Flacăra Iaşului, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 8123-8148)
1972-11-01 / nr. 8123
. A 4MXXVH. 1 NOIEMBRIE 1972 4 pagini 30 bani Nr. 8123 MIERCURI e ^ 'x VvNlVEtoVIA ce^wKcu^1 Incurii Insului Pentru îndeplinirea cincinalului înainte dle termen Organizatorii şi conducătorii producţiei, fiecare salariat, fiecare om al muncii trebuie să pună în centrul preocupărilor: gospodărirea raţională, economisirea fondurilor şi materialelor, a timpului de lucru în toate domeniile de activitate Incepînd cu numărul de astăzi, redacţia ziarului nostru porneşte o amplă acţiune chemată să contribuie la educarea maselor în spiritul gospodăririi superioare, economisirii fondurilor şi materialelor, a timpului de lucru în toate domeniile de activitate. Vom reflecta preocupările existente în unităţile economice pentru utilizarea raţională a maşinilor şi utilajelor, a tuturor mijloacelor de transport, a fondului de timp, economiei de energie şi combustibil, reducerii consumurilor de materiale, economisirii metalului, cimentului, lemnului şi altor bunuri, în centrul atenţiei va sta responsabilitatea organizatorilor şi conducătorilor producţiei, a fiecărui salariat faţă de aceste imperative majore deosebit de importante pentru economia judeţului, care vizează şi ele îndeplinirea cincinalului înainte de termen, manifestare plenară a patriotismului oamenilor muncii, însemnate economii de metal Colectivul de muncă de la Uzina mecanică de material rulant Paşcani, în frunte cu comuniştii, depun eforturi susţinute pentru traducerea neabătută în fapt a programului stabilit de Conferinţa Naţională a partidului. Una din preocupările majore file muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor o constituie economisirea metalului. Astfel, pînă în prezent s-au revizuit aproape 96 la sută din normele ele consum, preliminindu-se reducerea consumurilor, numai pe această cale, cu 1.816 tone metal. O altă măsură constă în laminarea ţevilor la toleranţe negative la fabricarea tampoanelor, iniţiativă prin care se vor economisi anual 24 tone metal. De asemenea, prin înlocuirea unor piese metalice din compunerea vagonului de călători, cu piese executate din mase plastice (rame diferite, etichete, indicatoare, mînere, cuiere, scrumiere etc.), fără a afecta siguranţa circulaţiei, se vor obţine însemnate economii de metal. Foto II. Zanet — corespondent Tîmplarul mecanic Gheorghe Ţibănescu (prim plan) se situează de mai multă vreme printre fruntaşii Fabricii de mobilă din Iaşi. Lucrind la utilajul care aplică furnir pe conturi, el reuşeşte zilnic să-şi depăşească sarcinile de plan cu sute de metri liniari de furnir aplicat, să obţină însemnate economii de materii prime şi materiale. De asemenea, el foloseşte eficient timpul de lucru şi reduce în permanenţă consumul de energie. Muncitorii au venit cu propuneri valoroase privind reducerea consumurilor de materiale şi îmbunătăţirea organizării muncii De ce se tot amină aplicarea lor ? Propunerile constructive pe care le fac, cu diverse prilejuri, oamenii muncii, constituie pentru orice întreprindere un nesecat izvor de creştere a eficienţei economice, de gospodărire mai raţională a fondurilor, materialelor şi timpului de lucru, de îmbunătăţire a întregii activităţi. De aceea, urmărirea lor atentă şi traducerea rapidă în fapt constituie nu numai un preţios sprijin în munca oricărui colectiv de conducere, dar şi o sarcină obligatorie pentru organizatorii şi conducătorii producţiei, pentru