Flacăra Iaşului, februarie 1973 (Anul 29, nr. 8200-8223)

1973-02-01 / nr. 8200

ANUL XXIX Nr. 8200 JOI 1 FEBRUARIE 1973 4 pagini 30 bani W. fiMM­ Proletari din toate ţările, uniţi -vul ocării Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Răspunsul Consiliului popular al judeţului Iaşi la Chemarea lansată de către Consiliul popular al judeţului Maramureş către toate consiliile populare judeţene Consiliul popular al judeţului Iaşi, întrunit în cea de a XIV-a sesiune ordinară din 30 ianuarie 1973, luînd în dezba­tere realizarea planului economic şi a bugetului local pe anul 1972, precum şi prevederile planului de dezvoltare economi­­co-socială în profil teritorial şi ale bugetului pe anul 1973, apreciază că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii din judeţ au obţinut realizări însem­nate în toate domeniile vieţii economice şi­­ social-politice. Aceste realizări au fost posibile datorită aplicării consec­vente a politicii partidului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării, ajutorului permanent acordat de conducerea partidului şi statului, indicaţiilor date de secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceea ce a constituit un puternic imbold în mobilizarea tuturor energiilor creatoare, pentru înfăptuirea neabătută a obiecti­velor stabilite de Congresul al X-lea, de­ Conferinţa Naţională a partidului, de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din noiembrie 1972. Angajamentele luate pentru anul 1972, ca răspuns la Chema­rea lansată de Consiliul popular al judeţului Hunedoara, au fost îndeplinite şi depăşite. Astfel, în unităţile de­­ industrie locală s-a realizat, în anul 1972, un volum suplimentar de pro­ducţie marfă de 37 milioane lei, depăşindu-se angajamentul luat. S-au dat peste plan 2 311­­tone făină de grîu, 1 759­ tone pîine, 102 tone­ biscuiţi, iar planul de export a fost depăşit cu 307 000 lei valută. S-au dezvoltat ramurile de activitate ale­­ economiei locale, astfel încît prin autoutilaje s-au asimilat utilaje și piese de schimb în valoare de­­2,5 milioane lei, s-au asimilat 110 noi produse, din care 65 produse de bunuri de larg consum. Volumul planificat al prestărilor de servicii a fost depăşit cu 450 mii lei. S-au dat în folosinţă din investiţii centralizate 1.304 apar­tamente, faţă de 1.300 planificate, şi 1.747 apartamente din fon­durile populaţiei, cu sprijinul statului în credite şi execuţie. Veniturile proprii ale bugetului Consiliului popular judeţean au sporit cu peste 21 milioane lei. Succese însemnate s-au înregistrat şi în sectoarele de pro­iectare — sistematizare, construcţii — montaj, drumuri şi preturi, aprovizionare şi prestările de servicii către populaţie, învăţămînt, cultură, sănătate etc. Importante realizări stau obţinut şi în întrecerea patrio­tică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor, la care şi-au adus aportul deputaţii, comitetele de­ cetăţeni, mobilizând oamenii muncii la efectuarea unor­ lucrări, în va­loare de peste 160 milioane lei. Intrucît în anul 1973, an hotărîtor pentru realizarea cinci­nalului înainte de termen, sarcinile ce stau în faţa colecti­velor de oameni ai muncii din judeţul Iaşi sînt substanţial sporite va trebui ca, sub conducerea şi îndrumarea Comite­tului judeţean de partid, să ne înmulţim şi mai mult efortu­rile în toate domeniile de activitate ale vieţii materiale şi spirituale. La