Flacăra Iaşului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 8176-8199)

1973-01-04 / nr. 8176

4ML XXIX. Nr. 8176 IANUARIE 1973 4 pagini 30 bani JOI 4 Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate dome­niile de activitate. în industrie, planul producţiei a fost depăşit, iar în agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avint întrecerea pentru realizarea cin­cinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învă­­ţămîntul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni so­cialiste. în acest an, Conferinţa Naţională a partidului a luat hotă­­rîri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării economico-sociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţioneze în continuare relaţiile de producţie, organizarea societăţii noastre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea Republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oamenilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde feli­citări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi — clasei munci­toare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor liber şi stă­­pin pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avint în industrie şi agricultură, ridicarea calităţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bună­stării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cit mai mari în acti­vitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a mă­reţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, în anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă acti­vitate internaţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi colabo­rare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu cele­lalte ţări, in spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţii politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată rea­lismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încor­dare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni acţionează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi ameninţare cu forţa, pentru promovarea în relaţiile interstatale a principiilor independenţei şi suveranităţii naţio­nale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care con­fruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea con­lucrării rodnice între naţiuni. Împreună cu toate popoarele iubi­toare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războiu­lui din Vietnam şi în intreaga Indochină, la stingerea conflic­tului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii internaţionale. România intră în noul an hotărîtă să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului internaţional, la instaurarea păcii şi securităţii în lume. Considerăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eli­berate de coşmarul războaielor, ale unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însem­nate victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi feri­cirii tuturor celor ce muncesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese in lupta pentru împlinirea nobilelor idea­luri de pace şi colaborare­­ înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României so­cialiste — muncitori, ţărani intelectuali, bărbaţi şi femei,', şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţii— cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fe­ricit, satisfacţii şi bucurii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! U. P. M. P. Instalaţiile au pornit în condiţii bune Spre deosebire de anii ultimi, cu pri­lejul revelionului, instalaţiile tehnologice au fost oprite şi la Uzina de prelucrare a maselor plastice. Aceasta, însă, punea unele probleme. Prin măsurile ce au fost luate, reintrarea în funcţiune a instalaţi­ilor a decurs normal , în noaptea de 12 spre 3 ianuarie, o serie de muncitori, printre care electr­omecanicii Vasile Afili­­poaie şi Nicolae Boghian, precum şi elec­tricianul Ştefan Anăstăsoaie , au fost prezenţi în uzină, împreună cu inginerul şef mecano-energetic Gh. Jucan, ing. Cos­­tel Popa, şeful serviciului producţie, şi ing. Ioan Dănilă, şeful secţiei 1, pregătind utilajele pentru pornire. Ca urmare, la venirea schimbului de dimineaţă instalaţiile erau încălzite, ac­tivitatea lucrătorilor