Flacăra Iaşului, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8149-8175)
1972-12-01 / nr. 8149
ANUL XXIX, Nr. 8149 11 NOI? I 1 DECEMBRIE .3972 4 pagini 30 bani Proletari din toate fânilor uniţi-văl menii Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii în maximă responsabilitate să pregătim producţia anului 19/1 an hentor lu realizarea a finalului înainte de termen întreprinderea de construcţii în transporturi Iaşi După 11 luni, o producţie suplimentară de 2,2 milioane lei Bilanţul privind, rezultatele activităţii muncitorilor şi personalului tehnic ele la întreprinderea de construcţii în transporturi Iaşi, unitate ce-şi desfăşoară activitatea pe raza a 10 judeţe din Moldova, arată că producţia prevăzută pe primele 11 lunişle sitului , a fost depăşită cu circa 2,5 milioane de lei. Această a permis predarea către beneficiari, în avans sau chiar pesteplan, a unor importante lucrări şi obiective. Printre acestea se numără construirea peste plan a 3 km. de şosea pe drumul naţional 17 B,Vatra Dornei — Poiana Teiului, predarea în avans a 2 km. de şosea pe DN. 24, în zona oraşului Vâslici, dărea în exploatare cu 15 m tfi, de zile mai devreme a 6 poduri, scurtarea duratei prevăzute de execuţie a subtraversării rîului Moldova, in punctul Soci, a conductei de aducţiune a apei Timişeşti — Iaşi. După cum ne-a informat ing. Constantin Stoica, directorul unităţii, paralel cu eforturile pentru finalizarea lucrărilor la alte obiective cu termen de punere în funcţiune în 1972, colectivul de muncă de la O.C.T. acţionează în sensul creării unor condiţii optime de lucru pe timp de iarnă şi a bunei pregătiri a producţiei anului viitor. La întreprinderea de industrie locală „Progresul“ De la baza tehnică existentă — randament maxim . Peste câteva zile, planul anual va fi îndeplinit în 1973 — producţia va creşte cu 56 la sută! — Cum organizaţi forţa de muncă de care dispuneţi? — Ideile cuprinse în Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenară C.C., al. P.C.R. din • 20 — 21 noiembrie, hotărîrile plenarei au gă- s'it un puternic ecou și în rîndul muncitorilor și' cadrelor tehnice din unitatea noastră — ne informa maistrul Petru Mihălceanu, secretarul comitetului de păr,,ci de la întreprinderea de , industrie locală „Progresul" Iaşi. Avem uluiavans de, circa 25 de zile în realizărea sarcinilor de plan pe 1972, ceea ce ne permite, pe lingă obţinerea unor însemnate sporuri de producţie, o foarte bună pregătire a producţiei anului viitor. De altfel, o analiză recentă făcută de comitetul oamenilor munciişi comitetul de partid a arătat că pregătirea noului an de producţie se desfăşoară corespunzător, în condiţii mult superioare faţă de anii precedenţi. Au fost luate măsurile pentru impulsionarea finalizării tuturor acţiunilor , pe care noi le-am stabilit anterior, astfel ca din prima lună a anului 1973 să lucrăm din plin. Pentru concretizare, ne vom referi la secţia ..Niciun an“, unde se află în fază finală de aplicare măsuri care vizează creşterea randamentului muncii oamenilor şi utilajelor, pentru a se face cu succes faţă planului de producţie sporit pe anul 1973. Prin o serie de amenajări simple s-a rezolvat problema asigurării căldurii pe Gh. MIHALACHE (continuare în pag. a 3-a) Fabrica de a-i „Unirea“ Iaşi : aistrul Petre Cifrei şi lăcătuşul an Angheluş, oameni de ideide ai întrevnderii, discută şi soluţii tehnice ce să sporească odamentul iflaţiilor şi călirea produselor. ant LiA centralá I.