baza activităţii noastre, vor trebui să stea în permanenţă preţioasele indicaţii date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul recentei vizite în judeţul nostru şi in importanta expunere făcută la Conferinţa judeţeană de partid. Trebuie avută în vedere, de asemenea, înfăptuirea integrală a tuturor măsurilor cuprinse în hotărîrea Conferinţei, precum şi învăţămintele desprinse din indicaţiile: tovarăşului Nicolae Ceauşescu, date cu ocazia vizitei prin unităţile economice şi social-culturale bucureştene şi îndeosebi în cadrul Conferinţei organizaţiei municipale de partid Bucureşti. In centrul atenţiei tuturor colectivelor de muncă din economia judeţului vor trebui să stea: micşora­rea consumului de materii prime şi materiale, combustii, energie electrică, reducerea cheltuielilor de circulaţie, înlă­turarea oricărei risipe de materiale şi de timp, utilizarea cu randament maxim a tuturor capacităţilor de producţie, creş­terea productivităţii muncii, dinamizarea mişcării de inovaţii şi raţionalizări, sporirea necontenită a calităţii produselor şi a gradului lor de competitivitate pe plan mondial. Exprimînd dorinţa tuturor cetăţenilor, Consiliul popular al judeţului Iaşi răspunde la chemarea lansată de către Consiliul popular al judeţului Maramureş, pentru îndeplinirea şi depă­şirea sarcinilor prevăzute pentru anul 1973, după cum ur­mează : 1. IN INDUSTRIA LOCALA, prin ridicarea nivelului teh­nic al producţiei, folosirea mai judicioasă a capacităţilor, îm­bunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, valorificarea superioară a resurselor locale, reducerea cheltuielilor materiale şi a con­sumurilor specifice, creşterea productivităţii şi întărirea disci­plinei în muncă, se vor realiza : — depăşirea producţiei globale cu 15 milioane lei şi a pro­ducţiei marfă vîndută şi încasată cu 4 milioane lei, iar pro­ductivitatea muncii va spori cu 1,6%. — economii prin reducerea cheltuielilor de producţie cu 1,5 milioane lei, din care materiale — 1,2 milioane lei ; — depăşirea planului de export cu 15 la sută ; — 85 produse noi în valoare de 8 milioane lei ; — lucrări şi dotări­ prin autoutilaje, în valoare de cel puţin 3 milioane lei ; — îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a capacităţilor de producţie la minim 85%. 2. IN­ SECTORUL GOSPODĂRIE COMUNALA ȘI LOCA­­TIVA, prin aplicarea de noi măsuri tehnico-organizatori­ce, mai buna organizare a producţiei şi a muncii, dezvoltarea, şi diversificarea prestărilor de servicii către populaţie, îmbună­tăţirea indicilor de utilizare a capacităţilor de producţie şi de transport, folosirea mai eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti, se vor realiza : — depăşirea planului de prestaţii cu 5 milioane lei, din care pentru populaţie 2,4 milioane lei; — economii la combustibil, lubrifianţi, energie electrică şi alte materiale de peste 200.000 lei ; — depăşirea beneficiilor planificate cu 590.000 lei ; 3. IN SECTORUL DE PROIECTARE — SISTEMATIZARE : — utilizarea proiectelor tip şi refolosibile, în proporţie de 92,5 la sută­ din totalul apartamentelor şi de 82,5 la sută din totalul obiectivelor social-culturale ce se vor da în folosinţă în anul 1974 ; — elaborarea şi predarea proiectelor de execuţie pentru anul 1974, pînă la 31 mai 1973 : — utilizarea soluţiilor industrializate la 77% din volumul de investiţii, pentru obiective social-culturale, prevăzute