Flacăra Iaşului, februarie 1973 (Anul 29, nr. 8200-8223)
1973-02-01 / nr. 8200
ANUL XXIX Nr. 8200 JOI 1 FEBRUARIE 1973 4 pagini 30 bani W. fiMM Proletari din toate ţările, uniţi -vul ocării Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Răspunsul Consiliului popular al judeţului Iaşi la Chemarea lansată de către Consiliul popular al judeţului Maramureş către toate consiliile populare judeţene Consiliul popular al judeţului Iaşi, întrunit în cea de a XIV-a sesiune ordinară din 30 ianuarie 1973, luînd în dezbatere realizarea planului economic şi a bugetului local pe anul 1972, precum şi prevederile planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial şi ale bugetului pe anul 1973, apreciază că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii din judeţ au obţinut realizări însemnate în toate domeniile vieţii economice şi social-politice. Aceste realizări au fost posibile datorită aplicării consecvente a politicii partidului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării, ajutorului permanent acordat de conducerea partidului şi statului, indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceea ce a constituit un puternic imbold în mobilizarea tuturor energiilor creatoare, pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea, de Conferinţa Naţională a partidului, de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din noiembrie 1972. Angajamentele luate pentru anul 1972, ca răspuns la Chemarea lansată de Consiliul popular al judeţului Hunedoara, au fost îndeplinite şi depăşite. Astfel, în unităţile de industrie locală s-a realizat, în anul 1972, un volum suplimentar de producţie marfă de 37 milioane lei, depăşindu-se angajamentul luat. S-au dat peste plan 2 311tone făină de grîu, 1 759 tone pîine, 102 tone biscuiţi, iar planul de export a fost depăşit cu 307 000 lei valută. S-au dezvoltat ramurile de activitate ale economiei locale, astfel încît prin autoutilaje s-au asimilat utilaje și piese de schimb în valoare de2,5 milioane lei, s-au asimilat 110 noi produse, din care 65 produse de bunuri de larg consum. Volumul planificat al prestărilor de servicii a fost depăşit cu 450 mii lei. S-au dat în folosinţă din investiţii centralizate 1.304 apartamente, faţă de 1.300 planificate, şi 1.747 apartamente din fondurile populaţiei, cu sprijinul statului în credite şi execuţie. Veniturile proprii ale bugetului Consiliului popular judeţean au sporit cu peste 21 milioane lei. Succese însemnate s-au înregistrat şi în sectoarele de proiectare — sistematizare, construcţii — montaj, drumuri şi preturi, aprovizionare şi prestările de servicii către populaţie, învăţămînt, cultură, sănătate etc. Importante realizări stau obţinut şi în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor, la care şi-au adus aportul deputaţii, comitetele de cetăţeni, mobilizând oamenii muncii la efectuarea unor lucrări, în valoare de peste 160 milioane lei. Intrucît în anul 1973, an hotărîtor pentru realizarea cincinalului înainte de termen, sarcinile ce stau în faţa colectivelor de oameni ai muncii din judeţul Iaşi sînt substanţial sporite va trebui ca, sub conducerea şi îndrumarea Comitetului judeţean de partid, să ne înmulţim şi mai mult eforturile în toate domeniile de activitate ale vieţii materiale şi spirituale. La baza activităţii noastre, vor trebui să stea în permanenţă preţioasele indicaţii date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul recentei vizite în judeţul nostru şi in importanta expunere făcută la Conferinţa judeţeană de partid. Trebuie avută în vedere, de asemenea, înfăptuirea integrală a tuturor măsurilor cuprinse în hotărîrea Conferinţei, precum şi învăţămintele desprinse din indicaţiile: tovarăşului Nicolae Ceauşescu, date cu ocazia vizitei prin unităţile economice şi social-culturale bucureştene şi îndeosebi în cadrul Conferinţei organizaţiei municipale de partid Bucureşti. In centrul atenţiei tuturor colectivelor de muncă din economia judeţului vor trebui să stea: micşorarea consumului de