Flacăra Iaşului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 8176-8199)

1973-01-31 / nr. 8199

Am XXIX Nr. 8199 MIERCURI 4 pagini 30 bani * Proletari din toate ţările, uniţi - va I­incurai Iaşului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean şedinţa Comietatul Executiv al C C. al P.C.R. în ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român. în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan şi Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu interes des­pre rezultatele foarte bune ale vizitelor şi despre posibilităţile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România şi Pakistan, precum şi dintre România şi Iran. Comitetul Exe­cutiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de pre­şedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a apro­bat în unanimitate rezultatele vizitelor şi a stabilit ca ministe­rele şi organizaţiile economice să ia toate măsurile pentru trans­punerea în viaţă a înţelegerilor stabilite cu ocazia vizitei, în legătură cu evoluţia situaţiei din­ud-estul Asiei, Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satis­facţie încheierea acordului de încetare a războiului şi restabi­lire a păcii în Vietnam. întreaga evoluţie a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărât să-şi apere dreptul la viaţă liberă, independentă şi demnă, să-şi făurească destinele potrivit voinţei sale, nu poate fi înfrînt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor ţărilor socialiste şi a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respectul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluţionare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acordul reali­zat va crea condiţii pentru instaurarea unei păci trainice, pen­tru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-şi poată consacra forţele dezvoltării lor economice şi sociale, să-şi poată soluţiona problemele corespunzător voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspiraţiile naţionale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Co­mitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relaţii de prietenie şi solida­ritate frăţească, în interesul celor două popoare, al unităţii ţă­rilor socialiste şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti interna­ţionale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român şi toate popoarele din Indochina se va dez­volta o largă colaborare, considerînd că pe această cale Româ­nia va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor răz­boiului, la dezvoltarea acestor ţări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului înconjurător şi a stabilit ca, pe baza obser­vaţiilor făcute în cadrul şedinţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adop­tare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modificare şi completare a unor prevederi ale legislaţiei penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancţionarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei in­fracţiuni, să fie în viitor sancţionate ca abateri cu caracter ad­ministrativ ; să se introducă în legislaţia penală munca corec­­ţională fără privare de libertate ; să se introducă unele simpli­ficări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea şi a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atri­buţiile comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. Sesiunea Consiliului popular al judeţului Iaşi Marţi, 30 ianuarie a.c., s-au desfăşurat lucrările celei de a XV-a sesiuni a Con­siliului popular al judeţului Iaşi. în sală se­ aflau prezenţi, ca invitaţi, activişti de partid, conducători de întreprinderi şi­ in­stituţii, specialişti din diverse domenii­ de activitate, primarii oraşelor şi comunelor din judeţ, ziarişti. Erau de faţă, de ase­menea, reprezentanţi ai unor organe cen­trale Deputatul Vasile Potop, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşe­dintele Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean, a supus spre apro­bare sesiunii următoarea ordine de zi : 1. Proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea planului economico-social în profil teritorial al judeţului pe anul 1973; 2. Proiectul de