a fi date în folosinţă în anul 1974 ; — pînă la 30 noiembrie 1973, se vor elabora schiţele de sis­tematizare, reactualizate pentru toate localităţile rurale pro­puşi a deveni centre economice şi sociale, cu caracter ur­ban : — pînă la 1 august 1­973 vor fi elaborate şi aprobate toate schiţele, de,sistematizare pentru comunele­ din judeţul Iaşi; ,— volumul producţiei globale planificate în sectorul proiec­tări, pe anul 1973, va­ fi depăşit cu 1 la sută ; — se vor realiza prin muncă patriotică, documentaţii teh­nice pentru o valoare de investiţii de 5 milioane lei ; 4. IN SECTORUL DE­ INVESTIŢII ŞI AL PRODUCŢIEI DE CONSTRUCŢII — MONTAJ, prin asigurarea din timp a do­cumentaţiilor tehnico-economice şi­ a amplasamentelor, buna organizare şi , dotare corespunzătoare a şantierelor de construc­ţii, aprovizionarea ritmică a şantierelor, gospodărirea mai ju­dicioasă a materialelor, utilajelor şi, a parcului de maşini, in­troducerea de noi procedee şi soluţii tehnologice, creşterea calificării cadrelor şi întărirea disciplinei în producţie se vor realiza : — depăşirea prevederilor plenului de construcţii-montaj pe semestrul I 1973 cu 6,5 la sută­; — darea în folosinţă înainte de termenele stabilite a 9 obiective industriale şi social-culturale, cu 15—40 zile ; — scurtarea duratei normate de execuţie a 780 apartamente, cu 15—30 de zile ; — introducerea în execuţie a noi tehnologii de lucru la montarea a două cămine muncitoreşti din panouri mari prefa­bricate ; — industrializarea execuţiei finisajelor exterioare la panou­rile mari pentru locuinţe P -1­­4 şi la cele din cofraje plane metalice pînă la P + 10 etaje ; — prefabricarea integrală a instalaţiilor sanitare şi încăl­zirea obiectivelor social-culturale ; — realizarea unor obiective în baze de producție a trustu­lui în valoare de 2 milioane lei, din fondul centralizat de or­ganizare de şantier . (continuare în pag. a 3-a) LAS. Miroslava a livrat 900 de hectolitri de lapte peste sarcinile de plan lunare Tovarăşul irig. Cornel Mardoire, directorul I.A.S. Miroslava, ne-a comunicat că lucrătorii de la fermele de vaci de lapte de la Rebricea şi Galata au încheiat lu­na ianuarie cu rezultate de seamă în producţie. In perioada respectivă au fost livraţi, peste sarcinile de plan, 900 hectolitri de­­lapte. O veste care încununează succesele de anul trecut din acelaşi sector pentru care unitatea a primit a doua­ oară „Ordinul Muncii clasa I“. Lucrătorii de la fer­ma Rebricea s-au situat în fruntea întrecerii ca­re se desfăşoară, prin­­tr-o producţie de lapte sporită şi ieftină. Controloarea și c­­antate Gatu­iela Oiştea se numără de mai multă vreme printre frum­aşii Fabricii de antibiotice din Iaşi, datorită priceperii şi exigenţei sale in muncă. Un nou spectacol la Opera de stat La Opera de stat din Iaşi se află în­tr-un stadiu avan­sat repetiţiile la spectacolul cu ope­ra „Nunta lui Fi­garo“ de Mozart care va fi prezen­tat publicului într-o nouă montare în cursul acestei luni. Conducerea mu­zicală aparţine di­rijorului Corneliu Calistru,­ iar regia artistică lui Dimi­tri­e Tăbăcaru,­­ a­­sistent Mihai Za­­borilă.Scenografia i-a fost încredințată pictorului scenograf Gheorghe Codrea, din Cluj. Maestru de Cor : Anton Bi­hoc. coregrafia : Mihaela Atanasiu. 