Flacăra Iaşului, decembrie 1972 (Anul 28, nr. 8149-8175)

1972-12-01 / nr. 8149

ANUL XXIX, Nr. 8149 11 N­O­I? I 1 DECEMBRIE .3972 4 pagini 30 bani Proletari din toate fânilor uniţi-văl menii Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii în­ maximă responsabilitate să pregătim producţia anului 19/1 an hen­tor lu realizarea a finalului înainte de termen întreprinderea de construcţii în transporturi Iaşi După 11 luni, o producţie suplimentară de 2,2 milioane lei Bilanţul privind, re­zultatele activităţii muncitorilor şi persona­lului tehnic ele la între­prinderea de construcţii în transporturi Iaşi, unitate ce-şi desfăşoară activitatea pe raza a 10­ judeţe din Moldova, a­­rată că producţia pre­văzută pe primele 11 luni­­ş­le sitului , a fost depăşită cu circa 2,5 milioane de­ lei. Această­ a permis predarea către beneficiari, în avans sau chiar peste­­plan, a unor importante lu­crări şi obiective. Prin­tre acestea se numără construirea peste plan a­­ 3 km. de şosea pe drumul naţional 17 B,­­Vatra Dornei — Poiana Teiului, predarea în a­­vans a 2 km. de şosea pe D­N. 24, în zona o­­raşului Vâslici,­ dărea în exploatare cu 15 m tfi­, de zile mai devreme a 6 poduri, scurtarea duratei prevăzute de execuţie a subtraversă­­rii rîului Moldova, in punctul Soci, a conduc­­tei de aducţiune a a­­pei Timişeşti — Iaşi. După cum ne-a in­format ing. Constantin Stoica, directorul uni­tăţii, paralel cu efor­turile pentru finaliza­rea lucrărilor la alte obiective cu termen de punere în funcţiune în 1972, colectivul de mun­că de la O.C.T. acţionea­ză în sensul creării u­­nor condiţii optime de lucru pe timp de iarnă şi a bunei pregătiri a producţiei anului vii­tor. La întreprinderea de industrie locală „Progresul“ De la baza tehnică existentă — randament maxim . Peste câteva zile, planul anual va fi înde­plinit­­ în 1973 — producţia va creşte cu 56 la sută! — Cum organizaţi forţa de muncă de care dispuneţi? — Ideile cuprinse în Expunerea to­varăşului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenară C.C., al. P.C.R. din • 20 — 21 noiembrie, hotărîrile plenarei au gă­­- s'it un puternic ecou și în rîndul mun­citorilor și' cadrelor tehnice din uni­tatea noastră — ne informa maistrul Petru Mihălceanu, secretarul comitetu­lui de păr,,ci de la întreprinderea de , industrie­­ locală „Progresul" Iaşi. A­­vem ulu­iavans de, circa 25 de zile în realizărea sarcinilor de plan pe 1972, ceea ce ne per­mite, pe lingă obţi­nerea unor însemnate sporuri de pro­ducţie, o foarte bună pregătire a pro­ducţiei anului viitor. De altfel, o ana­liză recentă făcută de comitetul oa­menilor­­ muncii­­şi comitetul de partid a arătat că pregătirea noului an de producţie se desfăşoară corespunzător, în condiţii mult superioare faţă de anii precedenţi. Au fost luate măsurile pentru impulsionarea finalizării tutu­ror acţiunilor , pe care noi le-am sta­bilit anterior, astfel ca din prima lună a anului 1973 să lucrăm din plin. Pentru concretizare, ne vom referi la secţia ..Niciun an“, unde se află în fază finală de aplicare măsuri care vizează creşterea randamentului mun­cii oamenilor şi utilajelor, pentru a se face cu succes faţă planului de pro­ducţie sporit pe anul 1973. Prin o serie de amenajări simple s-a rezol­vat problema asigurării căldurii pe Gh. MIHALACHE (continuare în pag. a 3-a) Fabrica de a-­i „Unirea“ Iaşi : aistrul Petre C­­ifrei şi lăcătuşul an Angheluş,­­ oameni de ideide ai între­­vnderii, discută şi soluţii tehnice ce să sporească odamentul i­­­flaţiilor şi căli­rea produselor. a­n­­t L­iA centralá I.