hotărire cu privire la adoptarea bugetului local al judeţului Iaşi pe anul 1973 ; 3. Răspunsul la Chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Maramureş ; 4. Aprobarea temelor de control ale comisiilor permanente pe semestrul I 1973 ; 5. Măsuri organizatorice. Ordinea de zi a fost aprobată în una­nimitate. La primul punct al ordinii de zi, de­putatul Gheorghe Brehuescu, prim-vice­­preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a prezen­tat expunerea la proiectul de hotărîre pentru adoptarea planului economico-so­­cial în profil teritorial al judeţului Iaşi pe anul 1973. In continuare, deputatul Dumitru Rusu, preşedintele Comisiei permanente plan­­finanţe, a prezentat raportul comun de avizare al comisiilor permanente ale Con­siliului popular­ judeţean a proiectului de hotărîre cu privire la adoptarea planului econom­ico-social în profil teritorial al ju­deţului Iaşi pe anul 1973. Trecîndu-se la punctul al doilea al or­dinii de zi, deputata Zaira Ghidinici, di­rectorul Administraţiei financiare, a pre­zentat expunerea la proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local al judeţului Iaşi pe anul 1973. Deputatul S. Max, vicepreşedinte al Co­misiei permanente plan-finanţe, a pre­zentat, în continuare, raportul comun de avizare al comisiilor permanente ale Con­siliului popular judeţean a proiectului de hotărîre cu privire la adoptarea bugetu­lui local al judeţului Iaşi pe anul 1973. La punctul al treilea al ordinii de zi, deputatul Vasile Jitar, vicepreşedinte al (continuare în pag. a 3-a) TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI Participanţii la cea de a XV-a sesiune a Consiliului popular al judeţului Iaşi, aflaţi încă sub puternica impresie pe care au lăsat-o în inimile şi conştiinţa tuturor locuitorilor judeţului vizita de lucru şi prezenţa Dumneavoastră, iubite tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU, la lucrările Conferinţei Organizaţiei judeţene de partid, îşi manifestă ataşamentul deplin faţă de politica marxist-feninistă in­ternă şi externă promovată cu consecvenţă de conducerea partidului nostru, în frunte cu Dumneavoastră, în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Raportăm conducerii partidului şi statului. Dumneavoastră personal, tovarăşe secretar general, că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, colecti­vele de muncă din judeţul nostru au îndeplinit în bune condiţiuni toate obiecti­vele angajamentului pe anul 1972. Planul producţiei globale industriale a fost de­păşit cu 304 milioane lei, cel al producţiei marfă cu 236 milioane Iei, iar sarcina beneficiilor — cu peste 60 milioane lei. 68 la sută din sporul de producţie a fost realizat pe seama creşterii productivităţii muncii. La aceste rezultate, un aport în­semnat şi l-au adus şi întreprinderile industriale şi de construcţii locale din judeţ. Consiliul popular judeţean este hotărât să militeze cu şi mai multă energie pentru ca, în spiritul indicaţiilor date de Dumneavoastră, să asigure valorificarea mai bună a resurselor din unităţile subordonate, realizarea planului de investiţii din economia locală, astfel incit să sporească contribuţia acestor unităţi la rezultatele economice generale ale judeţului nostru. Totodată, vom acorda o mai mare aten­ţie îmbunătăţirii activităţii în domeniul aprovizionării populaţiei, al construcţiilor de locuinţe şi gospodăririi spaţiului locativ, înfrumuseţării oraşelor şi comunelor, extinderii reţelei de creşe şi grădiniţe, perfecţionării şi dezvoltării învăţămîntului, ştiinţei, culturii şi ocrotirii sănătăţii, pentru ridicarea tuturor domeniilor vieţii sociale la nivelul cerinţelor şi exigenţelor actualei etape de dezvoltare a ţării pe calea socialismului. Exprimîndu-ne încă o dată deplina adeziune şi hotărîre a deputaţilor, a tuturor oamenilor muncii de pe cuprinsul judeţului de a transpune în viaţă sarcinile ce ne revin din documentele Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidu­lui, ne angajăm în faţa conducerii superioare de partid, a Dumneavoastră personal, stimate tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU, că nu vom precupeţi nici un efort pentru aplicarea neabătută în practică a