- IV'■ krítarakMLSZ- V" IASI Schimb de experienţă pe teme ale muncii politicoideologice Comitetul de partid al Fabricii de antibiotice din Iaşi a găzduit, ieri dupăamiază, un schimb de experienţă, organizat din iniţiativa Comitetului municipal dele partid, cu sprijinul Secţiei de propagandă a Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R. Urmărind modul de transpunere în viaţă a programului ideologic elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3 —5 noiembrie 1971 şi adoptat ca program al Conferinţei Naţionale a partidului, schimbul de experienţă a avut ca temă modul în care se desfăşoară activitatea politico-ideologică în cadrul cabinetelor de ştiinţe sociale. Au participat responsabilii comisiilor de propagandă ale comitetelor de partid din întreprinderi, instituţii şi şcoli, precum şi responsabilii cabinetelor de ştiinţe sociale. Oaspeţii au vizitat mai întîi cabinetul de ştiinţe sociale al întreprinderii gazdă, după care au audiat unele referate susţinute atît de reprezentanţi ai organizaţiilor de partid de la Fabrica de antibiotice cit şide reprezentanţi ai altor organizaţii de partid din întreprinderi şi instituţii ieşene. Referatele ca şi dezbaterile ce au urmat au evidenţiat experienţa bună, câştigată în perioada ce a trecut de la organizarea cabinetelor de ştiinţe sociale, precum şi direcţiile în care trebuie acţionat mai mult în vederea transformării acestora în puternice centre ale muncii ideologice și politico-educative. Blocuri turn în cel mai tînăr cartier al Iașului — cartierul Alexandru cel Bun . Medalie de aur pentru o invenţie românească Marea medalie de aur, distincţie conferită de Expoziţia de patente şi invenţii de la Viena, pentru realizări tehnice de mare eficienţă, a revenit în această toamnă inginerului Gheorghe Ambrozie, de la Grupul industrial de petrochimie din Borzeşti. Specialistul român a prezentat în capitala Austriei un „ventil demontabil cu protecţii anticorozive interschimbabil“, folosit cu rezultate deosebite în instalaţiile din industria chimică, afectate de coroziune. Aplicată în cadrul instalaţiilor de la Borzeşti, această invenţie a prelungit viaţa unor coloane de sinteză, a redus timpul de revizii şi reparaţii, ducînd astfel la economisirea de bani, timp şi materiale. (Agerpres) Coordonate esenţiale ale predării ştiinţelor sociale Recomandările făcute dle tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea pe ţară cu cadrele didactice care" predau ştiinţele sociale în învăţământul superior reprezintă pentru noi un program multilateral, de o deosebită însemnătate, care trebuie să stea la baza acţiunilor de îmbunătăţire a procesului instructiv-educativ, de legare a activităţii de practica socială, de realităţile interne şi internaţionale. Care sunt principalele probleme în predarea ştiinţelor sociale, principalele învăţăminte şi sarcini care se desprind din dezbaterile conferinţei, din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu? In cadrul dezbaterilor pe secţii, s-au analizat unele aspecte ale activităţii catedrelor, ale conţinutului predării ştiinţelor sociale, ale conţinutului programelor de curs şi tematicii de seminar. S-a desprins de aici necesitatea îndreptării atenţiei spre două laturi : spre conţinutul predării ştiinţelor sociale şi spreîmbunătăţirea continuă a programelor. In ceea ce priveşte primul aspect, el este deosebit de complex. El pretinde de la noi, cadrele didactice care predăm ştiinţele sociale, să predăm filozofia, socialismul ştiinţific — mă voi referi la acestea ca discipline ale catedrei de socialism ştiinţific şi filozofie din Institutul politehnic din Iaşi — în aşa fel, încît să înarmăm studenţi, cu tezele esenţiale ale marxism-leninismului, dar aceasta nu trebuie nicidecum să fie un scop în sine Nu poate fi scopul ştiinţelor sociale acela Conferenţiar Alfred JEANRENAUD şef al catedrei de socialism ştiinţific şi filozofie din Institutul