Flacăra Iaşului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 8176-8199)
1973-01-04 / nr. 8176
4ML XXIX. Nr. 8176 IANUARIE 1973 4 pagini 30 bani JOI 4 Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de activitate. în industrie, planul producţiei a fost depăşit, iar în agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avint întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţămîntul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. în acest an, Conferinţa Naţională a partidului a luat hotărîri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţioneze în continuare relaţiile de producţie, organizarea societăţii noastre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea Republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oamenilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi — clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor liber şi stăpin pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avint în industrie şi agricultură, ridicarea calităţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cit mai mari în activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, în anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu celelalte ţări, in spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţii politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată realismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni acţionează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi ameninţare cu forţa, pentru promovarea în relaţiile interstatale a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni. Împreună cu toate popoarele iubitoare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam şi în intreaga Indochină, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii internaţionale. România intră în noul an hotărîtă să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului internaţional, la instaurarea păcii şi securităţii în lume. Considerăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, ale unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce muncesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese in lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste — muncitori, ţărani intelectuali, bărbaţi şi femei,', şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţii— cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucurii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! U. P. M. P. Instalaţiile au pornit în condiţii bune Spre deosebire de anii ultimi, cu prilejul revelionului, instalaţiile tehnologice au fost oprite şi la Uzina de prelucrare a maselor plastice. Aceasta, însă, punea unele probleme. Prin măsurile ce au fost luate, reintrarea în funcţiune a instalaţiilor a decurs normal , în noaptea de 12 spre 3 ianuarie, o serie de muncitori, printre care electromecanicii Vasile Afilipoaie şi Nicolae Boghian, precum şi electricianul Ştefan Anăstăsoaie , au fost prezenţi în uzină, împreună cu inginerul şef mecano-energetic Gh. Jucan, ing. Costel Popa, şeful serviciului producţie, şi ing. Ioan Dănilă, şeful secţiei 1, pregătind utilajele pentru pornire. Ca urmare, la venirea schimbului de dimineaţă instalaţiile erau încălzite, activitatea lucrătorilor din primul schimb al anului fiind reluată în mod normal. Irn momentul în care discutam cu tov. Dumitru Chetraru, inginer şef cu producţia, toate liniile de fabricaţie lucrau din plin, secţia I executând o dificilă comandă pentru export. Secunda de aur REVELION73 Ora 23 şi 50 de minute. Posturile noastre de radio şi televiziune transmit cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Este un moment solemn în care fiecare cetăţean al ţării îşi îndreaptă gîndul cu recunoştinţă către conducătorul nostru iubit, Partidul Comunist Român. Bătrînul ceasdin turnul Palatului Culturii a consemnat la Iaşi sfîrşitul unui an şi începutul unui an nou prin acordurile îndrăgitei Hore a Unirii, care astăzi capătă noi