşul Vasile Po­top, membru al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetu­lui judeţean de partid. La întâlni­re, care s-a desfă­şurat într-o atmo­sferă tovărăşească, prietenească, a fost de faţă tovarăşul Gheorghe Cilibiu, secretar al Comi­tetului judeţean de partid. Delegaţia de par­tid a raionului Un­gheni a avut, la Comitetul judeţean de partid, o discu­ţie cu caracter de lucru pe teme ale activităţii şi vieţii de partid. De as­e­­m­enea, a vizitat şi făcut schimburi d­e experienţă cu or­ganizaţii de partid din întreprinderi industriale, între­prinderi agricole de stat, cooperative agricole de produc­ţie, comitete orăşe­neşti şi comunale de partid. Membrii delega­ţiei au vizitat zo­na industrială, noi­le cartiere de lo­cuinţe, muzee, ca­se memoriale şi monumente istorice din municipiul Iaşi, precum şi Casa me­morială „Vasile Alecsandri" de la Mirceşti. Astăzi, membrii delegaţiei de par­tid a raionului Un­gheni îşi încheie vizita în judeţul Iaşi. Schiţe în creion CONSIDERAŢIA Se zice — pocite cam impropriu — că fiecărui om i se acordă o anumită consideraţie, proporţională cu comportarea sa în societate, în familie, cu rolul pe­­ care îl are, prin muncă şi pricepere, în grupul din care face parte. Sunt nişte norme nescrise, ce stabilesc "cine şi " ce preţuire merită, clasificare după car d o ţărancă (harnică, interesată de treburile obşteşti, ce-şi creşte cei cîţiva copi­i cu demnitate, în respect faţă de învăţătură şi muncă), are dreptul la mai multă Consi­deraţie decit un absolvent de facultate care nu se prezintă la post care, prin nu ştiu ce minune (bine clătită), deşi a terminat învăţătura tîrîş-grăpiş, apare un Iaşi într-un post mult mai bun decit colegii fruntaşi la carte şi în activitatea s socială. Există totuşi persoane care, pe baza unui mod vechi şi foarte aris­tocratic de a privi lumea, îi împart pe semeni după nişte norme deplorabile : cută­ruia îi zimbesc şi-l salut respectuos fiindcă ocupă o funcţie de care s-ar putea să am nevoie, cutăruia îi string mina pentru că are nu ştiu ce titluri, altuia doar pentru casa şi maşina lui nouă... In schimb subalternul imediat (fără să mai vorbim de lucrătorul simplu, de femeia de serviciu, taxatoarea din tramvai, factorul poștal etc.) e privit ca un om pe o treaptă șubredă și inferioară, într-un cuvînt e desconsiderat. Pentru domnul în cauză nici o expresie de înjosire nu pare prea hazardată. De pe culmea unde crede că se­ află, cei ceva mai jos i se păr nu numai „inculţi", „primitivi", „neelevaţi", dar şi... cam săraci cu duhul. Am cunoscut unu­­l astfel de şefuleţ de trei parale care, în clipa cind un fost subaltern a ajuns pe un post mult mai însemnat decit al său, a rămas nedumerit cîţiva ani de zile. - Cum? - se întreba el contrariat - să mă conducă ăla ce nu ştia nimic la angajare, ăla căruia eu îi corectam mereu facturile? Şi ce daca a urmat facultatea la fără frecvenţă ? Ce, asta l-a făcut mai deştept ? NI ştiu eu cite parale face în fond. — Ba e un om inteligent, perseverent, care a învăţat totul foarte repede şi ne-a depăşit - susţinea cîte un coleg lucid. Nedumeritul nostru însă era incapabil să recunoască. Era convins că toţi subalternii lui au fost predestinaţi la aşa ceva, că au într-un fel mai puţine circumvo­­luţiuni ale creierului... Degeaba i se spunea că noi am făcut şi facem o revoluţie tocmai pentru a scoate mulţimile de aşa-zişi „oameni strepli" din condiţia economică şi socială inegală, să deschidem, tuturor, toate posibilităţile, creind condiţii­, de instruire şi afirmare pe toate planurile, că valoarea personală nu este in funcţii­ de schema de încadrare si toţi oam­enii au dreptul la consideraţie. Muncitori — deportaţi, ţărani— eroi ai muncii socialiste, tineri — promovaţi în funcţii de conducere ,prora le fac faţă cu succes, toate aceste adevăruri elementare nu se lipeau de rm Asta pentru că de fapt el era cel limitat, el era destinat să „gindească" stupid ,fogta viața, el nu merită nici o considerație. Mihai DUMITRU­]

Next