politehnic Iaşi de a-i face pe studenţi să înmagazineze un număr de asemenea teze. Obiectivul nostru central trebuie să fie acela de a forma gîndirea ştiinţifică a tinerilor pe baza marxism-leninismului, de a le da instrumentul viu care să le creeze posibilitatea, de a înţelege, de a interpreta de pe poziţii ştiinţifice, de pe poziţiile clase, muncitoare, realităţile interne şi internaţionale, ca pe nişte realităţi care sunt într-o evoluţie, într-o prefacere continuă. In această ordine de idei, în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu se sublinia ca o lipsă principală aceea de a limita predarea la teze, noţiuni, principii şi definiţii cu caracter general, abstract. Or, în activitatea noastră, constatăm încă, în cadrulseminariilor, dificultatea ca studenţii să interpreteze, să aprecieze, pe baza principiilor marxist-leniniste deja predate şi discutate, numeroase fenomene social-politice actuale. Decurge de aici necesitatea de ■ a transforma seminariile în tot mai mare măsură într-o tribună de dezbatere vie a acestor fenomene, în aşa fel încât să-i învăţăm pe tineri să mânuiască cu pricepere preţiosul instrument care-l constituie ştiinţele sociale în analiza, înţelegerea şi explicarea fenomenelor actuale. Depinde desigur de măiestria celor ce predau cursurile şi conduc seminariile să formeze gîndirea creatoare, o gîndire independentă, ştiinţifică, a studenţilor. Ne propunem ca în acest sens să analizăm munca noastră, să dezbatem probleme de metodică în cadrul colectivului de catedră. Deosebit de preţioasă pentru activitatea cadrelor noastre este remarca făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu că predarea ştiinţelor sociale are un insuficient spirit militant. Aş remarca în această ordine de idei că spiritul militant al prelegerilor şi seminariilor noastre, şi implicit al studenţilor, se asigură nu prin simpla menţionare a unui curent sau altul, a unei poziţii sau alta, criticate la timpul lor de Marx, Engels, Lenin, ci prin înfăţişarea dialecticii intime a evoluţiei acestor concepţii. Este ştiut, că ideologia burgheză contemporană — cuprinsa de criză — urmăreşte febril să se ,.adapteze“ noilor condiţii, generează mereu noi variante care neagă sensul şi conţinutul evoluţiei istorice contemporane, propunîndu-şi să ,,dovedească“ valenţele, capitalismului ca orînduire trainică şi de perspectivă. „Are puţină valoare --spuneatovarăşul NICOLAE CEAUŞESQU —, combaterea acelor teorii şi idei care au fost demascate deja şi în frunte la tutipul lor de către clasicii . marxism-1c (continuare in pag. a 2-a) ra * In pagina a 4-a î \ — 1 1 —I! \ La reuniunea de la Helsink ’ Adoptarea regulilor de j j procedură privind desfăşu- r rarea consultărilor în ve- ţ derea pregătirii conferinţei \ \ generale pentru securitate j j şi cooperare în Europa \ SACRA FĂCLIE A ARIEI POPULARE De citva timp, sala „Victoria“ găzduieşte o expoziţie a Şcolii populare de artă ieşene în care sunt puse faţă în faţă valori originale ale folclorului nostru, cu piese menite să arate cum pot fi preluate şi integrate astfel de motive în producţia artizanală. Ideea ni s-a părut, semnificativă din două motive: pe de o parte, nobila ambiţie de a ţine nestinsă flacăra interesului pentru arta populară adevărată, într-o perioadă de urbanizare accentuată , iar pe de alta, înţelegerea inevitabilei treceri de la unicate către producţia de serie, păstrînd însă filonul de bază — acest specific capabil să ne reprezinte atît în ţară cît şi peste hotare. A avea azi clase de cusături artistice şi ţesut nu numai la sediu, ci la Tg. Frumos sau Tătăruşi (în trecut a fost şi în comuna linginoasa, transformîndu-se ulterior într-o secţie a