semnificaţii — unirea eforturilor noastre, a tuturor, pentru făurirea pe pămîntul României a societăţii comuniste. A mai trecut un an. Neobişnuit de prodigioasă încărcătura de viaţă şi istorie pe care o cuprinde cronica lui 1972. Prin tot ce a adus el în viaţa poporului român, prin deschiderile pe care le-a prefigurat, prin momentul marcat în procesul de devenire ce-l traversăm, anul la care ne referim rămîne o mărturie elocventă a valorii excepţionale pe care o conferă socialismul timpului, timp chemat să certifice nu doar acumulări cantitative, ci să opereze mutaţii profunde, structurale în baza materială a societăţii, în universul nostru spiritual. Luminile unui sfert de veac de existenţă a Republicii stăruie în conştiinţa noastră, evocînd pregnant prezenţa rovîrşitoare a partidului la toate răspîntiile acestei epoci frămîntate, în toate momentele decisive prin care am trecut noi, milioanele de locuitori ai ţării. A mai trecut un an, a început un an... E undeva o clipă de hotar, un popas în scurgerea eternă a timpului, aşteptat, dorit, îndrăgit, un hotar de reînnoire a ciclului anotimpurilor. E o clipă pe care o aşteptăm înfriguraţi, secunda de aur răsucind solemnă în marşul vremii, timp de bilanţ şi de hotărîre, secunda-oglindă ce concentrează în ea amintirile şi speranţele. Ne bucurăm pentru succese şi le vrem reînnoite, le dorim tot mai mari, avem conştiinţa că am mai urcat o treaptă a rodniciei şi împlinirii pe drumul prefigurat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului. Secunda magnifică a găsit cetăţenii judeţului Iaşi petrecînd după datina străbună. Fiecare intră în noul an încărcat de urări de pace, sănătate şi belşug. Va fi un an bun, un an de muncă şi de bucurii, un an care va fi încă un pas înainte pe drumul bunăstării tuturor. Să începem cu... începutul Noaptea de Anul Nou a fost, într-un fel, noaptea de început a anului al III-lea din actualul cincinal. Uzina de fibre sintetice. Aici sfîrşitul anului 1972 a fost marcat de darea în funcţiune a unei noi secţii secţia de fibre polipropilenice. Şi în timp ce peste două treimi din numărul chimiştilor acestei prestigioase uzine ieşene se află ca milioane şi milioane de oameni la mesele îmbelşugate ale revelionului, o treime dintre ei se află la posturi, dînd viaţă primelor cantităţi de TEROM din producţia anului 1973. In secţia policondensare, maistrul Cornel Munteanu, secretarul biroului organizaţiei de partid de la acest loc de muncă, veghează cu aceeaşi atenţie, dintotdeauna, la buna desfăşurare a procesului de producţie. Pentru el, ca şi pentru operatorii Mihai Novac, Jenică Moraru şi ceilalţi colegi prezenţi în secţie, Revelion ’73 înseamnă muncă. Asemenea lor sunt prezenţi la datorie şi operatorii Aurel Moise, Gheorghe Plugaru, Ion Păduraru de la filare ; maistrul Ion Feraru şi operatorii Dumitru Mătase şi Dumitru Cojocaru tot de la filare; Ion Bibere, Florin Cucuteanu, Leonida Păduraru de la etirare şi mulţi alţii. — Este pentru noi o cinste, ne-a spus comunistul Cornel Munteanu, să fim la datorie în primul schimb al acestui început de an nou. La ora zero, atunci cînd în toate oraşele şi satele judeţului ca şi în întreaga ţară au răsuflat urări şi cântece, aici, la U.F.S., chimiştii prezenţi la posturile lor s-au îmbrăţişat, urîndu-şi noi şi importante succese în muncă. Iar ,alături, la cantina uzinei, unde a petrecut revelionul o parte din colectivul ce fabrică bromul românesc dimpreună cu metalurgiştii uzinei vecine, primul pahar cu vin a fost ciocnit în cinstea colegilor prezenţi în noaptea de revelion în uzină. Trecem la un alt „foc nestins", la realizatorii primului antibiotic românesc. Şi aici, pe numeroşi chimişti i-am găsit prezenţi alături de instalaţiile în funcţiune a antibioticelor. Ana Teodorescu, Vasile Abaza, Gheorghe Vornicu şi Vasile Popa sunt doar cîţiva din rîndul acelora care au primit Anul Nou în fabrică. Despre Vasile Popa se spune că este „inima“ fabricii. Metafora este pe deplin întemeiată dacă avem în vedere faptul că el este mecanic la compresoare. O stagnare a compresoarelor ar însemna întreruperea aerului comprimat, atît de necesar în fabricarea medicamentelor. — Ce-ți dorești în noul an, tovarășe Popa ? — Ce-mi doresc mie și tuturor colegilor mei Binențeles că succese tot mai mari. Fiindcă de rezultatele muncii noastre, ale tuturor cetăţenilor patriei depinde fericirea, bunăstarea noastră. Oameni prezenţi la datorie. Oameni cu o înaltă conştiinţă muncitorească. Oameni crescuţi şi educaţi de partid. Un alt punct fierbinte : Centrala electrică de termoficare. De aici se dirijează energia electrică şi calorică pe toate magistralele municipiului. Prin ferestrele blocurilor se întrevăd pîlpîirile beculeţelor multicolore ale bradului de sărbătoare. Şi aici pîlpîie beculeţe. Cu alt rost, cu alte semnificaţii. Mereu atenţi la imensul partitu de comandă, trei oameni stau de veghe. Sunt ing. Florin Clomutescu şi maiştrii Mihai Lapteş şi Ion Baciu. Totul decurge normal. La ieşirea din schimb ei vor nota : „în timpul serviciului nostru a sosit Anul Nou. In rest, totul a decurs normal. La mulţi ani, stimaţi colegi!“ însoţim mai departe ora zero. În Gara C.F.R. Iaşi s-au întrerupt pentru cîteva clipe convorbirile cu staţiile de cale ferată. Feroviarii prezenţi la datorie îşi string mîinile, se îmbrăţişează. Apoi din nou telefoanele au intrat în funcţiune. Ceferiştii sunt la datorie ca întotdeauna, ca în fiecare clipă , impiegaţii de mişcare Dumitru Popovici, Anton Wolfer, şeful de tură Gheorghe Covrig, şeful de manevră Teodor Ignat. Prezente la datorie au fost şi telefonistele Regionalei de căi ferate. In noaptea de revelion ele au efectuat peste 1.800 de legături telefonice. Ora zero la Oficiul telefonic. La centralele telefonice sunt prezente şefa de tură Rodica Deleanu, precum şi telefonistele Valeria Iacob, Elena Şaramet, Maria Burduja, Mariana Mironescu. Şi aici s-a înregistrat un record : 03, 05, 09 au răspuns prompt. Un record a fost obţinut şi de fraţii Mihai şi Constantin Coşoveanu, conducători auto. Taximetrul pe care-l au în primire a înregistrat în noaptea de revelion al 200.000-lea km fără ca autoturismului să i se fi efectuat vreo reparaţie capitală. Un zero colindă mai departe. Muncesc in această noapte şoferi, vatmani şi încasatori de la I.T.I. medici, lucrători de miliţie. Reportaj realizat de Andrei BRATT1 Foto : G. PAUL şi L. STRATULAT (continuare in pag . 2-a) Pluguşorul aionierilor. I I In pagina a 4-a | I '70—————^ 1 ■ Mesaje de Anul } i Nou i s j 19 Cooperarea S \ economică | j româno— ț \ congoleză ) Am păşit în 1973 an hotărîtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen Activitate ritmică şi eficientă, rezultate substanţiale In zilele de 1, 2 şi 3 ianuarie, liniile de fabricaţie ale Uzinei de fibre sintetice Iaşi au funcţionat fără întrerupere, procesul tehnologic specific nepermiţînd scurtul răgaz cunoscut de alte unităţi industriale. S-a lucrat nu numai continuu, ci şi cu mult spor, planul de producţie stabilit fiind depăşit de toate secţiile de producţie. Astfel, a fost consemnată, în contul anului 1973, prima sută de mii lei producţie suplimentară, concretizată în 800 kg. de fibre poliesterice şi 300 kg. de fire. E de remarcat că noul an a debutat aici şi cu o premieră : fabricaţia fibrelor polipropilenice pe instalaţia intrată în funcţiune la finele lunii decembrie 1972. Acum atenţia lucrătorilor ce o exploatează este îndreptată spre atingerea în cel mai scurt timp posibil a parametrilor tehnico-economici proiectaţi. Uzina metalurgică in primele două schimburi ale noului an: 418 tone de țevi şi profile Instalaţiile Uzinei metalurgice diin Iaşi au fost repuse în funcţiune, după scurta oprire prilejuită de sărbătorirea Anului Nou, în ziua de 2 ianuarie, ora 14:30. Muncitorii şi cadrele tehnice programaţi a le deservi, în primele schimburi, au fost prezenţi la datorie, astfel