Flacăra Iaşului, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 8123-8148)

1972-11-01 / nr. 8123

. A 4M­­XXVH. 1 NOIEMBRIE 1972 4 pagini 30 bani Nr. 8123 MIERCURI e ^ 'x VvNlVEtoVIA ce^wKcu­^1 Incurii Insului Pentru îndeplinirea cincinalului înainte dle termen Organizatorii şi conducătorii producţiei, fiecare salariat, fiecare om al muncii trebuie să pună în centrul preocupărilor: gospodărirea raţională, economisirea fondurilor şi materialelor, a timpului de lucru în toate domeniile de activitate Incepînd cu numărul de astăzi, redacţia ziarului nostru porneşte o amplă acţiune che­mată să contribuie la educarea maselor în spiritul gospodăririi superioare, economisirii fondurilor şi materialelor, a timpului de lucru în toate domeniile de activitate. Vom reflec­ta preocupările existente în unităţile econom­ice pentru utilizarea raţională a maşinilor şi utilajelor, a tuturor mijloacelor de transport, a fondului de timp, economiei de energie şi combustibil, reducerii consumurilor de materiale, economisirii metalului, cimentului, lemnu­lui şi altor bunuri,­­ în centrul atenţiei va sta responsabilitatea organizatorilor şi conducătorilor produc­ţiei, a fiecărui salariat faţă de aceste imperative majore deosebit de importante pentru eco­nomia judeţului, care vizează şi ele îndeplinirea cincinalului înainte de termen, manifestare plenară a patriotismului oamenilor muncii, însemnate economii de metal Colectivul de muncă de la Uzina mecanică de mate­rial rulant Paşcani, în frunte cu comu­niştii, depun efor­turi susţinute pen­tru traducerea ne­abătută în fapt a programului stabilit de Conferinţa Na­ţională a partidu­lui. Una din preo­cupările majore fi­le muncitorilor, in­ginerilor şi tehni­cienilor o constitu­ie economisirea me­talului. Astfel, pînă în prezent s-au re­vizuit aproape 96 la sută din normele ele consum, preli­­minindu-se reduce­rea consumurilor, numai pe această cale, cu 1.816 tone metal. O altă mă­sură constă în la­minarea ţevilor la toleranţe negative la fabricarea tam­poanelor, iniţiativă prin care se vor e­­conomisi anual 24 tone metal. De ase­menea, prin înlocu­irea unor piese me­talice din compu­nerea vagonului de călători, cu piese executate din mase plastice (rame dife­rite, etichete, indi­catoare, mînere, cu­iere, scrumiere etc.), fără a afecta sigu­ranţa circulaţiei, se vor obţine însem­nate economii de metal. Foto I­I. Zanet — corespondent Tîmplarul mecanic Gheorghe Ţibănescu (prim plan) se situează de mai multă vreme printre fruntaşii Fabricii de mobilă din Iaşi. Lucrind la utilajul care aplică furnir pe conturi, el reuşeşte zilnic să-şi depăşească sarcinile de plan cu sute de metri liniari de furnir aplicat, să obţină însemnate economii de ma­terii prime şi materiale. De asemenea, el foloseşte eficient timpul de lucru şi reduce în permanenţă consumul de energie. Muncitorii au venit cu propuneri valoroase privind reducerea consumurilor de materiale şi îmbunătăţirea organizării muncii De ce se tot amină aplicarea lor ? Propunerile constructive pe care le fac, cu diverse prilejuri, oamenii muncii, con­stituie pentru orice întreprindere un ne­secat izvor de creştere a eficienţei eco­nomice, de gospodărire mai raţională a fondurilor, materialelor şi timpului de lucru, de îmbunătăţire a întregii acti­vităţi. De aceea, urmărirea lor atentă şi traducerea rapidă în fapt constituie nu numai un preţios sprijin în munca ori­cărui colectiv de conducere, dar şi o sar­cină obligatorie pentru organizatorii şi conducătorii producţiei, pentru fiecare