4 a Fabrica de tricotaje „Moldova" 62,2 tone de fire economisite peste prevederi Bilanţul econo­mic, de curînd de­finitivat, arată că oamenii muncii de la Fabrica de tri­cotaje „Moldova“ Iaşi au încheiat a­­nul de producţie 1972 cu însemnate realizări în reduce­rea consumurilor de materii prime , economiile supli­mentare de fire din bumbac se cifrează la 62,2 tone. Din a­­ceastă cantitate de fire au­­fost obţinu­te, în plus, circa 300.000 bucăţi de confecţii din trico­taje. Pentru 1973 se prevăd sarcini spo­rite în gospodărirea judicioasă a mate­riilor prime şi ma­terialelor, cheltuie­lile materiale la 1.000 de lei produc­ţie marfă urmînd­­ a se reduce cu în­că 30 de lei. Este calea de bază în ac­ţiunea de ieftinire mai substanţială a producţiei, în acest sens fiind concen­trată atenţia tutu­ror factorilor res­ponsabili din fa­brică. Programul special de acţiune, întocmit în trimes­trul al III-lea anul trecut, s-a realizat în bună parte, e­­fectele favorabile fiind vizibile şi în luna ianuarie 1973. Diminuarea greu­tăţii tricoturilor prin reproiectare, scăderea continuă a defectelor de tri­cotat sau finisat, croirea judiciosă­ a tricotului în secția confecții, sunt nu­mai cîteva dintre obiectivele concrete urmar­ite. V.V.V.V.V.V.V.V.V.SW.VV.W­.V.V.V în pagina a 2-a Concursul nostru de reportaje, portrete şi însem­nări pentru­­ corespondenţii şi voluntari ?!! 7/MV5W.W.S5W.W.’.W.V.,,V,,,V. r; I In pagina a 4-a In sprijinul con­vocării, în timpul I cel mai scurt, a­­ conferinţei general-­­ europene | După încheierea acor-­­ dului privind Vietnamul \ d? { _____________ Indicaţiile date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cu prilejul vizitei în judeţul Iaşi Oh imbold spre o activitate tot mai eficienta si pentru lucratorii ogoarelor La C.A.P. Bălţaţi: Jgt ceeg ce sg fgce yjzegzg un singur ţel: PRODUCŢII AGRICOLE MAXIME • Sîntem la C.A.P. Bălţaţi. In­ jurul nostru, preşedintele unităţii,­­inginerul şef, fermierii şi un mare număr de ţă­rani cooperatori. „Ce înseamnă pentru dv. vizita de lucru în judeţul nostru a conducătorului partidului şi statului ?“ „In ce direcţie vă propuneţi să acţionaţi pentru transpunerea în viaţă a preţioa­selor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu?“ Iată întrebările la care so­licităm răspuns interlocutorilor noştri. C. Tudose, preşedintele cooperativei: Vizita secretarului general al partidului a însemnat şi pentru noi un puternic imbold de îmbunătăţire a activităţii. Văd acum limpede că problemele ce trebuie re­zolvate în cooperativa noastră nu sunt atît de complicate cum păreau acum o lună, de pildă, şi asta pentru că acum am căpătat o orientare deosebit de clară a­­supra direcţiilor spre care trebuie să ţintim. De aceea ne-am şi revizuit în bună măsură planul de acţiune pe viitor, înscriindu-ne ca preocupări obţinerea unor rezultate care să situeze din nou coopera­tiva în plutonul unităţilor fruntaşe din judeţ. Naura Voicu, inginer şef: De cîţiva ani încercând să­ batem recordul pe judeţ la producţia de porumb. Anul trecut poa­te că am fi reuşit dacă la două ferme ivom fi avut calamităţi naturale. In orice caz, cele 5.300 kg boabe la hectar ob­ţinute în 1970, apoi 5.000 kg în 1971 şi 6.000 kg. la hectar obţi­nute la trei brigăzi­ de cîmp care n-au înregistrat pierderi naturale ne demon­strează clar că dispunem de reale posi­bilităţi , pentru depăşirea cu mult, a pro­ducţiei planificate. Se înţelege că noi ne vom ocupa, cit se poate de atent şi de producţia, celorlalte culturi. Ne-am profi­lat