că ambele secţii productive ale uzinei au lucrat din plin, la întreaga capacitate. După cum ne informa inginerul Anton Horvath, şeful serviciului de producţie al uzinei, după 16 ore de activitate, adică după primele două schimburi, aici se înregistrau 418 tone de ţevi sudate şi "profile îndoite, realizate în 1973. Este un demaraj foarte bun în noul an, producţia obţinută pe schimb, situîndu-se peste media realizărilor în schimburile din luna decembrie a anului trecut. Primele succese sunt consecinţa pregătirii atente a producţiei noului an, creării tuturor condiţiilor pentru ca activitatea uzinei să se desfăşoare în mod ritmic, din prima zi aanului. Fabrica de ulei „Unirea*O producție suplimentară în valoare de 500.000 lei Desigur că n-am putut cuprinde pe toţi cei care au contribuit efectiv, sile şi nopţi, la locul de muncă pentru realizarea obiectivului de interes local şi chiar republican I.C.S. „Moldova“. Asemenea construcţii ca cea a I.C.S. „Moldova“, cu o funcţionalitate şi dotare complexe, au dus la cola- borarea mai multor institute de proiectare specializate. Viziunea proiectanţilor a cunoscut mai multe etape în raport direct cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii comerţului, cu perspectivele. Ar fi suficient să arătăm că s-a pornit de la un proiect în valoare de 12 milioane lei, care a fost îmbunătăţit, perfecţionat continuu, transformat în noi proiecte a căror valoare a crescut la 16 — 19 — 24 — 26 milioane de lei. Valoarea proiectului final a construcţiei şi a dotărilor a ajuns la 27,6 milioane lei. înseşi cifrele prezentate vorbesc de la sine despre imensul volum de muncă depus la Institutul judeţean de proiectări, I. R.O.C.O.M I.F.M.A., R.E.C.O.M., C.I.C.L.O.P. O sumară statistică pe care o avem la îndemînă ne arată că numai la Institutul judeţean de proiectări şi-au adus aportul la realizarea proiectelor 55 de arhitecţi, ingineri, economişti, desenatori. Pentru materializarea valoroaselor concepţii ale proiectanţilor pe tot parcursul realizării acestui obiectiv a existat o colaborare strinsă între proiectanţi, beneficiari şi executanţi, creindu-se posibilitatea rezolvării eficiente a tuturor problemelor ivite pe parcurs, a utilizării ultimelor noutăţi puse la dispoziţie de industria materialelor de construcţii. Abundenţa datelor are menirea de a demonstra tocmai acest efort colectiv. O situaţie cerută Trustului de construcţii ne arată că la realizarea acestui important edificiu comercial au contribuit în medie zilnică 60 de salariaţi ai Şantierului 1, 120 de la Şantierul 2, de la Şantierul 3 în jur de 100, de la Grupul de instalaţii 1 40. O trecere în revistă a tuturor lucrărilor ne arată că 15 specialişti de la C. C.L.O.P. au muncit la montarea firmelor, alti 10 de la R.E.C.O.M. la decoraţiunile interioare. 5 vitrinieri din ţară, pe lingă cei locali, şi-au adus contribuţia la etalarea mărfurilor in vitrine, 10 muncitori de la I R.IJ.C. la montarea celor ICO de case de marcat 25 meseriaşi de la I.I.L. ,,Progresul“ şi alţi 25 din unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti la confecţionarea unor bunuri etc. Mobilierul, unicat, produs de I.M.I.L. Rădăuţi, în valoare de peste 4 milioane lei, reprezintă producţia pe o lună a respectivei întreprinderi. Numai la montarea mobilierului au lucrat timp de 6 luni de zile 30 de oameni de la I.M.I.L. Rădăuţi. Merită totodată de subliniat că o perioadă de o lună şi ceva de zile au lucrat efectiv şi 500 de salariaţi de la I.C.S. „Moldova". Adăugind la acest noian de date încă cîteva mii de făuritori ai unor materiale de construcţii, utilaje etc., avem tabloul realizatorilor, aproape complet. Rezultă deci că I.C.S. „Moldova“ este o remarcabilă realizare colectivă, stimulentul moral devenind astfel tot colectiv. Al. MONTEORU Acel stimulent moral colectiv VZ////////,/////////////ZZ///////////Z/Z////Z/AZ///////////////////////////Z////////////.Z/////Z//////////////Z///.“'