fiecare salariat, pentru fiecare cetăţean. Am analizat recent, împreună cu unii factori de răspundere din întreprinderea „Victoria", modul cum sunt valorificate aceste propuneri venite din rîndul salariaţilor. Şi, prima concluzie care s-a impus a fost aceea că, pînă nu de mult, nu se acorda, nici pe departe, acestei, activităţi, atenţia cuvenită. Ara pornit de la listele de propuneri centralizate in urma adunărilor generale pe secţii (premergătoare conferinţei oamenilor muncii din 11 august a.c.), tocmai pentru a urmări mai analitic eficienţa lor. O primă constatare : aceste importante documente au fost făcute cam la voia întîmplării. Dovadă că cei care sunt răspunzători — comitetul sindicatului — nu s-au interesat prea mult, stau numeroasele propuneri neînsoţite de termenele la care să se răspundă, de numele celor însărcinaţi cu rezolvarea problemelor ridicate (listele de la secţia finisaj în special), sau pur şi simplu nu sunt menţionaţi autorii propunerilor (la serviciile energetic și aprovizionare, de exemplu). De fapt, despre modul cumsunt alcătuite aceste documente — reflectare exactă a interesului cu care sunt privite — se mai pot spune destule : , — Nu am propus nimic în legătură cu magazia de chimicale, ne spune merceologul Tudor Dodan. Nici nu cunosc care-i situaţia acolo. Eu m-am referit la spaţiul insuficient din depozitul central, la consecinţele negative pe care le generează acest fapt asupra produselor. Or, aici,, nici nu s-a făcut nimic, deşi Întreprinderea „Victoria11 data de rezolvare, după cîte ştiu eu, era 25 septembrie ! Asemenea situaţii, din păcate, am, mai întilnit, toate explicaţiile formulate de tov. Viorica Giosan, preşedinta comitetului sindicatului, nefiind în măsură să ne convingă. ■— Este vorba de lipsă de interes din partea factorilor de răspundere, ne declară ajutorul de meşter Mircea Popescu. Eu am făcut, mai multe propuneri în legătură cu îmbunătăţirea organizării, muncii, a evidenţei consumurilor de piese şi materiale din secţia ţesătorie, dar rezolvarea acestor probleme importante s-a tot aniânat. Şi declaraţii de acest gen nu s-au făcut aproape în toate secţiile întreprinderii. Multe propuneri valoroase care vizau utilizarea mai raţională a maşinilor şi utilajelor, a fondului de timp, economia de energie şi combustibil, reducerea consumului de materiale au rămas doar pe hîrtie, nebucurîndu-se de atenţia cuvenită din partea celor însărcinaţi cu urmărirea şi aplicarea lor în activitatea productivă. — Toate acestea sînt adevărate, recunoaşte ing. Const. Ropofă, secretarul comitetului de partid. In special la secţia ţesătorie, acest preţios sprijin care ne-ar putea fi propunerile constructive, concrete, la obiect ale oamenilor muncii, nu este folosit la justa sa valoare. Dar fenomenul se întîlneşte peste tot. Această situaţie nepermisă a constituit, nu de mult (chiar în timpul analizei efectuate de redacţie — n.n.), obiectul unei serioase discuţii în cadrul comitetului de partid, la care au participat şi toţi membrii colectivului de conducere a unităţii. S-au luat unele măsuri menite să redreseze această stare de fapt, măsuri concretizate într-o nouă metodă de urmărire şi rezolvare a propunerilor izvorîte din masa salariaţilor. S-a hotărît, în primul rînd, ca la adunărilelunare pe grupe sindicale să participe pe lingă un reprezentant al comitetului sindicatului şi reprezentanţi din partea comitetului de partid, ai comitetului oamenilor muncii şi conducerii secției respective. In