sa­lariat, pentru fiecare cetăţean. Am analizat recent, împreună cu unii factori de răspundere din întreprinderea „Victoria", modul cum sunt valorificate aceste propuneri venite din rîndul sa­lariaţilor. Şi, prima concluzie care s-a impus a fost aceea că, pînă nu de mult, nu se acorda, nici pe departe, acestei, activităţi, atenţia cuvenită. Ara pornit de­ la listele de propuneri centralizate in urma adunărilor generale pe secţii (pre­mergătoare conferinţei oamenilor muncii din 11 august a.c.), tocmai pentru a urmări mai analitic eficienţa lor. O pri­mă constatare : aceste importante docu­mente au fost făcute cam la voia întîm­­plării. Dovadă că cei care sunt răspunză­tori — comitetul sindicatului — nu s-au interesat prea mult, stau numeroasele pro­puneri neînsoţite de termenele la care să se răspundă, de numele celor însăr­cinaţi cu rezolvarea problemelor ridicate (listele de la secţia finisaj în special), sau pur şi simplu nu sunt menţionaţi autorii propunerilor (la serviciile energe­tic și aprovizionare, de exemplu). De fapt, despre modul cum­­sunt alcătuite aceste documente — reflectare exactă a intere­sului cu care sunt privite — se mai pot spune destule : , — Nu am propus nimic în legătură cu magazia de chimicale, ne spune merceo­logul Tudor Dodan. Nici nu cunosc ca­­re-i situaţia acolo. Eu m-am referit la spaţiul insuficient din depozitul central, la consecinţele negative pe care le ge­nerează acest fapt asupra produselor. Or, aici,, nici nu s-a făcut nimic, deşi Întreprinderea „Victoria11 data de rezolvare, după cîte ştiu eu, era 25 septembrie ! Asemenea situaţii, din păcate, am, mai întilnit, toate explicaţiile formulate de tov. Viorica Giosan, preşedinta com­i­tetu­­lui sindicatului, nefiind în măsură să ne convingă. ■— Este vorba de lipsă de interes din partea factorilor de răspundere, ne de­clară ajutorul de meşter Mircea Popescu. Eu am făcut, mai multe propuneri în le­gătură cu îmbunătăţirea organizării, mun­cii, a evidenţei consumurilor de piese şi materiale din secţia ţesătorie, dar re­zolvarea acestor probleme importante s-a tot aniânat. Şi declaraţii de acest gen nu s-au fă­cut aproape în toate secţiile­ întreprinde­rii. Multe propuneri valoroase care vizau utilizarea mai raţională a maşinilor şi u­tilajelor, a fondului de timp, economia de energie şi combustibil, reducerea con­sumului de materiale au rămas doar pe hîrtie, nebucurîndu-se de atenţia cuveni­tă din partea celor însărcinaţi cu urmă­rirea şi aplicarea lor în activitatea pro­ductivă. — Toate acestea sînt adevărate, recu­noaşte ing. Const. Ropofă, secretarul co­mitetului de partid. In special la secţia ţesătorie, acest preţios sprijin care ne-ar putea fi propunerile constructive, con­crete, la obiect ale oamenilor muncii, nu este folosit la justa sa valoare. Dar fenomenul se întîlneşte peste tot. Aceas­tă situaţie nepermisă a constituit, nu de mult (chiar în timpul analizei efectuate de redacţie — n.n.), obiectul unei seri­oase discuţii în cadrul comitetului de partid, la care au participat şi toţi mem­brii colectivului de conducere a unităţii. S-au luat unele măsuri menite să re­dreseze această stare de fapt, măsuri concretizate într-o nouă metodă de urmă­rire şi rezolvare a propunerilor izvorîte din masa salariaţilor. S-a hotărît, în primul rînd, ca la adunările­­lunare pe grupe sindicale să participe pe lingă un reprezentant al comitetului sindicatului şi reprezentanţi din partea comitetului de partid, ai comitetului oamenilor muncii şi conducerii secției respective. In paran­teză