Cooperativei „Mioriţa“) înseamnă o acţiune de salvgardare a unor valori, de repunere în drepturile fireşti a unor îndeletniciri care au tradiţie la noi, şi care dezvăluie dincolo de migală , ingeniozitatea, gustul subtil şi înclinaţia spre frumos a poporului. Cine a contestat vreodată existenţa portului popular în zona Iaşului, opinie nu de mult spulberată, va trai din nou emoţia reîntîlniriii în expoziţie cu piese ca : brîiele ornamentate cu motive geometrice naţionale, într-o cromatică vie şi atrăgătoare, iile aproape aeriene in plutirea lor diafană şi cămăşile lucrate măiestrit, gîndite parcă anume în mătăsuri, în carminuri şi tuşuri, cu un rafinament artistic, demn de sursele de unde provin. Popeşti, Andrieşeni, Erbiceni, Covasna sînt numai cîteva locuri unde s-au documentat făuritoarele acestor frumuseţi, la care se adaugă ţesătura fină ca de păianjen a ştergarelor din boraşgic sau din acea pînză de lină ţigaie unică in felul ei şi specifică zonei,laşului. Motivele florale, brăduţul, sau strugurii stilizaţi, ori, copăcelul simplificat sintetic, reprezentind de fapt pomul vieţii, sunt tot atitea elemente decorative de pe ştergare şi carpete, în care flora şi fauna ambiante au devenit surse de autentică poezie. Inspiraţia de sorginte populară a adus pe covoraşe, de-o şchioapă un întreg univers in care se poate citi nu numai simţul estetic al poporului, ci mai ales meditaţia asupra vieţii, asupra mediului înconjurător. Şi toate acestea zugrăvite cu aţe şi vopsele din buruienile cimpului în care se răsfrîng parcă toate mirodeniile şi delicatele nuanţe ale acestor incomparabile meleaguri. Le-am amintit spre a atrage atenţia, asupra unor preocupări şi îndeletniciri ce fac cinste şcolii, dar care ar trebui extinse şi la căminele culturale şi am ocolit ceramica, nu fiindcă n-ar fi la fel de frumoasă, ci pentru că are în expoziţie mai mult un rol ornamental. Spunem aceasta, deoarece exponatele ţin de o perioadă mai veche cină existau clase externe de olărit în centrele Tansa şi Poiana-Deleni. Din păcate, nu s-au mai făcut asemenea clase în alte comune, iar acolo unde au existat n-au prea lăsat urme în sensul că numărul celor care lucrau s-a redus simţitor. Oare organele de stat de acolo, C.A.P.-urile, şcolile, n-ar trebui să întreţină în continuare vie această făclie a tradiţiei ? Elena PIETRARU In cursul lunii noiembrie a.c. a avut loc la Iaşi judecarea a doua concursuri publice, organizate de către Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean şi Uniunea Arhitecţilor din Republica Socialistă România, pentru sistematizarea ansamblurilor urbanistice ale Pieţei Gării centrale de călători şi zonei Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri'' din municipiul Iaşi. Pentru concursul de sistematizare a ansamblului urbanistic al Pieţei Gării centrale s-au prezentat 17 proiecte, iar pentru concursul de sistematizare a ansamblului urbanistic al zonei Teatrului Naţional „V. Alecsandri" 20 de proiecte. Fiecare concurs a avut un juriu format din reprezentanţi ai consiliilor populare judeţean şi municipal, Uniunii Arhitecţilor din Republica Socialistă România, Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală. In dorinţa de a prezenta cititorilor ziarului preocupările majore pentru găsirea celor mai bune soluţii de sistematizare a celor două importante zone, ne-am adresat tovarăşului V. Faliboga, arhitectul şef al municipiului Iaşi, cu rugămintea de a sublinia cîteva din constatările juriilor. — Care au fost criteriile de judecare a proiectelor Pieţei Gării ? — Pentru uşurarea judecării proiectelor şi alegerii celor mai valoroase, juriul a fixat cîteva criterii principale de apreciere : a) sistemu de