paranteză fie spus și pînă acum erastabilitacest. lucru, dar rareori se respecta. De Const. PĂLĂDUŢĂ (continuare in pag a 2-a) A în pagina a 4-a ■ Declarația Agenției Române de Presă ■ Sesiunea O. N. U. Martori la întrecerea agricultorilo Din partea tuturor, un plus de efort pentru a grăbi încheierea campaniei agricole! Comparativ cu alţi ani, unităţile agricole au de făcut faţă în acest început de noiembrie unei agende de lucru considerabil mai încărcată. E drept că în săptămîna care a trecut starea terenului a permis să se reia treptat, tot mai din plin, şi însămînţările. Cu tot ritmul mereu mai accelerat, în cele mai multe locuri nu s-a reuşit să se atingă însă viteza de lucru normală şi cu atît mai puţin să se recupereze întîrzierile cauzate de vremea nefavorabilă. Dacă totuși sectorul agricol de stat a putut avansa cusemănatul la aproape 82,5 procente, cel cooperatist nu are realizat în prezent decit 68,4 la sută din plan. Avînd în vedere stadiul cu totul necorespunzător timpului foarte înaintat, încheierea însămînțărilor rămîne obiectivul cel mai urgent al zilelor următoare. De altfel, pentru atingerea ritmului de care e nevoie acum, chiar şi „ziua lumină“ a devenit prea mică, aşa încit lucrul trebuie continuat şi în timpul nopţii, la lumina farurilor, atît la pregătirea patului germinativ, cit şi la semănat. Intrucît, pe alocuri, semănatorile au început a bate pasul pe loc datorită frontului de lucru insuficient, este necesar ca toate plugurile şi discuitoarele să rămînă permanent în brazdă. Paralel, însă, se cer continuate eforturile pentru strînsul şi depozitarea roadelor toamnei. La recoltarea porumbului, atît în unităţile agricole cit şi în cele cooperatiste, a mai rămas de realizat mai puţin de o zecime din suprafaţa totală. Dar, în vreme ce I.A.S.-urile sînt aproape la fel de avansate şi cu desfăcutul, în majoritatea C.A.P.-urilor această lucrare este şi acum neîngăduit de întîrziată (dovadă, că pe judeţ nu e desfăcut decit 72,5 la sută din porumbul recoltat). Există totuşi cooperative agricole care merită şi în această privinţă cuvinte de laudă. Ne referim în primul rînd la cele din Movileni, Gropniţa, Mironeasa şi Balş, care au terminat de acum şi depănuşatul. Progrese evidente s-au înregistrat, mai ales în ultima perioadă, la Drăguşeni, Ţibana, Totoeşti, Voineşti, Mogoşeşti etc. In schimb, lista unităţilor cu un decalaj nepermis între tăiatul tulpinilor şi desfăcut este mult mai lungă. In această situaţie se menţin şi în momentul de faţă C.A P.-urile din Ruginoasa, Cristeşti, Popricani, Româneşti, Scînteia, Dagîţa, Lungani , ş.a. Asigurînd o mobilizare masivă a braţelor de muncă, cele mai multe unităţi au încheiat recoltarea cartofilor. Deşi lucrarea putea fi de acum gata peste tot, C.A.P.-uri ca cele din Strunga, Mirceşti, Brătuleşti şi altele mai au totuşi mici restanţe. Din păcate, o bună parte din recoltă nu este încă ferită de pierderi, mari cantităţi de cartofi aflîndu-se în depozite provizorii pe tarlale. De aceea, atît timp cit condiţiile permit, trebuie să se urgenteze sortarea şi însilozarea tuberculilor pentru a-i putea depozita integral la locul definitiv înainte de sosirea îngheţului. Cea mai mare concentrare de forţe solicită sfecla de zahăr, care nu e recoltată decit în proporţie de 77,1 la sută. Mult de lucru mai au încă îndeosebi C.A.P -urile din Vînătorii, Stolniceni-Prăjescu, Lespezi, Hălăuceşti, Mogoşeşti-Siret. Operativitate sporită se cere nu numai la recoltare, ci