fie spus­ și pînă acum era­­stabilit­­acest. lucru,­ dar rareori se respecta. De Const. PĂLĂDUŢĂ (continuare in pag a 2-a) A în pagina a 4-a ■ Declarația Agenției Române de Presă ■ Sesiunea O. N. U. Martori la întrecerea agricultorilo Din partea tuturor, un plus de efort pentru a grăbi încheierea campaniei agricole! Comparativ cu alţi ani, unităţile agri­cole au de făcut faţă în acest început de noiembrie unei agende de lucru consi­derabil mai încărcată. E drept că în săp­­tămîna care a trecut starea terenului a permis să se reia treptat, tot mai din plin, şi însămînţările. Cu tot ritmul me­reu mai accelerat, în cele mai multe locuri nu s-a reuşit să se atingă însă vi­teza de lucru normală şi cu atît mai puţin să se recupereze întîrzierile cauzate de vremea nefavorabilă. Dacă totuși sectorul agricol de stat a putut avansa cu­­semă­natul la aproape 82,5 procente, cel co­operatist nu are realizat în prezent decit 68,4 la sută din plan. Avînd în vedere sta­diul cu totul necorespunzător timpului foarte înaintat, încheierea însămînțărilor rămîne obiectivul cel mai urgent al zile­lor următoare. De altfel, pentru atinge­rea ritmului de care e nevoie acum, chiar şi „ziua lumină“ a devenit prea mică, aşa încit lucrul trebuie continuat şi în timpul nopţii, la lumina farurilor, atît la pregătirea patului germinativ, cit şi la semănat. Intrucît, pe alocuri, se­­mănatorile au început a bate pasul pe loc datorită frontului de lucru insuficient, este necesar ca toate plugurile şi discui­­toarele să rămînă permanent în brazdă. Paralel, însă, se cer continuate efortu­rile pentru strînsul şi depozitarea roade­lor toamnei. La recoltarea porumbului, atît în unităţile agricole cit şi în cele co­operatiste, a mai rămas de realizat mai puţin de o zecime din suprafaţa totală. Dar, în vreme ce I.A.S.-urile sînt aproape la fel de avansate şi cu desfăcutul, în majori­tatea C.A.P.-urilor această lucrare este şi acum neîngăduit de întîrziată (dovadă, că pe judeţ nu e desfăcut decit 72,5 la su­tă din porumbul recoltat). Există totuşi cooperative agricole care merită şi în a­­ceastă privinţă cuvinte de laudă. Ne re­ferim în primul rînd la cele din Movileni, Gropniţa, Mironeasa şi Balş, care au ter­minat de acum şi depănuşatul. Progrese evidente s-au înregistrat, mai ales în ul­tima perioadă, la Drăguşeni, Ţibana, To­­toeşti, Voineşti, Mogoşeşti etc. In schimb, lista unităţilor cu un decalaj nepermis între tăiatul tulpinilor şi desfăcut este mult mai lungă. In această situaţie se menţin şi în momentul de faţă C.A P.-u­­rile din Ruginoasa, Cristeşti, Popricani, Româneşti, Scînteia, Dagîţa, Lungani , ş.a. Asigurînd o mobilizare masivă a bra­ţelor de muncă, cele mai multe unităţi au încheiat recoltarea cartofilor. Deşi lu­crarea putea fi de acum gata peste tot, C.A.P.-uri ca cele din Strunga, Mirceşti, Brătuleşti şi altele mai­ au totuşi mici restanţe. Din păcate, o bună parte din recoltă nu este încă ferită de pierderi, mari can­tităţi de cartofi aflîndu-se în depozite provizorii pe tarlale. De aceea, atît timp cit condiţiile permit, trebuie să se urgen­teze sortarea şi însilozarea tuberculilor pentru a-i putea depozita integral la lo­cul definitiv înainte de sosirea îngheţului. Cea mai mare concentrare de forţe so­licită sfecla de zahăr, care nu e recol­tată decit în proporţie de 77,1 la sută. Mult de lucru mai au încă îndeosebi C.A.P -urile din Vînătorii, Stolniceni-Pră­­jescu, Lespezi, Hălăuceşti, Mogoşeşti-Si­­ret. Operativitate sporită se cere nu nu­mai la recoltare, ci şi la expedierea