materii prime şi materiale, combustii, energie electrică, reducerea cheltuielilor de circulaţie, înlăturarea oricărei risipe de materiale şi de timp, utilizarea cu randament maxim a tuturor capacităţilor de producţie, creşterea productivităţii muncii, dinamizarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări, sporirea necontenită a calităţii produselor şi a gradului lor de competitivitate pe plan mondial. Exprimînd dorinţa tuturor cetăţenilor, Consiliul popular al judeţului Iaşi răspunde la chemarea lansată de către Consiliul popular al judeţului Maramureş, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute pentru anul 1973, după cum urmează : 1. IN INDUSTRIA LOCALA, prin ridicarea nivelului tehnic al producţiei, folosirea mai judicioasă a capacităţilor, îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, valorificarea superioară a resurselor locale, reducerea cheltuielilor materiale şi a consumurilor specifice, creşterea productivităţii şi întărirea disciplinei în muncă, se vor realiza : — depăşirea producţiei globale cu 15 milioane lei şi a producţiei marfă vîndută şi încasată cu 4 milioane lei, iar productivitatea muncii va spori cu 1,6%. — economii prin reducerea cheltuielilor de producţie cu 1,5 milioane lei, din care materiale — 1,2 milioane lei ; — depăşirea planului de export cu 15 la sută ; — 85 produse noi în valoare de 8 milioane lei ; — lucrări şi dotări prin autoutilaje, în valoare de cel puţin 3 milioane lei ; — îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a capacităţilor de producţie la minim 85%. 2. IN SECTORUL GOSPODĂRIE COMUNALA ȘI LOCATIVA, prin aplicarea de noi măsuri tehnico-organizatorice, mai buna organizare a producţiei şi a muncii, dezvoltarea, şi diversificarea prestărilor de servicii către populaţie, îmbunătăţirea indicilor de utilizare a capacităţilor de producţie şi de transport, folosirea mai eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti, se vor realiza : — depăşirea planului de prestaţii cu 5 milioane lei, din care pentru populaţie 2,4 milioane lei; — economii la combustibil, lubrifianţi, energie electrică şi alte materiale de peste 200.000 lei ; — depăşirea beneficiilor planificate cu 590.000 lei ; 3. IN SECTORUL DE PROIECTARE — SISTEMATIZARE : — utilizarea proiectelor tip şi refolosibile, în proporţie de 92,5 la sută din totalul apartamentelor şi de 82,5 la sută din totalul obiectivelor social-culturale ce se vor da în folosinţă în anul 1974 ; — elaborarea şi predarea proiectelor de execuţie pentru anul 1974, pînă la 31 mai 1973 : — utilizarea soluţiilor industrializate la 77% din volumul de investiţii, pentru obiective social-culturale, prevăzute a fi date în folosinţă în anul 1974 ; — pînă la 30 noiembrie 1973, se vor elabora schiţele de sistematizare, reactualizate pentru toate localităţile rurale propuşi a deveni centre economice şi sociale, cu caracter urban : — pînă la 1 august 1973 vor fi elaborate şi aprobate toate schiţele, de,sistematizare pentru comunele din judeţul Iaşi; ,— volumul producţiei globale planificate în sectorul proiectări, pe anul 1973, va fi depăşit cu 1 la sută ; — se vor realiza prin muncă patriotică, documentaţii tehnice pentru o valoare de investiţii de 5 milioane lei ; 4. IN SECTORUL DE INVESTIŢII ŞI AL PRODUCŢIEI DE CONSTRUCŢII — MONTAJ, prin asigurarea din timp a documentaţiilor tehnico-economice şi a amplasamentelor, buna organizare şi , dotare corespunzătoare a şantierelor de construcţii, aprovizionarea ritmică a şantierelor, gospodărirea mai judicioasă a materialelor, utilajelor şi, a parcului de maşini, introducerea de noi procedee şi soluţii tehnologice, creşterea calificării cadrelor şi întărirea disciplinei în producţie se vor realiza : — depăşirea prevederilor plenului de construcţii-montaj pe semestrul I 1973 cu 6,5 la sută; — darea în folosinţă înainte de termenele stabilite a 9 obiective industriale şi social-culturale, cu 15—40 zile ; — scurtarea duratei normate de execuţie a 780 apartamente, cu 15—30 de zile ; — introducerea în execuţie a noi tehnologii de lucru la montarea a două cămine muncitoreşti din panouri mari prefabricate ; — industrializarea execuţiei finisajelor exterioare la panourile mari pentru locuinţe P -14 şi la cele din cofraje plane metalice pînă la P + 10 etaje ; — prefabricarea integrală a instalaţiilor sanitare şi încălzirea obiectivelor social-culturale ; — realizarea unor obiective în baze de producție a trustului în valoare de 2 milioane lei, din fondul centralizat de organizare de şantier . (continuare în pag. a 3-a) LAS. Miroslava a livrat 900 de hectolitri de lapte peste sarcinile de plan lunare Tovarăşul irig. Cornel Mardoire, directorul I.A.S. Miroslava, ne-a comunicat că lucrătorii de la fermele de vaci de lapte de la Rebricea şi Galata au încheiat luna ianuarie cu rezultate de seamă în producţie. In perioada respectivă au fost livraţi, peste sarcinile de plan, 900 hectolitri delapte. O veste care încununează succesele de anul trecut din acelaşi sector pentru care unitatea a primit a doua oară „Ordinul Muncii clasa I“. Lucrătorii de la ferma Rebricea s-au situat în fruntea întrecerii care se desfăşoară, printr-o producţie de lapte sporită şi ieftină. Controloarea și cantate Gatuiela Oiştea se numără de mai multă vreme printre frumaşii Fabricii de antibiotice din Iaşi, datorită priceperii şi exigenţei sale in muncă. Un nou spectacol la Opera de stat La Opera de stat din Iaşi se află într-un stadiu avansat repetiţiile la spectacolul cu opera „Nunta lui Figaro“ de Mozart care va fi prezentat publicului într-o nouă montare în cursul acestei luni. Conducerea muzicală aparţine dirijorului Corneliu Calistru, iar regia artistică lui Dimitrie Tăbăcaru, asistent Mihai Zaborilă.Scenografia i-a fost încredințată pictorului scenograf Gheorghe Codrea, din Cluj. Maestru de Cor : Anton Bihoc. coregrafia : Mihaela Atanasiu. 4 a Fabrica de tricotaje „Moldova" 62,2 tone de fire economisite peste prevederi Bilanţul economic, de curînd definitivat, arată că oamenii muncii de la Fabrica de tricotaje „Moldova“ Iaşi au încheiat anul de producţie 1972 cu însemnate realizări în reducerea consumurilor de materii prime , economiile suplimentare de fire din bumbac se cifrează la 62,2 tone. Din această cantitate de fire aufost obţinute, în plus, circa 300.000 bucăţi de confecţii din tricotaje. Pentru 1973 se prevăd sarcini sporite în gospodărirea judicioasă a materiilor prime şi materialelor, cheltuielile materiale la 1.000 de lei producţie marfă urmînd a se reduce cu încă 30 de lei. Este calea de bază în acţiunea de ieftinire mai substanţială a producţiei, în acest sens fiind concentrată atenţia tuturor factorilor responsabili din fabrică. Programul special de acţiune, întocmit în trimestrul al III-lea anul trecut, s-a realizat în bună parte, efectele favorabile fiind vizibile şi în luna ianuarie 1973. Diminuarea greutăţii tricoturilor prin reproiectare, scăderea continuă a defectelor de tricotat sau finisat, croirea judiciosă a tricotului în secția confecții, sunt numai cîteva dintre obiectivele concrete urmarite. V.V.V.V.V.V.V.V.V.SW.VV.W.V.V.V în pagina a 2-a Concursul nostru de reportaje, portrete şi însemnări pentru corespondenţii şi voluntari ?!! 7/MV5W.W.S5W.W.’.W.V.,,V,,,V. r; I In pagina a 4-a In sprijinul convocării, în timpul I cel mai scurt, a conferinţei general- europene | După încheierea acor- dului privind Vietnamul \ d? { _____________ Indicaţiile date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cu prilejul vizitei în judeţul Iaşi Oh imbold spre o activitate tot mai eficienta si pentru lucratorii ogoarelor La C.A.P. Bălţaţi: Jgt ceeg ce sg fgce yjzegzg un singur ţel: PRODUCŢII AGRICOLE MAXIME • Sîntem la C.A.P. Bălţaţi. In jurul nostru, preşedintele unităţii,inginerul şef, fermierii şi un mare număr de ţărani cooperatori. „Ce înseamnă pentru dv. vizita de lucru în judeţul nostru a conducătorului partidului şi statului ?“ „In ce direcţie vă propuneţi să acţionaţi pentru transpunerea în viaţă a preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu?“ Iată întrebările la care solicităm răspuns interlocutorilor noştri. C. Tudose, preşedintele cooperativei: Vizita secretarului general al partidului a însemnat şi pentru noi un puternic imbold de îmbunătăţire a activităţii. Văd acum limpede că problemele ce trebuie rezolvate în cooperativa noastră nu sunt atît de complicate cum păreau acum o lună, de pildă, şi asta pentru că acum am căpătat o orientare deosebit de clară asupra direcţiilor spre care trebuie să ţintim. De aceea ne-am şi revizuit în bună măsură planul de acţiune pe viitor, înscriindu-ne ca preocupări obţinerea unor rezultate care să situeze din nou cooperativa în plutonul unităţilor fruntaşe din judeţ. Naura Voicu, inginer şef: De cîţiva ani încercând să batem recordul pe judeţ la producţia de porumb. Anul trecut poate că am fi reuşit dacă la două ferme ivom fi avut calamităţi naturale. In orice caz, cele 5.300 kg boabe la hectar obţinute în 1970, apoi 5.000 kg în 1971 şi 6.000 kg. la hectar obţinute la trei brigăzi de cîmp care n-au înregistrat pierderi naturale ne demonstrează clar că dispunem de reale posibilităţi , pentru depăşirea cu mult, a producţiei planificate. Se înţelege că noi ne vom ocupa, cit se poate de atent şi de producţia, celorlalte culturi. Ne-am profilat pe producţia de seminţe şi în anul acesta vom beneficia de ajutorul unor cadre ştiinţifice şi de cercetare din agricultură, cu care vom conlucra la producerea unui hibrid valoros de floarea-soarelui, al cărui material ne este asigurat de Institutul de cercetări de la Fundulea. Iar mai apoi, un lot de 20 hectare însămînţat cu cinci soiuri de grîu ne oferă încă un prilej de a colabora în muncă cu cercetătorii de la Staţiunea experimentală Podu Iloaiei şi dea realiza şi la noi un contact mai intim al ştiinţei cu producţia aşa cum este şi indicaţia conducerii superioare de partid. Maria Balotă, şef de echipă! Am citit în ziar şi am luat cunoştinţă pe unde a fost şi ce a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sfaturi şi îndemnuri extrem de preţioase pentru toată lumea. Pentru mine este clar că-mi revine ca sarcină, mai mult ca oricînd, să muncesc bine şi cuspor pe p ogor. Cum astă insă, n-am rezolvat cred problema, căci la fel ca şi mine trebuie să muncească și echipa P. COSTIN (continuare în pag. a 2-a) Aspect de la ferma zootehnică a întreprinderii agricole de stat de la Strunga Datoria de a ne apăra viaţa proprie Adeseori, în timpul muncii, apar situaţii dificile care cer un plus de efort fizic sau intelectual şi constatăm, cu mîndrie pentru societatea noastră socialistă, că oamenii îşi înţeleg îndatoririle şi fac totul pentru ca producţia să se desfăşoare normal. Faptele acestor oameni minunaţi nu trec neobservate. Dar abnegaţia, eroismul nu presupun neglijarea normelor de tehnica securităţii muncii. Statul acordă an de an sume tot mai importante pentru realizarea protecţiei muncii, considerată , ca parte integrantă a procesului de producţie. Conducerile întreprinderilor folosesc, în marea lor majoritate, cu chibzuinţă aceste fonduri şi obţin rezultate bune, asigurînd salariaţilor condiţii normale de muncă. Sînt însă cazuri cînd accidentele de muncă nu se produc din vina organizatorilor producţiei (care în asemenea situaţii sînt aspru pedepsiţi de legile ţării noastre), ci din vina victimelor înseşi. Nu este în intenţia noastră să criticăm pe cei care au suferit accidente din vina lor, unii pierzîndu-şi viaţa, ci vrem să semnalăm cîteva cazuri ,care pot sluji de învăţătură celor predispuşi să păşească pe acelaşi drum ireversibil. înainte de aceasta, trebuie să subliniem faptul că accidentele aduc suferinţe nu numai celor în cauză, ci şi familiilor lor ; accidentele constituie şi o pierdere economică pentru societate. Este ştiut că pregătirea profesională se realizează pe cheltuiala statului şi de aici derivă datoria morală de a răsplăti acest efort economic prin muncă de înaltă calitate, consacrată dezvoltării economiei şi culturii