circulaţie — relaţia gară — oraş ; circulaţia orăşenească (tramvaie, auto, pietoni) ; b) .realismul, soluţiei - posibilităţi de realizarea ansamblului în prima etapă : economie, densitate, demolări, păstrarea unor construcţii valoroase ; c) cadrul arhitectural al ansamblului — imaginea generală, încadrarea în specific. — Concluziile ■ juriului ? — In baza principiilor de mai sus, şi în conformitate cu tema-program, juriul a ales 8 proiecte care întrunesc idei şi concepţii arhitecturale valoroase pe baza cărora se poate elabora un proiect definitiv care să fie aplicat în sistematizarea pieţei. Juriul a acordat trei premii şi 5 menţiuni. — Oprindu-ne la proiectul care a obţinut premiul I, v-am ruga să exprimaţi cîteva din constatările juriului. — Juriul a apreciat că proiectul ce a obţinut premiul I întruneşte cel mai bine condiţiile temei de pro-,iectare şi realizează un ansamblu arhitectural la scara oraşului Iaşi. In primul rînd şi ceea ce interesează, municipalitatea, apare, posibilitatea de realizare a primei etape în condiţii avantajoase de economicitate. Acest proiect propune ca pe str. 30 Decembrie fronturile viitoarelor construcţii să fie stabilite dincolo de actualul aliniament. Dă o soluţie clară de circulaţie. Astfel, cea pietonieră este tratată la necesităţile unei gări orăşeneşti, în sensul că rezervă spaţii largi pe ambele părţi ale străzii 30 Decembrie, agrementate fiind cu spaţiu verzi. Juriul a apreciat, de asemenea, ca pozitivă propunerea proiectului ca str. 30 Decembrie să devină o puternică arteră comercială dotată cu numeroase şi diferite magazine, păstrîndu-se şi accentuîndu-se astfel tradiţia comercială. In altă ordine de idei, amplasamentul celui mai important obiectiv — hotelul este judicios ales formînd cap de perspectivă atît dinspre Piaţa Gării cit şi din str. Arcului. Merită de reţinut că proiectul propune păstrarea unor importante clădiri ca Vama şi altele, care pot fi puse mai mult în valoare ca acum. De menţionat că juriul a apreciat totodată că proiectul nu rezolvă în mod fericit legătura pietonieră cu Piaţa Teatrului, nepunînd în valoare treptele monumentale de la Rîpa Galbenă. Despre cel de-al doilea concurs, privind sistematizarea ansamblului urbanistic al zonei Teatrului Naţional „V. Alecsandri''., ce ne puteţi spune ? — Principiile, de judecare au fost,mult mai largi, dată fiind şi importanţa acestei zone în cadrul oraşului: a) punerea în valoare a clădirii Teatrului ; b) compoziţia de ansamblu a pieţei - punerea în valoare a tuturor monumentelor istorice; c) rezolvarea circulaţiei pentru pietoni, vehicule, parcaje ; d) realismul soluţiei - utilizarea eficientă a terenului, demolări, etapizări. In acelaşi timp juriul a considerat că trebuie să ţină seama de respectarea axului de compoziţie Teatru-Mitropolie; deschiderea esplanadei spre Teatru, perpendiculară pe faţada sa, punerea în valoare a clădirii primăriei prin asigurarea unei vederi de-a lungul str. Ştefan cel Mare; evitarea unei deschideri mari dinspre str. Ştefan cel Mare care să pună în concordanţă defavorabilă clădirea Teatrului faţă de cea a Conservatorului. Călăuzindu-se după asemenea principii de judecare, cît şi după tema-program, juriul a ales din cele 20 de proiecte 8, acordînd trei premii şi 5 menţiuni. — Care sînt ideile izvorite din proiectele premiate ? Acestea utilizează raţional terenul, pun în valoare clădirea Teatrului, rezolvă bine circulaţia vehiculară şi cea pietonieră, permit o etapizare lesnicioasă a viitoarelor construcţii. Se propune menţinerea espla- Al. MONTEORU (continuare în pag a 3-a) Concepte valoroase privind sistematizarea Pieţei Gării centrale şi a zonei Teatrului National Interviul nostru