pro­ducţiei către bazele de recepţie ale bene­ficiarului. Faptul că s-a livrat numai 64,1 la sută din sfecla scoasă demonstrează că mijloacele de transport n-au fost fo­losite din plin. Fiecare cultură trebuie culeasă cu ace­eaşi grijă, indiferent de ponderea pe care o deţine. Considerînd probabil că, întru­cît ocupă un loc mai modest în structu­ra culturilor, soia mai poate aştepta, u­­nele unităţi (Băiceni, Victoria, Focuri) au tărăgănat recoltarea, fără a ţine sea­ma că, mai ales în condiţiile actualei campanii, aceasta înseamnă diminuarea şi deprecierea producţiei. Nu putem încheia fără a atrage din nou atenţia asupra situaţiei însilozărilor. Cu toate că în ultima săptămînă cantită­ţile de furaje din silozuri au mai sporit cu mai bine de 13 la sută, nu s-a ajuns să se acopere nici trei sferturi din nece­sarul sectorului cooperatist. La Chişcăreni, Plugari, Şipote şi în alte părţi ritmul de lucru a crescut de la o zi la alta, spre deosebire de C.A.P-urile din Lungani, Uricani, Fîntînele etc., unde tocă­­torile au „amorţit“ deşi există un mare deficit de furaje sudulente. După cum se vede, sîntem­ încă depar­te de încheierea campaniei agricole. Tocmai de aceea, acum timpul trebuie folosit cu mai mult spor ca oricînd, lu­crînd zi şi noapte, indiferent de vreme. Să nu ne îngăduim nici o clipă de odih­nă pînă nu însămânţăm ultimul hectar cu grîu şi nu vedem în siguranţă întreaga recoltă. MECANIZATORI, ŢĂRANI COOPERATORI! 1­­ ■ In acest început de noiembrie, terminarea însă­mînţărilor continuă să fie obiectivul cel mai urgent. Toate agregatele, zi şi noapte, în brazdă pînă la realizarea ultimului hectar! ■ O bună parte din roadele unui an de muncă se află încă pe cîmp. Nu vă îngăduiţi nici o clipă de odihnă pînă nu puneţi în siguranţă întreaga recoltă. Tot ceea ce se culege să ajungă cît mai repede şi fără pierderi în pătule, silozuri, depozite ! (în pagina a II-a: situaţia însămînţării griului în cooperativele agricole în seara zilei de 31 octombrie a. c.) Am constatat, vă întrebăm: Controlul obştesc acţionează numai în comerţ. Pe cînd şi în alte sectoare? In evidenţele Consiliului municipal Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste figurează un număr de 344 echipe de control obştesc cu 1.720 de membri. In sfera de control a acestora se află unităţi din comerţ, cooperaţie şi a­­limentaţie publică, hoteluri, cantine, unităţi din domeni­ile sanitar, cultură, artă, sport, ale prestărilor de ser­vicii şi producerii bunurilor de consum. Aceste echipe au fost constituite în luna iunie a.c. şi apoi instruite. Au trecut patru luni de a­­tunci, timp suficient pentru „rodarea" acestor echipe, pentru iniţierea şi efectuarea unor controale eficiente.. Din păcate, încă nu se simte că această activitate se desfă­şoară sub egida Consiliului municipal al Frontului Uni­tăţii Socialiste. Ca şi înain­te de reorganizare,, doar e­­chipele care acţionează în unităţile comerciale şi de a­­limentaţie publică îşi fac da­toria. Pe ici, pe colo, s-au încercat şi nişte controale in circumscripţii sanitare, u­­nităţi de prestări şi la baze sportive, controale care au vădit­ necunoaşterea proble­melor de către membrii e­­chipelor. De altfel, organi­zaţii de partid, comitete aie sindicatelor din întreftrfi­­­eţep' ău' 'făcut observaţia că echipele de control obştesc care au în raza lor unităţi cu profil necomercial n-au făcut nici un control, întru­­cît sunt slab instruite (Uzi­na mecanică „Nicolina", U­­zina metalurgică ş.a.). Este şi normal deci ca oamenii să nu acţioneze, atit timp cit nu ştiu ce şi cum să con­troleze.