societăţii noastre socialiste. lată de ce nu putem fi indiferenţi atunci cînd unii, în plinătatea forţelor, nesocotind normele de tehnice securităţii muncii, se expun accidentelor. Avem în judeţul nostru cîteva cazuri grave petrecute în a doua jumătate a anului trecut şi care obligă la reflecţii adinei. Facem apel la ele pentru că şi în prima lună a anului curent au avut loc unele accidente care, deşi nu s-au datorat în totalitate victimelor, au şi ele o mare parte din vină. Iată două accidente petrecute anul trecut pe şantierul Uzinei de fibre sintetice. Şeful de echipă Nicolae Stoicescu de la Trustul de instalaţii-montaje s-a urcat pe o stivă de baloţi din fibre, ca să vadă mai bine o lucrare şi să dea indicaţii, în loc să folosească scara şantierului. Cum poziţia stivei nu-l satisfăcea, a sărit pe a doua stivă, aflată la distanţă de numai un metru, dar a căzut (de la o înălţime de 2,6 m) şi şi-a facturat craniul. Tovarăşii lui de muncă au intervenit imediat,l-au dus la spital, dar fractura era prea gravă ca să i se poată salva viaţa. A fost însă tragedia aceasta un prilej de învăţătură pentru toţi cei ce lucrau pe şantier ? Nu. La interval de numai două luni, spre sfirşitul lunii noiembrie, îşi pierde viaţa un alt şef de echipă. Petru Mustăţea, unul din cei mai apreciaţi muncitori specialişti ai întreprinderii, despre care şi ziarul nostru a scris de mai multe ori. Era vorba de montarea unui utilaj adus în hală pe cîteva role. Trei muncitori aveau obligaţia să execute această operaţie. Cînd Petru Munţea a trecut pe acolo, unul din muncitori lipsea pentru cîteva minute şi ceilalţi doi îl aşteptau. - Ridicaţi voi doi, că scot eu rolele, a dat dispoziţie şeful de echipă. Intenţia lui a fost să grăbească lucrarea, să nu se piardă nici un minut. Dar aceasta nu însemna nesocotirea unor reguli de protecţie. Cei doi muncitori au ridicat utilajul şi, cum acesta avea centrul de greutate în partea superioară, s-a răsturnat prinzîndu-l dedesubt pe şeful de echipă, a plecat să scoată rolele.Rolele puteau fi trase de la distanţă cu un cîrlig). Tot din dorinţa de a nu se pierde timp, electricianul Gheorghe Luchian, de la Uzina de material rulant din Paşcani, s-a expus şi el unui pericol care, în cele din urmă, i-a costat viaţa. De remarcat că, potrivit regulilor de protecţia muncii, nici n-avea dreptul să intre în boxele punctului detransformare. (Dispoziţia o primise în scris). Totuşi, într-o dimineaţă constatîndu-se că compresoarele nu funcţionau, Gheorghe Luthian, deşi, n-avea pregătirea necesară pentru reţelele de înaltă tensiune şi fără să anunţe pe specialiştii respectivi, încearcă de unul singur să găsească defectul. Intră în H. PETRESCU (continuare impas a 2-a) însemnări pe marginea unor tragice accidente datorate nerespectării normelor de tehnica securităţii muncii /////////////////////////////////////////////////// Obligaţie, pasiune, mindrie Cînd, în septembrie 1949 şi la Cristeştii Paşcanilor a fost adus un aparat de proiecţie cinematografică, sătenii s-au bucurat, dar nici unul nu îndrăznea să se angajeze la numirea lui. S-a discutat cu unul, cu zece, douăzeci, iar acelaşi rezultat. Nu se puteau proiecta filmele ti, di,cci, aparatul iu-şi avea rostul n localitatea respectivă, trebuindus în alt sat. De acest lucru a auzit şi învăţăorul Grigore Frunză care a chibzuit şi, puţin emoţionat, s-a obligat să-l numiască el. Datorită lui, comuna Iristeşti a fost printre primele contine ca unitate cinematografică, or aceasta funcţionează şi astăzi, ivind ca operator proiecţionist de ... pensionarul Grigore Frunză. Iată cum anii au transformat o obligaţie asumată pentru moment ntr-o pasiune trainică, fostul învăţător avind acum mîndria de a cel mai vechi proiecţionist din sediul rural al judeţului Iaşi. Dar munca celui care a „dăscălit“ în Cristeştii Paşcanilor timp de 34 de ani nu s-a limitat numai a prezentarea searbădă a filmelor. Paralel, a contribuit la organizarea a numeroase alte acţiuni culturalii. MARIUŢA (continuare in pag. a 2-a).