- IV'■ krítara­­­kMLSZ- V" IASI Schimb de experienţă pe teme ale muncii politico­­ideologice Comitetul de partid al Fabricii de an­tibiotice din Iaşi a găzduit, ieri după­­amiază, un schimb de experienţă, organi­zat din iniţiativa Comitetului municipal d­ele partid, cu sprijinul Secţiei de propa­gandă a Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.R. Urmărind modul de transpunere în via­ţă a programului ideologic elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3 —­5 noiem­brie 1971 şi adoptat ca program al Con­ferinţei Naţionale a partidului, schimbul de experienţă a avut ca temă modul în care se desfăşoară activitatea politico-i­­deologică în cadrul cabinetelor de ştiinţe sociale. Au participat responsabilii comisiilor de propagandă ale comitetelor de partid din întreprinderi, instituţii şi şcoli, pre­cum şi responsabilii cabinetelor de ştiinţe sociale. Oaspeţii au vizitat mai întîi cabine­tul de ştiinţe sociale al întreprinderii gazdă, după care au audiat unele referate susţinute atît de reprezentanţi ai organi­zaţiilor de partid de la Fabrica de anti­biotice cit şi­­de reprezentanţi ai altor or­ganizaţii de partid din întreprinderi şi instituţii ieşene. Referatele ca şi dezbaterile ce au ur­mat au evidenţiat experienţa bună, câş­­tigată în perioada ce a trecut de la orga­nizarea cabinetelor de ştiinţe sociale, pre­cum şi direcţiile în care trebuie acţionat mai mult în vederea transformării aces­tora în puternice centre ale muncii ideo­logice și politico-educative. Blocuri turn în cel mai tînăr cartier al Iașului — cartierul A­­lexandru cel Bun . Medalie de aur pentru o invenţie românească Marea medalie de aur, distincţie con­ferită de Expoziţia de patente şi inven­ţii de la Viena, pentru realizări tehnice de mare eficienţă, a revenit în această toamnă inginerului Gheorghe Ambrozie, de la Grupul industrial de petrochimie din Borzeşti. Specialistul român a prezentat în capitala Austriei un „ventil demonta­­bil cu protecţii anticorozive interschim­babil“, folosit cu rezultate deosebite în instalaţiile din industria chimică, afecta­te de coroziune. Aplicată în cadrul in­stalaţiilor de la Borzeşti, această inven­ţie a prelungit viaţa unor coloane de­ sinteză, a redus timpul de revizii şi­ re­paraţii, ducînd astfel la economisirea de bani, timp şi materiale. (Agerpres) C­oordonate esenţiale ale predării ş­tiinţelor sociale Recomandările făcute dle tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea pe ţară cu cadrele didactice care" predau ştiinţele sociale în învăţământul superior repre­zintă pentru noi un program multilateral, de o deosebită însemnătate, care trebuie să stea la baza acţiunilor de îmbunătă­ţire a procesului instructiv-educativ, de legare a activităţii de practica socială, de realităţile interne şi internaţionale. Care sunt principalele probleme în pre­darea ştiinţelor sociale, principalele învă­ţăminte şi sarcini care se desprind din dezbaterile conferinţei, din cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu? In cadrul dezbaterilor pe secţii, s-au analizat unele aspecte ale activităţii ca­tedrelor, ale conţinutului predării ştiinţe­lor sociale, ale conţinutului programelor de curs şi tematicii de seminar. S-a des­prins de aici necesitatea îndreptării aten­ţiei spre două laturi : spre conţinutul predării ştiinţelor sociale şi spre­­îmbu­nătăţirea continuă a programelor. In ceea ce priveşte primul aspect, el este deosebit de complex. El pretinde de la noi, cadrele didactice care predăm şti­inţele sociale, să predăm filozofia, socia­lismul ştiinţific — mă voi referi la aces­tea ca discipline ale catedrei de socia­lism ştiinţific şi filozofie din Institutul politehnic din Iaşi — în aşa fel, încît să înarmăm studenţi, cu tezele esenţiale ale marxism-leninismului, dar aceasta nu tre­buie nicidecum să fie un scop în sine Nu poate fi scopul ştiinţelor sociale acela Conferenţiar Alfred JEANRENAUD şef al catedrei de socialism ştiinţific şi filozofie din Institutul