pe producţia de seminţe şi în anul acesta vom beneficia de ajutorul unor cadre ştiinţifice şi de cercetare din a­­gricultură, cu care vom conlucra la pro­ducerea unui hibrid valoros de floa­­rea-soarelui, al cărui material ne este a­­sigurat de Institutul de cercetări de la Fundulea. Iar mai apoi, un lot de 20 hec­tare însămînţat cu cinci soiuri de grîu ne oferă încă un prilej de a colabora în muncă cu cercetătorii de la Staţiunea experimentală Podu­ Iloaiei şi de­­a realiza şi la noi un contact mai intim al ştiinţei cu producţia aşa cum este şi indicaţia conducerii superioare de partid. Maria Balotă, şef de echipă! Am citit în ziar şi am luat cunoştinţă pe unde a fost şi ce a indicat tovarăşul Ni­colae Ceauşescu. Sfaturi şi îndemnuri extrem de preţioase pentru toată lumea. Pentru mine este clar că-mi revine ca sarcină, mai mult ca oricînd, să muncesc bine şi cu­­spor pe p ogor. Cu­m astă insă, n-am rezolvat cred problema, căci la fel ca şi mine trebuie să muncească și echipa P. COSTIN (continuare în pag. a 2-a) Aspect de la ferma zootehnică a întreprinderii agricole de stat de la Strunga Datoria de a ne apăra viaţa proprie Adeseori, în timpul muncii, apar situaţii di­ficile care cer un plus de efort fizic sau intelectual şi constatăm, cu mîndrie pentru societatea noastră socialistă, că oamenii îşi înţeleg îndatoririle şi fac totul pentru ca producţia să se desfăşoare normal. Faptele acestor oameni minunaţi nu trec neobserva­te. Dar abnegaţia, eroismul nu presupun ne­glijarea normelor de tehnica securităţii mun­cii. Statul acordă an de an sume tot mai importante pentru realizarea protecţiei mun­cii, considerată , ca parte integrantă a pro­cesului de producţie. Conducerile întreprin­derilor folosesc, în marea lor majoritate, cu chibzuinţă aceste fonduri şi obţin rezultate bune, asigurînd salariaţilor condiţii normale de muncă. Sînt însă cazuri cînd accidentele de muncă nu se produc din vina organizatorilor pro­ducţiei (care în asemenea situaţii sînt aspru pedepsiţi de legile ţării noastre), ci din vina victimelor înseşi. Nu este în intenţia noastră să criticăm pe cei care au suferit accidente din vina lor, unii pierzîndu-şi viaţa, ci vrem să semnalăm cîteva cazuri ,care pot sluji de învăţătură celor predispuşi să păşească pe acelaşi drum ireversibil. înainte de aceasta, trebuie să subliniem faptul că accidentele aduc suferinţe nu numai celor în cauză, ci şi familiilor lor ; accidentele constituie şi o pierdere economică pentru societate. Este ştiut că pregătirea profesională se realizează pe cheltuiala statului şi de aici derivă da­toria morală de a răsplăti acest efort eco­nomic prin muncă de înaltă calitate, con­sacrată dezvoltării economiei şi culturii so­cietăţii noastre socialiste. lată de ce nu pu­tem fi indiferenţi atunci cînd unii, în plină­tatea forţelor, nesocotind normele de tehnice securităţii muncii, se expun accidentelor. A­­vem în judeţul nostru cîteva cazuri grave petre­­cute în a doua jumătate a anului tre­­cut şi care obligă la reflecţii adinei. Facem apel la ele pentru că şi în prima lună a anului curent au avut loc unele accidente care, deşi nu s-au datorat în totalitate victimelor, au şi ele o mare parte din vină. Iată două accidente petrecute anul trecut pe şantierul Uzinei de fibre sintetice. Şeful de echipă Nicolae Stoicescu de la Trustul de instalaţii-montaje s-a urcat pe o stivă de baloţi din