politicii partidului nostru, aducîndu-ne în acest fel o tot mai mare contribuţie la înfăptuirea cincinalului înainte de termen, la progresul general al patriei noastre socialiste. PARTICIPANŢII LA CEA DE A XV-A SESIUNE A CONSILIULUI POPULAR AL JUDEȚULUI IAŞI Aspect din sală. Nicolao [BausBSC] S Cuvîntare la solem­­j­­­nitatea decernării titlului­­ de Doctor Honoris S Causa al Universității­­ din București în EDITURA POLITICĂ­­ a apărut: ­ 26 ianuarie 1973 ) La Consiliul de Stat Solemnitatea conferirii Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I ziarului „România liberă“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a înmînat marţi, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat,, Ordinul „Steaua Re­publicii Socialiste România“ clasa I, con­ferit ziarului „România liberă“, pentru contribuţia deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului, de constru­ire a­ socialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educaţie socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prile­jul aniversării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron­ Constantinescu, Mihai Gere, Con­stantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, pre­şedintele Uniunii ziariştilor, precum şi reprezentanţi ai conducerilor ziarelor cen­trale, Radioteleviziunii şi Agenţiei româ­ne de presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincţii, mulţu­mind pentru deosebita preţuire pe care conducerea partidului şi statului o acor­dă activităţii ziarului, tovarăşul Octavian Paler, redactor-şef al „României libere“, a spus . In memoria noastră, a redactorilor zia­rului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocînd­ cele trei decenii de existenţă a ziarului, ne-a emoţionat gîndul că „România libe­ră“ şi-a început drumul în istoria presei româneşti purtînd din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot şi strălucit militant revoluţionar, Dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşes­cu, împlinea 25 de ani într-una din închi­sorile unde teroarea fascistă întemniţase împreună cu luptătorii comunişti şi um­bra lui Bălcescu şi cea a lui Tudor Vla­­dimirescu, a lui Horia, durerile seculare şi visurile cele mai sfinte de libertate şi de­ piare-ali, rc?.r.v.Jui numni .. . înţelegem că onoarea ce ni se face im­plică pentru noi o superioară responsabi­litate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată,, pasiunea şi piriceperea noastră, să fim demni de această cinste, de în­crederea ce ne-o acordaţi. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exi-Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat şi Consi­liului de Miniştri, al meu personal, să a­­dresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere" cu prilejul sărbă­toririi a 30 de ani de la apariţia primului său număr şi al decernării înaltei distinc­ţii a Republicii Socialiste România. De asemenea, aş dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă", care vor fi decoraţi cu diferite ordine şi me­dalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contribuţia pe care ziarul „Româ­nia liberă", cei ce l-au redactat şi tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică şi, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă" a apărut în conditiuni grele. Editarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forţelor democratice, patriotice din tară, sub conducerea partidului comunist, pen­tru răsturnarea dictaturii fasciste, scoa­terea României din război şi alăturarea ei la coaliţia antifascistă. Astfel, alături de „Scinteia", în anii ilegalităţii, „România liberă" a adus o contribuţie de preţ la activitatea partidului şi a forţelor de­mocrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, genţelor actuale ale partidului, ale citito­rilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, aţi luminat drumul spre tri­umful a tot ce este nou şi slujeşte pro­gresul naţiunii noastre socialiste. Ştim bine că în articolele noastre mai există încă destul steril şi că minunata Dum­neavoastră chemare de a se grăbi proce­sul dezvoltării ţării prin eforturi de gîn­­dire ni se adresează şi nouă. Vom sluji cu toată abnegaţia cauza