politehnic Iaşi de a-i face pe studenţi să înmagazineze un număr de asemenea teze. Obiectivul nostru central trebuie să fie acela de a forma gîndirea ştiinţifică a tinerilor pe baza marxism-leninismului, de a le da instrumentul viu care să le creeze posi­bilitatea, de a înţelege, de a interpreta de pe poziţii ştiinţifice, de pe poziţiile cla­se, muncitoare, realităţile interne şi in­ternaţionale, ca pe nişte realităţi care sunt într-o evoluţie, într-o prefacere con­tinuă. In această ordine de idei, în cu­­vintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu se sublinia ca o lipsă principală aceea de a limita predarea la­ teze, noţiuni, principii şi definiţii cu caracter general, abstract. Or, în activitatea noastră, constatăm încă, în cadrul­­seminariilor,­­ dificultatea ca studenţii să interpreteze, să aprecieze, pe baza principiilor marxist-leniniste de­ja predate şi discutate, numeroase feno­mene social-politice actuale. Decurge de aici necesitatea de ■ a transforma semina­­riile în tot mai mare măsură într-o tri­­bună de dezbatere vie a acestor fenome­ne, în aşa fel încât să-i învăţăm pe tineri să mânuiască cu pricepere preţiosul instru­ment care-l constituie­ ştiinţele sociale în analiza, înţelegerea şi explicarea fenome­nelor actuale. Depinde desigur de măies­tria celor ce predau cursurile şi conduc seminariile să formeze gîndirea creatoa­re, o gîndire independentă, ştiinţifică, a studenţilor. Ne propunem ca în acest sens să ana­lizăm munca noastră, să dezbatem pro­bleme de metodică în cadrul colectivului de catedră. Deosebit de preţioasă pentru activita­tea cadrelor noastre este remarca făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu că pre­darea ştiinţelor sociale are un insuficient spirit militant. Aş remarca în această or­dine de idei că spiritul militant al pre­legerilor şi seminariilor noastre, şi impli­cit al studenţilor, se asigură nu prin simpla menţionare a unui curent sau al­tul, a unei­ poziţii sau alta, criticate la timpul lor de Marx, Engels, Lenin, ci prin înfăţişarea dialecticii intime a evo­luţiei acestor concepţii. Este ştiut, că i­­deologia burgheză contemporană — cu­prinsa de criză — urmăreşte febril să se ,.adapteze“ noilor condiţii, generează me­reu noi variante care neagă sensul şi conţinutul evoluţiei istorice contempora­ne, propunîndu-şi să ,,dovedească“ va­lenţele, capitalismului ca orînduire traini­că şi de perspectivă. „Are puţină valoare --spunea­­tovarăşul NICOLAE CEAU­ŞES­­QU —, combaterea acelor teorii şi idei care au fost demascate deja şi în frunte la tutipul lor de căt­re clasicii . marxism-1c­­ (continuare in pag. a 2-a) ra­­ * ­ In pagina a 4-a î \ — 1 1 —I! \ La reuniunea de la Helsink ’ Adoptarea regulilor de j j procedură privind desfăşu- r­­ rarea consultărilor în ve- ţ derea pregătirii conferinţei \ \ generale pentru securitate j j şi cooperare în Europa \ SACRA FĂCLIE A ARIEI POPULARE De citva timp, sala „Victoria“ găzduieşte o expoziţie a Şcolii populare de artă ieşene în care sunt puse faţă în faţă valori originale ale folclorului nostru, cu piese me­nite să arate cum pot fi preluate şi integrate astfel de motive în producţia artizanală. Ideea ni s-a părut, semnificativă din două mo­­tive: pe de o parte, nobila ambi­ţie de a ţine nestinsă flacăra inte­resului pentru arta populară ade­vărată, într-o perioadă de urbani­zare accentuată , iar pe de alta, în­ţelegerea inevitabilei treceri de la unicate către producţia de serie, păstrînd însă filonul de bază — acest specific capabil să ne repre­zinte atît în ţară cît şi peste ho­tare. A avea azi clase de cusături artistice şi ţesut nu numai la se­diu, ci la Tg. Frumos sau Tătă­­ruşi (în trecut a­­ fost şi în comuna linginoasa, transformîndu-se ulte­rior într-o secţie a