­­ Luată în general, ne spunea tov. Petru Chitoroa­­gă, secretarul Consiliului municipal al F.U.S., activita­tea este bună, marea ma­joritate a echipelor au efec­tuat controale. - Cine urmăreşte activita­tea acestora ? - Practic, pînă acum, n-am organizat urmărirea activităţii lor. Au fost doar încercări. - Pentru ca munca echi­pelor să aibă eficienţă, este necesar un control temeinic şi permanent, in legătură cu felul in care sint rezol­vate constatările şi propune­rile acestora.­­ Nu am organizat aşa ceva.. Din cite sintem­ infor­maţi, conducerile organelor vizate răspund. E drept, multe dintre ele răspund: O.C.L. „Alimenta­ra", CLF., întreprinderea de alimentaţie publică, O.C.L. „Textile-încălţăminte", Coo­perativa „Tehnica confecţi­ei". A verificat însă cineva dacă răspunsurile acestea sunt conforme cu realitatea? Să se fi deplasat prin uni­tăţi, să facă sondaje ? Nu. Altfel s-ar fi aflat că sunt e­­chipe care sesizează de două-trei ori aceleaşi nea­junsuri în unităţile contro­late, fără ca organele viza­te să fi luat măsurile de ri­goare (unele echipe de la Uzina mecanică „Nicolina", despre unităţi ale O.C.L. „Alimentara" ş.a.).­­ Biroul executiv al Con­siliului municipal al Frontu­lui Unităţii Socialiste a ana­lizat recent activitatea con­trolului obştesc - ne­preci­za tov. Viorel Tiron, vicepre­şedinte al acestui organism şi­ preşedintele comisiei de coordonare şi îndrumare a activităţii echipelor de con­trol obştesc.­­ Şi ce constatare s-a făcut ? - Că activitatea este la început. Trebuie apreciată această constatare şi, implicit, spiri­tul autocritic. Intr-adevăr, deşi au trecut mai multe luni de la reorganizare, ac­tivitatea controlului obştesc n-a depăşit, în multe pri­vinţe, stagiul incipient. N-am înţeles, ţinînd seama de a­­ceastă apreciere, cum se poate ca, totuși, „majorita- Silviu COSTINESCU (continuare în pag a 2-a) Zestrea şcolii Sus, pe platoul Tătăraşilor, şi-a găsit sălaşul, cu ani în urmă, o prestigioasă instituţie şcolară — Li­ceul care poartă numele domnului Unirii, Al. I. Cuza. Şi au venit aici, ca să-şi îmbogăţească ştiinţa de carte, luni din Ciurchi şi d­in Bucşi­­nescu, ele la Ciric,ca şi din Obre­ja. Sute de tineri, băieţi şi fete cu frunţi senine. Am avut prilejul să constat nu o dată dragostea lor pentru lăcaşul în care-şi petrec jumătate din zi. l-am văzut plantînd pomi sau în­grijind albinele, i-am văzut răsă­dind flori sau hrănind porumbeii. Dar ceea ce m-a reţinut mai mult în mijlocul lor a fost activitatea în atelierele-şcoală. La lăcătuşerie sau la lemnărie, la croitorie sau la cu­sături şi în alte ateliere, aceşti e­­levi, cu atenţia neobosită, caută să pătrundă, aşa cum vor să stăpi­­nească literele, cărţilor, în tainele unei meserii. De la o zi la alta,­­ strădania lor este încununată de noi succese. Intervievindu-l pe prof. Corneliu Moţiu, director adjunct al liceului, despre eficienţa acestor ac­tivităţi practice am aflat­: „ Cred că suma de 40.000 de lei, realizată prin valorificarea, în anul trecut, a bunurilor executate de­ către elevii liceului, nn atelierele­­şcoală vorbeşte de la sine. Dacă a­­vem în vedere că aceşti bani au fost folosiţi la procurarea unor ma­teriale didactice, la înfrumuseţarea şcolii, semnificaţia activităţilor practice ale elevilor Liceului „Al. I. Cuza“ este şi mai mare. — Ce va aduce acest nou an de învăţămînt ? — Suntem­­ convinşi, ne-a spus prof. Corneliu Moţiu, că la ,,zestrea şcolii“ se vor adăuga bunuri şi mai de preţ. Radu CONSTANTIN

Next