din primul schimb al anului fiind reluată în mod normal. Irn momentul în care discutam cu tov. Dumitru Chetraru, inginer şef cu produc­ţia, toate liniile de fabricaţie lucrau din plin, secţia I­ executând o dificilă coman­dă pentru export. Secunda de aur REVELION73 Ora 23 şi 50 de minute. Posturile noastre de­ radio şi televiziune transmit cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Este un moment solemn în care fiecare cetă­ţean al ţării îşi îndreaptă gîndul cu re­cunoştinţă către conducătorul nostru iubit, Partidul Comunist Român. Bătrînul ceas­­din turnul Palatului Culturii a con­semnat la Iaşi sfîrşitul unui an şi începu­tul unui an nou prin acordurile îndrăgi­tei Hore a Unirii, care astăzi capătă noi semnificaţii — unirea eforturilor noastre, a tuturor, pentru făurirea pe pămîntul României a societăţii comuniste. A mai trecut un an. Neobişnuit de pro­digioasă încărcătura de viaţă şi istorie pe care o cuprinde cronica lui 1972. Prin tot ce a adus el în viaţa poporului român, prin deschiderile pe care le-a prefigurat, prin momentul marcat în procesul de de­venire ce-l traversăm, anul la care ne re­ferim rămîne o mărturie elocventă a va­lorii excepţionale pe care o conferă socia­lismul timpului, timp chemat să certifice nu doar acumulări cantitative, ci să ope­reze mutaţii profunde, structurale în ba­za materială a societăţii, în universul nostru spiritual. Luminile unui sfert de veac de exis­tenţă a Republicii stăruie în conştiinţa noastră, evocînd pregnant prezenţa ro­­vîrşitoare a partidului la toate răspîntiile acestei epoci frămîntate, în toate momen­tele decisive prin care am trecut noi, milioanele de locuitori ai ţării. A mai trecut un an, a început un an... E undeva o clipă de hotar, un popas în scurgerea eternă a timpului, aşteptat, do­rit, îndrăgit, un hotar de reînnoire a ciclului anotimpurilor. E o clipă pe care o aşteptăm înfriguraţi, secunda de aur răsucind solemnă în marşul vremii, timp de bilanţ şi de hotărîre, secunda-oglindă ce concentrează în ea amintirile şi spe­ranţele. Ne bucurăm pentru succese şi le vrem reînnoite, le dorim tot mai mari, avem conştiinţa că am mai urcat o treaptă a rodniciei şi împlinirii pe drumul prefigurat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului. Secunda magnifică a găsit cetăţenii judeţului Iaşi petrecînd după datina stră­bună. Fiecare intră în noul an încărcat de urări de pace, sănătate şi belşug. Va fi un an bun, un an de muncă şi de bucurii, un an care va fi încă un pas înainte pe drumul bunăstării tuturor. Să începem cu... începutul Noaptea de Anul Nou a fost, într-un fel, noaptea de început a anului al III-lea din actualul cincinal. Uzina de fibre sintetice. Aici sfîrşitul anului 1972 a fost marcat de darea în funcţiune a unei noi secţii secţia de fibre polipropilenice. Şi în timp ce peste două treimi din numărul chimiştilor acestei prestigioase uzine ieşene se află ca milioane şi mi­lioane de oameni la mesele îmbelşugate ale revelionului, o treime dintre ei se află la posturi, dînd viaţă primelor cantităţi de TEROM din producţia anului 1973. In secţia policondensare, maistrul Cornel Munteanu, secretarul biroului or­ganizaţiei de partid de la acest loc de muncă, veghează cu aceeaşi atenţie, din­­totdeauna, la buna desfăşurare a proce­sului de producţie. Pentru el, ca şi pentru operatorii Mihai Novac, Jenică Moraru şi ceilalţi colegi prezenţi în secţie, Revelion ’73 înseamnă muncă. Asemenea lor sunt prezenţi la datorie şi operatorii Aurel Moise, Gheorghe Pluga­­ru, Ion Păduraru de la filare ; mai­strul Ion Feraru şi operatorii Dumitru Mătase şi Dumitru Cojocaru­ tot de la fila­re; Ion Bibere, Florin Cucuteanu, Leo­nid­a Păduraru de la etirare şi mulţi alţii. — Este pentru noi o cinste, ne-a spus comunistul Cornel Munteanu, să fim la datorie în primul schimb al acestui în­ceput de an nou. La ora zero, atunci cînd în toate ora­şele şi satele judeţului ca şi în întreaga ţară au răsuflat urări şi cântece, aici, la U.F.S., chimiştii prezenţi la posturile lor s-au îmbrăţişat, urîndu-şi noi şi impor­tante succese în muncă. Iar ,­alături, la cantina uzinei, unde a petrecut revelionul o parte din colectivul ce fa­brică b­romul românesc dimpreună cu metalurgiştii uzinei