partidului, a cărui luptă a făcut ca un­al „României libere“. Ea are merite în toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvîntului partidului, al Frontului Unităţii Socialiste, al guvernu­lui, „România liberă" contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viaţă cu succes a poli­ticii interne şi externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activităţii „României libere". Desigur că întotdeau­na, şi în toate domeniile, mai este joc de mai bine ; nu doresc însă acum să vor­besc despre aceasta. Am reţinut din ceea ce aţi spus aici că în atenţia conducerii ziarului stă îmbunătăţirea continuă a activităţii, tratării mai exigente a dife­ritelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, inclusiv în ce priveşte afirmarea în viaţa societăţii noastre a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Suntem­ convinşi că, împre­ună cu întreaga presă, „România liberă" va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înţelese de cititori, contribuind în acest fel la realizarea marilor schimbări revoluţionare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez in­­tregului­ colectiv, tuturor celor care lu­crează şi contribuie la apariţia „României libere", succese tot mai mari în realiza­rea sarcinilor de onoare şi de cinste ce le revin. Multă sănătate şi fericire ! (Aplauze).­­ mele simbolic al ziarului „România li­­beră“ a înscris ca o speranţă şi ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei pu­blicaţii ilegale acum trei decenii, să fie adevărul ţării de azi. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros colectivul redacţiei zia­rului „România liberă“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au în­treţinut apoi într-o atmosferă caldă, to­vărăşească, cu cei prezenţi. (Agerpres) Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Gospodarii din Stoicăneşti, judeţul Olt, — unde există una din cele mai vechi cooperative agricole d­in ţară, distinsă pentru a 4-a oară cu Ordinul Munci, clasa I — reuniţi marţi în sesiune­a Consiliului popular comunal, au hotărit să cheme la întrecere socialistă toate consiliile populare, pe toţi ce­tăţenii din comunele şi satele patriei, pentru realizarea şi depăşirea sarcini­lor economice, edilitare şi social culturale pe anul 1973. Consiliul popular al­­comunei Stoică­neşti, judeţul Olt, în sesiunea din 30 ianu­arie 1973, a dezbătut într-o atmosferă de exigenţă şi responsabilitate modul de în­deplinire a sarcinilor economice şi a bu­getului local pe anul 1972, precum şi pre­vederile planului de dezvoltare economico­­socială în profil teritorial şi ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază că, sub în­drumarea organizaţiilor de partid, colec­tivele de oameni ai muncii din coopera­tiva agricolă de producţie, din unităţile de comerţ şi prestări de servicii, din in­stituţiile de învăţămînt, sănătate şi cul­tură, toţi locuitorii comunei, au obţinut în anul care a trecut succese însemnate în sporirea producţiei vegetale şi animale, în buna aprovizionare şi servire a popu­laţiei,­în domeniile edilitar-gospodăresc, al învăţămîntului, sănătăţii, culturii, educa­ţiei socialiste şi sportului, care au creat o puternică bază materială şi spirituală pentru dezvoltarea în continuare a comu­nei. Ca urmare a organizării producţiei şi a muncii, pe baza acordului global, a e­­forturilor depuse şi a folosirii unor teh­nologii moderne,, cooperativa agricolă de producţie din comuna noastră a­­obţinut în anu­l­ 1972 o producţie medie la hectar, în teren neirigat, de 4 655 kg grîu faţă de planul de 3 600 kg; 4 827 kg porumb boabe faţă de 4 000 kg planificat; 41 067 kg sfeclă zahăr faţă de 30 000 kg prevă­zute în , plan. Efectivele de animale la sfîrşitul anului, au fost realizate în pro­porţie de­­104 la sută la bovine şi de 147 la sută­­la porcine. De la­ cele peste 700 vaci furajate s-a obţinut o producţie me­die de 3.070 litri lapte pe cap de vacă, faţă de 3 000 litri­ planificat. , Rezultatele obţinute în producţia agri-, holă au creat posibilitatea livrării la fon­dul de stat a unor cantităţi de : 4 060 t­­cereale, cu 1 050­ t peste plan; 8 000 t sfeclă zahăr, cu 2 000 t peste plan; 656 t