Cooperativei „Mioriţa“) înseamnă o acţiune de salvgardare a unor valori, de re­punere în drepturile fireşti a unor îndeletniciri care au tradiţie la noi, şi care dezvăluie dincolo de migală , ingeniozitatea, gustul subtil şi înclinaţia spre frumos a poporului. Cine a contestat vreodată existenţa portului popular în zona Iaşului, opinie nu de mult spulberată, va trai din nou emoţia reîntîlniriii în expoziţie cu piese ca : brîiele orna­mentate cu motive geometrice na­ţionale, într-o cromatică vie şi a­­trăgătoare, iile aproape aeriene in plutirea lor diafană şi cămăşile lu­crate măiestrit, gîndite parcă anu­me în mătăsuri, în carminuri şi tuşuri, cu un rafinament ar­tistic, demn de sursele de unde provin. Popeşti, Andrieşeni, Erbi­­ceni, Covasna sînt numai cîteva locuri unde s-au documentat fău­ritoarele acestor frumuseţi, la care se adaugă ţesătura fină ca de pă­ianjen a ştergarelor d­in boraşgic sau din acea pînză de lină ţigaie unică in felul ei şi specifică zonei,­laşului. Motivele florale, brăduţul, sau strugurii stilizaţi, ori, copăcelul simplificat sintetic, reprezentind de fapt pomul vieţii, sunt tot atitea e­­lemente decorative de pe ştergare şi carpete, în care flora şi fauna ambiante au devenit surse de au­tentică poezie. Inspiraţia de sorgin­te populară a adus pe covoraşe, d­e-o şchioapă un întreg univers in care se poate citi nu numai simţul es­tetic al poporului, ci mai ales me­ditaţia asupra vieţii, asupra me­diului înconjurător. Şi toate aces­tea zugrăvite cu aţe şi vopsele d­in buruienile cimpului în care se răs­­frîng parcă toate mirodeniile şi de­licatele nuanţe ale acestor incom­parabile meleaguri. Le-am amintit spre a atrage atenţia, asupra unor preocupări şi îndeletniciri ce fac cinste şcolii, dar care ar trebui ex­tinse şi la căminele culturale şi am ocolit ceramica, nu fiindcă n-ar fi la fel de frumoasă, ci pentru că are în expoziţie mai mult un rol ornamental. Spunem aceasta, deoa­rece exponatele ţin de o perioadă mai veche cină existau clase ex­terne de olărit în centrele Tansa şi Poiana-Deleni. Din păcate, nu s-au mai făcut asemenea clase în alte comune, iar acolo unde au existat n-au prea lăsat urme în sensul că numărul celor care lucrau s-a re­dus simţitor. Oare organele de stat de acolo, C.A.P.-urile, şcolile, n-ar trebui să întreţină în conti­nuare vie această făclie a tradi­ţiei ? Elena PIETRARU In cursul lunii noiembrie a.c. a avut loc la Iaşi jude­carea a doua concursuri pu­blice, organizate de către Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean şi Uniunea Arhitecţilor din Re­publica Socialistă România, pentru sistematizarea ansam­blurilor urbanistice ale Pie­ţei Gării centrale de călători şi zonei Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri'' din mu­nicipiul Iaşi. Pentru con­cursul de sistematizare a an­samblului urbanistic al Pie­ţei Gării centrale s-au pre­zentat 17 proiecte, iar pen­tru concursul de sistematizare a ansamblului urbanistic al zonei Teatrului Naţional „V. Alecsandri" 20 de proiecte. Fiecare concurs a avut un juriu format din reprezentanţi ai consiliilor populare jude­ţean şi municipal, Uniunii Arhitecţilor din Republica So­cialistă România, Comitetu­lui de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală. In dorinţa de a prezenta cititorilor ziarului preocupă­rile majore pentru găsirea celor mai bune soluţii­­ de sistematizare a celor două importante zone, ne-am a­­dresat tovarăşului V. Falibo­ga, arhitectul şef al munici­piului Iaşi, cu rugămintea de a sublinia cîteva din con­statările juriilor. — Care au fost criteriile de judecare a proiectelor Pieţei Gării ? — Pentru uşurarea judecă­rii proiectelor şi alegerii ce­lor mai valoroase, juriul a fixat cîteva criterii principa­le de apreciere : a) sistemu de circulaţie — relaţia ga­ră — oraş ; circulaţia oră­şenească (tramvaie, auto,­­ pietoni) ; b) .realismul, solu­ţiei - posibilităţi de realiza­rea ansamblului în prima etapă : economie, densitate, demolări, păstrarea unor construcţii valoroase ; c) ca­drul arhitectural al ansam­blului — imaginea generală, încadrarea în specific. — Concluziile ■ juriului ? — In baza principiilor­­ de mai sus, şi în conformitate cu tema-program, juriul a ales 8 proiecte care întru­nesc idei şi concepţii arhi­tecturale valoroase pe baza cărora se poate elabora­­ un proiect definitiv care să fie aplicat în sistematizarea pie­ţei. Juriul a acordat trei pre­mii şi 5 menţiuni. — Oprindu-ne la proiectul care a obţinut premiul I, v-am ruga­ să exprimaţi cî­teva din constatările juriu­lui. — Juriul a apreciat că proiectul ce a obţinut pre­miul I întruneşte cel mai bine­ condiţiile temei de pro-,­iectare şi realizează un ansamblu arhitectural la sca­ra oraşului Iaşi. In primul rînd şi ceea ce interesează, municipalitatea, apare, posi­bilitatea de realizare a pri­mei etape în condiţii avan­tajoase­ de economicitate. Acest proiect propune ca pe str. 30 Decembrie fron­turile viitoarelor construcţii să­­ fie­­ stabilite dincolo de actualul aliniament. Dă o soluţie clară de circulaţie. Astfel, cea pietonieră este tratată la necesităţile unei gări orăşeneşti, în­ sensul că rezervă spaţii largi pe ambele părţi ale străzii 30 Decembrie, agrementate fiind cu spaţiu­ verzi. Juriul a apreciat, de asemenea, ca pozitivă propunerea proiec­tului ca str. 30 Decembrie să devină o puternică ar­teră comercială dotată cu numeroase şi­ diferite maga­zine, păstrîndu-se şi accen­­tuîndu-se astfel tradiţia co­mercială. In­­ altă ordine de idei, amplasamentul celui mai important obiectiv — hotelul­­ este judicios ales formînd cap de perspectivă atît dinspre Piaţa Gării cit şi din str. Arcului. Merită de reţinut că proiectul pro­pune păstrarea unor impor­tante clădiri ca Vama şi al­tele, care pot fi puse mai mult în valoare ca acum. De menţionat că juriul a apreciat totodată că proiec­tul nu rezolvă în mod feri­cit legătura pietonieră cu Piaţa Teatrului, nepunînd în valoare treptele monumen­tale de la Rîpa Galbenă.­­ Despre cel de-al doilea concurs, privind sistematiza­rea ansamblului urbanistic al zonei Teatrului Naţional „V. Alecsandri''., ce ne pu­teţi spune ? — Principiile, de judecare au fost,mult mai­ largi, dată fiind şi importanţa acestei zone în cadrul oraşului: a) punerea în valoare a clădi­rii Teatrului ; b) compoziţia de ansamblu a pieţei - pu­nerea în valoare a tuturor monumentelor istorice; c) rezolvarea circulaţiei pentru pietoni, vehicule, parcaje ; d) realismul soluţiei - uti­lizarea eficientă a terenului, demolări, etapizări. In ace­laşi timp juriul a considerat că trebuie să ţină seama de respectarea axului de com­poziţie Teatru-Mitropolie; deschiderea esplanadei spre Teatru, perpendiculară pe fa­ţada sa, punerea în valoa­re a clădirii primăriei prin asigurarea unei vederi de-a lungul str. Ştefan cel Mare; evitarea unei deschideri mari dinspre str. Ştefan cel Ma­re ca­re să pună în concor­danţă defavorabilă clădirea Teatrului faţă de cea a Con­servatorului. Călăuzindu-se după ase­menea principii de judecare, cît şi după tema-program, juriul a ales din cele 20 de proiecte 8, acordînd trei premii şi 5 menţiuni. — Care sînt ideile izvorite din proiectele premiate ?­­ Acestea utilizează ra­ţional terenul, pun în valoa­re clădirea Teatrului, rezol­vă bine circulaţia vehicula­ră şi cea pietonieră, per­mit o etapizare lesnicioasă a viitoarelor construcţii. Se propune menţinerea espla- Al. MONTEORU (continuare în pag a 3-a) Concepte valoroase privind sistematizarea Pieţei Gării centrale şi a zonei Teatrului National Interviul nostru

Next