vecine, primul pahar cu vin a fost ciocnit în cinstea colegilor prezenţi în noaptea de revelion în uzină. Trecem la un alt „foc nestins", la rea­lizatorii primului antibiotic românesc. Şi aici, pe numeroşi chimişti i-am găsit pre­zenţi alături de instalaţiile în funcţiune a antibioticelor. Ana Teodorescu, Vasile Abaza, Gheorghe Vornicu şi Vasile Popa sunt doar cîţiva din rîndul acelora care au primit Anul Nou în fabrică. Despre Vasile Popa se spune că este „inima“ fa­bricii. Metafora este pe deplin întemeiată d­acă avem în vedere faptul că el este me­canic la compresoare. O stagnare a com­­presoarelor ar însemna întreruperea aeru­lui comprimat, atît de necesar în fabri­carea medicamentelor. — Ce-ți dorești în noul an, tovarășe Popa ? — Ce-mi doresc mie și tuturor colegi­lor mei Binențeles că succese tot mai mari. Fiindcă de rezultatele muncii noas­tre, ale tuturor cetăţenilor patriei depinde fericirea, bunăstarea noastră. Oameni prezenţi la datorie. Oameni cu o înaltă conştiinţă muncitorească. Oameni crescuţi şi educaţi de partid. Un alt punct fierbinte : Centrala elec­trică de termoficare. De aici se dirijează energia electrică şi calorică pe toate ma­gistralele municipiului. Prin ferestrele blocurilor se întrevăd pîlpîirile beculeţe­­lor multicolore ale bradului de sărbătoa­re. Şi aici pîlpîie beculeţe. Cu alt rost, cu alte semnificaţii. Mereu atenţi la imensul partitu de comandă, trei oameni stau de veghe. Sunt ing. Florin Clomu­­tescu şi maiştrii Mihai Lapteş şi Ion Ba­­ciu. Totul decurge normal. La ieşirea din schimb ei vor nota : „în timpul serviciu­lui nostru a sosit Anul Nou. In rest, to­tul a decurs normal. La mulţi ani, sti­maţi colegi!“ însoţim mai departe ora zero. În Gara C.F.R. Iaşi s-au întrerupt pentru cîteva clipe convorbirile cu staţiile de cale fe­rată. Feroviarii prezenţi la datorie îşi string mîinile, se îmbrăţişează. Apoi din nou telefoanele au intrat în funcţiune. Ce­feriştii sunt la datorie ca întotdeauna, ca în fiecare clipă , impiegaţii de mişcare Dumitru Popovici, Anton Wolfer, şeful de tură Gheorghe Covrig, şeful de mane­vră Teodor Ignat. Prezente la datorie au fost şi telefonistele Regionalei de căi fe­rate. In noaptea de revelion ele au efec­tuat peste 1.800 de legături telefonice. Ora zero la Oficiul telefonic. La cen­tralele telefonice sunt prezente şefa de tură Rodica Deleanu, precum şi telefonis­tele Valeria Iacob, Elena Şaramet, Maria Burduja, Mariana Mironescu. Şi aici s-a înregistrat un record : 03, 05, 09 au răs­puns prompt. Un record a fost obţinut şi de fraţii Mi­hai şi Constantin Coşoveanu, conducători auto. Taximetrul pe care-l au în primire a înregistrat în noaptea de revelion al 200.000-lea km fără ca autoturismului să i se fi efectuat vreo reparaţie capitală. Un zero colindă mai departe. Muncesc in această noapte şoferi, vatmani şi în­casatori de la I.T.I. medici, lucrători de miliţie. Reportaj realizat de Andrei BRATT1 Foto : G. PAUL şi L. STRATULAT (continuare in pag . 2-a) Plug­uşorul aionierilor. I I In pagina a 4-a |­­ I '70—————^ 1 ■ Mesaje de Anul } i Nou i s j 19 Cooperarea S \ economică | j româno— ț \ congoleză ) Am păşit în 1973­ an hotărîtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen Activitate ritmică şi eficientă, rezultate substanţiale In zilele de 1, 2 şi 3 ianuarie, liniile de fabricaţie ale Uzinei de fibre sin­tetice Iaşi au funcţionat fără întreru­pere, procesul tehnologic specific ne­­permiţînd scurtul răgaz cunoscut de alte unităţi industriale. S-a lucrat nu numai continuu, ci şi cu mult spor, planul de producţie stabilit fiind de­păşit de toate secţiile de producţie. Astfel, a fost consemnată, în contul anului 1973, prima sută de mii lei pro­ducţie suplimentară, concretizată în 800 kg. de fibre poliesterice şi 300 kg. de fire. E de remarcat că noul an a debu­tat aici şi cu o premieră : fabricaţia fibrelor polipropilenice pe instalaţia in­trată în funcţiune la finele lunii de­cembrie 1972. Acum atenţia lucrători­lor ce o exploatează este îndreptată spre atingerea în cel mai scurt timp posibil a parametrilor tehnico-econo­­mici proiectaţi. Uzina metalurgică in primele două schimburi ale noului an: 418 tone de țevi şi profile Instalaţiile U­­zinei metalurgice diin Iaşi