carne, mai mult cu 230 t faţă de planul stabilit; 15 000 hl lapte, cu 2 509 hl peste , plan şi a altor însemnate cantităţi de produse agroalimentare. Livrarea către stat a acestor cantităţi sporite de produse a făcut ca în anul 1972 valoarea produc­ţiei, marfă ,la 100 ha să fie de 790 969 lei, contribuind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populaţiei din mediul ur­ban, creşterea cantităţilor de produse li­vrate la export şi, totodată, la sporirea veniturilor cooperativei agricole, la ridi­carea nivelului de trai al populaţiei din comuna noastră. Totodată, s-au efectuat lucrări prin mun­că patriotică în valoare de 512 mii lei, revenind 109 lei pe fiecare locuitor. Un rol de seamă în obţinerea acestor succese l-a avut întrecerea socialistă or­ganizată în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi Aniversării a 25 ani de la proclamarea Republicii, precum şi mo­bilizatoarea chemare la întrecere pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale, adresată tuturor comu­nelor din ţară de către comuna Pechea, judeţul Galaţi. Consiliul popular, exprimînd adeziunea locuitorilor comunei Stoicăneşti de a tra­duce neabătut în viaţă hotărîrile Con­gresului al X-lea şi ale Conferinţei Na­ţionale a partidului, sarcinile rezultate din rezoluţia Conferinţei pe ţară a secretari­lor comitetelor comunale de partid şi pri­marilor din­ comune, privind creşterea producţiei agricole şi dezvoltarea economi­­co-socială a satelor, adresează tuturor consiliilor populare din ţară chemarea la întrecere pentru , îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor pe anul 1973, în principal, la următoarele obiective : I. în domeniul economic A. — In agricultură. 1. — Acţionînd cu mai multă fermitate pentru aplicarea legii fondului funciar şi intensificarea lucrărilor de desecare, de scurgerea apelor şi de corectare a excesu­lui de umiditate a terenurilor, precum şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare ca : nivelări, combaterea eroziunii solului, defrişări de mărăcinişuri, reduceri de drumuri etc, prin mobilizarea locuitorilor comunei şi a mijloacelor materiale locale, se va asigura cultivarea întregei supra­feţe arabile de 3 595 ha, precum şi folo­sirea integrală, în scopuri productive, a suprafeţelor din centrele gospodăreşti, a grădinilor populaţiei şi terenurilor intra­vilane. Totodată, se vor lua măsuri pen­tru fertilizarea a 600 ha teren arabil cu îngrăşăminte naturale. 2.­­ Prin continua îmbunătăţire a fo­losirii forţei de muncă şi a mijloacelor de producţie, a structurii culturilor şi a raselor de animale, aplicarea de noi mă­suri de cointeresare a cooperatorilor şi lucrătorilor din S.U.A., prin introducerea şi generalizarea acordului global în legu­­micultură, viticultură, pomicultură şi creş­terea animalelor, în anul 1973, se vor ob­ţine : — depăşirea producţiei medii planifi­cate de 4 000 kg/ha la grîu, cu 750 kg ; a producţiei de 4 800 kg/ha la porumb, cu 600 kg; a producţiei de 35 000 kg/ha sfeclă zahăr, cu 6 500 kg , precum şi depă­şirea producţiei medii cu 250­­ lapte faţă de planul de 3 000­­ pe cap­ete vacă fura­jată ; — sporirea efectivelor de animale pla­nificate cu 200 capete taurine, 500 capete porcine şi cu 300 capete ovine, pentru a se realiza la finele anului cite 73 taurine — din care 29 vaci şi juninci — 57 porcine, 40 ovine, respectiv 90 unităţi vită mare la 100 ha teren ; — creşterea cantităţilor livrate fondu­lui de stat la principalele produse vege­tale şi animale, după cum urmează : zahăr, 133 kg floarea-soarelui, 450 kg le­gume, 100 kg ciuperci, 20 kg căpşuni şi alte produse. Repartizînd producţia marfă ce se va se vor livra statului: 201 kg carne, 600 kg realiza de pe cele 3 595 ha, în anul 1973, grîu, 610 kg porumb, 2 300 kg sfeclă de rezultă că de pe fiecare ha, în afară de aprovizionarea din belşug a populaţiei co­munei •—■ de 5 100 cetăţeni — şi asigura­rea furajelor necesare creşterii animalelor, (continuare in pag. a 3-a) produsul u. m. plan dePădire de plic. grîu tone 1 800 2 100 300 116 porumb tone 1 800 2 200 400 120 sfeclă zahăr tone ~ 7 000 8 300­ 1 300 120 carne tone 575 725 150 126 lapte vacă hl. 15 000 16 200 1 200 108

Next