şi la expedierea producţiei către bazele de recepţie ale beneficiarului. Faptul că s-a livrat numai 64,1 la sută din sfecla scoasă demonstrează că mijloacele de transport n-au fost folosite din plin. Fiecare cultură trebuie culeasă cu aceeaşi grijă, indiferent de ponderea pe care o deţine. Considerînd probabil că, întrucît ocupă un loc mai modest în structura culturilor, soia mai poate aştepta, unele unităţi (Băiceni, Victoria, Focuri) au tărăgănat recoltarea, fără a ţine seama că, mai ales în condiţiile actualei campanii, aceasta înseamnă diminuarea şi deprecierea producţiei. Nu putem încheia fără a atrage din nou atenţia asupra situaţiei însilozărilor. Cu toate că în ultima săptămînă cantităţile de furaje din silozuri au mai sporit cu mai bine de 13 la sută, nu s-a ajuns să se acopere nici trei sferturi din necesarul sectorului cooperatist. La Chişcăreni, Plugari, Şipote şi în alte părţi ritmul de lucru a crescut de la o zi la alta, spre deosebire de C.A.P-urile din Lungani, Uricani, Fîntînele etc., unde tocătorile au „amorţit“ deşi există un mare deficit de furaje sudulente. După cum se vede, sîntem încă departe de încheierea campaniei agricole. Tocmai de aceea, acum timpul trebuie folosit cu mai mult spor ca oricînd, lucrînd zi şi noapte, indiferent de vreme. Să nu ne îngăduim nici o clipă de odihnă pînă nu însămânţăm ultimul hectar cu grîu şi nu vedem în siguranţă întreaga recoltă. MECANIZATORI, ŢĂRANI COOPERATORI! 1 ■ In acest început de noiembrie, terminarea însămînţărilor continuă să fie obiectivul cel mai urgent. Toate agregatele, zi şi noapte, în brazdă pînă la realizarea ultimului hectar! ■ O bună parte din roadele unui an de muncă se află încă pe cîmp. Nu vă îngăduiţi nici o clipă de odihnă pînă nu puneţi în siguranţă întreaga recoltă. Tot ceea ce se culege să ajungă cît mai repede şi fără pierderi în pătule, silozuri, depozite ! (în pagina a II-a: situaţia însămînţării griului în cooperativele agricole în seara zilei de 31 octombrie a. c.) Am constatat, vă întrebăm: Controlul obştesc acţionează numai în comerţ. Pe cînd şi în alte sectoare? In evidenţele Consiliului municipal Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste figurează un număr de 344 echipe de control obştesc cu 1.720 de membri. In sfera de control a acestora se află unităţi din comerţ, cooperaţie şi alimentaţie publică, hoteluri, cantine, unităţi din domeniile sanitar, cultură, artă, sport, ale prestărilor de servicii şi producerii bunurilor de consum. Aceste echipe au fost constituite în luna iunie a.c. şi apoi instruite. Au trecut patru luni de atunci, timp suficient pentru „rodarea" acestor echipe, pentru iniţierea şi efectuarea unor controale eficiente.. Din păcate, încă nu se simte că această activitate se desfăşoară sub egida Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste. Ca şi înainte de reorganizare,, doar echipele care acţionează în unităţile comerciale şi de alimentaţie publică îşi fac datoria. Pe ici, pe colo, s-au încercat şi nişte controale in circumscripţii sanitare, unităţi de prestări şi la baze sportive, controale care au vădit necunoaşterea problemelor de către membrii echipelor. De altfel, organizaţii de partid, comitete aie sindicatelor din întreftrfieţep' ău' 'făcut observaţia că echipele de control obştesc care au în raza lor unităţi cu profil necomercial n-au făcut nici un control, întrucît sunt slab instruite (Uzina mecanică „Nicolina", Uzina metalurgică ş.a.). Este şi normal deci ca oamenii