au fost repuse în funcţiu­ne, după scurta o­­prire prilejuită de sărbătorirea Anu­lui Nou, în ziua de 2 ianuarie, ora 14:30. Muncitorii şi cadrele tehnice programaţi a le deservi, în prime­le schimburi, au fost prezenţi la datorie, astfel că ambele secţii pro­ductive ale uzinei au lucrat din plin, la întreaga capaci­tate. După cum ne in­forma inginerul Anton Horvath, şe­ful serviciului de producţie al uzinei, după 16 ore de ac­tivitate, adică după primele două schim­buri, aici se înre­gistrau 418 tone de ţevi sudate şi "profile îndoite, re­alizate în 1973. Este un demaraj foarte bun în noul an, producţia obţi­nută pe schimb, situîndu-se peste media realizărilor în schimburile din luna decembrie a anului trecut. Pri­mele succese sunt consecinţa pregă­tirii atente a pro­ducţiei noului an, creării tuturor con­diţiilor pentru ca activitatea uzinei să se desfăşoare în mod ritmic, din prima zi a­­anului. Fabrica de ulei „Unirea*O producție suplimentară în valoare de 500.000 lei Desigur că n-am pu­tut cuprinde pe toţi cei care au contribuit efec­tiv, sile şi nopţi, la lo­cul de muncă pentru realizarea obiectivului de interes local şi chiar republican I.C.S. „Mol­dova“. Asemenea con­strucţii ca cea a I.C.S. „Moldova“, cu o funcţi­onalitate şi dotare com­plexe, au dus la cola-­ borarea mai multor in­stitute de proiectare specializate. Viziunea proiectanţilor a cunos­cut mai multe etape în raport direct cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii comerţului, cu perspectivele. Ar fi su­ficient să arătăm că s-a pornit de la un proiect în valoare de 12 milioa­ne lei, care a fost îm­bunătăţit, perfecţionat continuu, transformat în noi proiecte a căror valoare a crescut la 16 — 19 — 24 — 26 mili­oane de lei. Valoarea proiectului final a con­strucţiei şi a dotărilor a ajuns la 27,6 mili­oane lei. înseşi cifrele prezentate vorbesc de la sine despre imensul volum de muncă depus la Institutul judeţean de proiectări, I. R.O.C.O.M I.F.M.A., R.E.C.O.M., C.I.C.L.O.P. O sumară statistică pe care o avem la îndemînă ne arată că numai la Institutul judeţean de proiectări şi-au adus aportul la realizarea proiectelor 55 de arhitecţi, ingineri, economişti, desenatori. Pentru materializarea valoroaselor concepţii ale proiectanţilor pe tot parcursul r­ealizării a­­cestui obiectiv a exis­tat o colaborare strinsă între proiectanţi, bene­ficiari şi executanţi, creindu-se posibilitatea rezolvării eficiente a tuturor problemelor i­­vite pe parcurs, a utili­zării ultimelor noutăţi puse la dispoziţie de in­dustria materialelor de construcţii. Abundenţa datelor are menirea de a demonstra tocmai a­­cest efort colectiv. O situaţie cerută Trustu­lui de construcţii ne a­­rată că la realizarea a­­cestui important edifi­ciu comercial au con­tribuit în medie zilnică 60 de salariaţi ai Şan­tierului 1, 120 de la Şan­tierul 2, de la Şantierul 3 în jur de 100, de la Grupul de instalaţii 1 40. O trecere în revistă a tuturor lucrărilor ne arată că 15 specialişti de la C.­ C.L.O.P. au muncit la montarea fir­melor, alti 10 de la R.E.C.O.M. la decoraţi­­unile interioare. 5 vi­­trinieri din ţară, pe lingă cei locali, şi-au a­­dus contribuţia la eta­larea mărfurilor in vi­trine, 10 muncitori de la I R.IJ.C. la montarea celor ICO de case de marcat 25 meseriaşi de la I.I.L. ,,Progresul“ şi alţi 25 din unităţile cooperaţiei meşteşu­găreşti la confecţiona­rea unor bunuri etc. Mobilierul, unicat, pro­dus de I.M.I.L. Rădăuţi, în valoare de peste 4 milioane lei, reprezintă producţia pe o lună a respectivei întreprinderi. Numai la montarea mobilierului au lucrat timp de 6 luni de zile 30 de oameni de la I.M.I.L. Rădăuţi. Me­rită totodată de subli­niat că o perioadă de o lună şi ceva de zile au lucrat efectiv şi 500 de salariaţi de la I.C.S. „Moldova". Adău­gind la acest noian de date încă cîteva mii de făuritori ai unor mate­riale de construcţii, u­­tilaje etc., avem tabloul realizatorilor, aproape complet. Rezultă deci că I.C.S. „Moldova“ este o re­marcabilă realizare co­lectivă, stimulentul mo­ral devenind astfel tot colectiv. Al. MONTEORU Acel stimulent moral colectiv VZ////////,/////////////ZZ///////////Z/Z////Z/AZ///////////////////////////Z////////////.Z/////Z//////////////Z///.“'

Next