fibre, ca să vadă mai bine o lu­crare şi să dea indicaţii, în loc să foloseas­că scara şantierului. Cum poziţia stivei nu-l satisfăcea, a sărit pe a doua stivă, aflată la distanţă de numai un metru, dar a căzut (de la o înălţime de 2,6 m) şi şi-a facturat craniul. Tovarăşii lui de muncă au intervenit imediat,­l-au dus la spital, dar fractura era prea gravă ca să i se poată salva viaţa. A fost însă tragedia aceasta un prilej de în­văţătură­ pentru toţi cei ce lucrau pe şan­tier ? Nu. La interval de numai două luni, spre sfirşitul lunii noiembrie, îşi pierde viaţa un alt şef de echipă.­­ Petru Mustăţea, unul din cei mai apreciaţi muncitori specialişti ai întreprinderii, despre care şi ziarul nostru a scris de mai multe ori. Era vorba de mon­tarea unui utilaj adus în hală pe cîteva role. Trei muncitori aveau obligaţia să execute a­­ceastă operaţie. Cînd Petru Mu­nţea a tre­cut pe acolo, unul din muncitori lipsea p­en­tru cîteva minute şi ceilalţi doi îl aşteptau. - Ridicaţi voi doi, că scot eu rolele, a dat dispoziţie şeful de echipă. Intenţia lui a fost să grăbească lucrarea, să nu se piardă nici un minut. Dar aceasta nu însemna nesocotirea unor reguli de pro­tecţie. Cei doi muncitori au ridicat utilajul şi, cum acesta avea centrul de greutate în partea superioară, s-a răsturnat prinzîndu-l dedesubt pe şeful de echipă, a plecat să scoată rolele.­­Rolele puteau fi trase de la distanţă cu un cîrlig). Tot din dorinţa de a nu se pierde timp, electricianul Gheorghe Luchian, de la Uzina de material rulant din Paşcani, s-a expus şi­ el unui pericol care, în cele din urmă, i-a costat viaţa. De remarcat că, potrivit re­gulilor de protecţia muncii, nici n-avea dreptul să intre în boxele punctului de­­transformare. (Dispoziţia o primise în scris). Totuşi, într-o dimineaţă constatîndu-se că compresoarele nu funcţionau, Gheorghe Lu­­thian, deşi, n-avea pregătirea necesară pen­tru reţelele de înaltă tensiune şi fără să anunţe pe specialiştii respectivi, încearcă de unul singur să găsească defectul. Intră în­ H. PETRESCU (continuare impas a 2-a) însemnări pe marginea unor tragice accidente datorate nerespectării normelor de tehnica securităţii muncii /////////////////////////////////////////////////// Obligaţie, pasiune, mindrie Cînd, în septembrie 1949 şi la Cristeştii Paşcanilor a fost adus un aparat de proiecţie cinematografică, sătenii s-au bucurat, dar nici unul nu îndrăznea să se angajeze la num­irea lui. S-a discutat cu unul, cu zece, douăzeci, iar acelaşi rezul­tat. Nu se puteau proiecta filmele ti, di,cci, aparatul iu-şi avea rostul n localitatea res­pectivă, trebuind­­us în alt sat. De acest lucru a auzit şi învăţă­­orul Grigore Frunză care a chibzuit şi, puţin emoţionat, s-a obligat să-l num­iască el. Datorită lui, comuna Iristeşti a fost printre primele co­­ntine ca unitate cinematografică, or aceasta funcţionează şi astăzi, ivind ca operator proiecţionist de ... pensionarul Grigore Frunză. Iată cum anii au transformat o obligaţie asumată pentru moment ntr-o pasiune trainică, fostul în­văţător avind acum mîndria de a­­ cel mai vechi proiecţionist din sediul rural al judeţului Iaşi. Dar munca celui care a „dăs­călit“ în Cristeştii Paşcanilor timp de 34 de ani nu s-a limitat numai a prezentarea searbădă a filmelor. Paralel, a contribuit la organizarea a numeroase alte acţiuni cultural­ii. MARIUŢA (continuare in pag. a 2-a).

Next