să nu acţioneze, atit timp cit nu ştiu ce şi cum să controleze. Luată în general, ne spunea tov. Petru Chitoroagă, secretarul Consiliului municipal al F.U.S., activitatea este bună, marea majoritate a echipelor au efectuat controale. - Cine urmăreşte activitatea acestora ? - Practic, pînă acum, n-am organizat urmărirea activităţii lor. Au fost doar încercări. - Pentru ca munca echipelor să aibă eficienţă, este necesar un control temeinic şi permanent, in legătură cu felul in care sint rezolvate constatările şi propunerile acestora. Nu am organizat aşa ceva.. Din cite sintem informaţi, conducerile organelor vizate răspund. E drept, multe dintre ele răspund: O.C.L. „Alimentara", CLF., întreprinderea de alimentaţie publică, O.C.L. „Textile-încălţăminte", Cooperativa „Tehnica confecţiei". A verificat însă cineva dacă răspunsurile acestea sunt conforme cu realitatea? Să se fi deplasat prin unităţi, să facă sondaje ? Nu. Altfel s-ar fi aflat că sunt echipe care sesizează de două-trei ori aceleaşi neajunsuri în unităţile controlate, fără ca organele vizate să fi luat măsurile de rigoare (unele echipe de la Uzina mecanică „Nicolina", despre unităţi ale O.C.L. „Alimentara" ş.a.). Biroul executiv al Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste a analizat recent activitatea controlului obştesc - nepreciza tov. Viorel Tiron, vicepreşedinte al acestui organism şi preşedintele comisiei de coordonare şi îndrumare a activităţii echipelor de control obştesc. Şi ce constatare s-a făcut ? - Că activitatea este la început. Trebuie apreciată această constatare şi, implicit, spiritul autocritic. Intr-adevăr, deşi au trecut mai multe luni de la reorganizare, activitatea controlului obştesc n-a depăşit, în multe privinţe, stagiul incipient. N-am înţeles, ţinînd seama de această apreciere, cum se poate ca, totuși, „majorita- Silviu COSTINESCU (continuare în pag a 2-a) Zestrea şcolii Sus, pe platoul Tătăraşilor, şi-a găsit sălaşul, cu ani în urmă, o prestigioasă instituţie şcolară — Liceul care poartă numele domnului Unirii, Al. I. Cuza. Şi au venit aici, ca să-şi îmbogăţească ştiinţa de carte, luni din Ciurchi şi din Bucşinescu, ele la Ciric,ca şi din Obreja. Sute de tineri, băieţi şi fete cu frunţi senine. Am avut prilejul să constat nu o dată dragostea lor pentru lăcaşul în care-şi petrec jumătate din zi. l-am văzut plantînd pomi sau îngrijind albinele, i-am văzut răsădind flori sau hrănind porumbeii. Dar ceea ce m-a reţinut mai mult în mijlocul lor a fost activitatea în atelierele-şcoală. La lăcătuşerie sau la lemnărie, la croitorie sau la cusături şi în alte ateliere, aceşti elevi, cu atenţia neobosită, caută să pătrundă, aşa cum vor să stăpinească literele, cărţilor, în tainele unei meserii. De la o zi la alta, strădania lor este încununată de noi succese. Intervievindu-l pe prof. Corneliu Moţiu, director adjunct al liceului, despre eficienţa acestor activităţi practice am aflat: „ Cred că suma de 40.000 de lei, realizată prin valorificarea, în anul trecut, a bunurilor executate de către elevii liceului, nn ateliereleşcoală vorbeşte de la sine. Dacă avem în vedere că aceşti bani au fost folosiţi la procurarea unor materiale didactice, la înfrumuseţarea şcolii, semnificaţia activităţilor practice ale elevilor Liceului „Al. I. Cuza“ este şi mai mare. — Ce va aduce acest nou an de învăţămînt ? — Suntem convinşi, ne-a spus prof. Corneliu Moţiu, că la ,,zestrea şcolii“ se vor adăuga bunuri şi mai de preţ. Radu CONSTANTIN