Flacăra Iaşului, mai 1973 (Anul 29, nr. 8276-8302)

1973-05-01 / nr. 8276

ANUL XXIX Nr. 8276 MARTI Precizări în legătura cu efectele reabilitării si modalitatea obţinerii ei in rândurile ce urmează nu ne propunem o analiză a insti­tuţiei reabilitării — spaţiul re­zervat nepermiţînd acest lucru­­— ci unele precizări cerute de un număr însemnat de cetăţeni, în legătură cu efectele şi mo­dalităţile obţinerii ei. Potrivit dispoziţiei înscrisă în art. 133 din Codul penal, reabi­litarea operează asupra decăde­rilor şi interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezul­tă dintr-o condamnare. Aşadar, obiect al reabilitării este con­damnarea, din care decurg sau pot decurge consecinţe privati­ve sau restrictive de drepturi pentru cel condamnat. Intrucît reabilitarea înlătură consecințele condamnării, soco­tim aici să precizăm ce se în­țelege prin consecințele con­damnării : urmările cu caracter juridic de ordin penal sau ex­­trapenal, perpetue sau de lun­gă durată, care decurg din în­suşi faptul existenţei condam­nării penale şi care creează ce­lui condamnat o situaţie juri­dică dezavantajoasă (de exem­plu, incapacitatea sau interzice­rea de a îndeplini anumite funcţii sau de a exercita anu­mite drepturi). Așadar, aceste consecințe subzistă și după exe­cutarea pedepsei, restrîngînd capacitatea juridică a celor condamnați. Pentru a pune capăt perpe­tuării acestor consecințe, legiu­itorul a creat un mijloc pentru stingerea lor după un oarecare interval de timp, adoptînd in­stituţia reabilitării. Reabilitarea are, deci, carac­terul de mijloc legal de înceta­re a consecinţelor juridice ca­re decurg dintr-o condamnare, aceasta fiind mijlocul legal prin care foştii condamnaţi se reintegrează pe plan juridic în societate. Acordarea reabilitării unor oameni care dovedesc că s-au îndreptat, că au o conduită i­­reproşabilă, că săvîrşirea in­fracţiunii n-a fost decit un ac­cident în viaţa lor, înseamnă deplina reintegrare a acestora în societate, ei recăpătind situ­aţia pe care au avut-o înainte de a fi condamnaţi. Reabilitarea de drept operea­ză în virtutea legii prin sim­pla îndeplinire în fapt a con­diţiilor cerute ele lege (adică: existenţa unei condamnări la amendă sau la pedeapsa închi­sorii care nu depăşeşte un an şi scurgerea unui termen de trei ani de la executarea pe­depsei, în care timp condamna­tul să nu mai fi săvîrşit o altă infracţiune). In asemenea situ­aţii, condamnatul nu trebuie să ceară recunoaşterea în mod ju­diciar a beneficiului reabilită­rii, aceasta fiind conside­rată ca dobîndită automat în momentul cînd s-au realizat în fapt condiţiile reabilitării de drept. Legiuitorul a socotit că in sfera sa de aplicare nu pot intra decît condamnările la pe­depse uşoare, fiindcă, în cazul acestora, prezumția de îndrep­tare a celui condamnat poate fi acceptată mai ușor fără a fi nevoie de o verificare. Condamnările care depăşesc un an închisoare sau cele refe­ritoare la infracţiuni contra a­­vutului obştesc, oricare ar fi pe­deapsa, nu beneficiază de regi­mul reabilitării de drept, ele formînd — aşa cum se prevede în art. 135 din Codul penal — obiectul reabilitării judecăto­reşti. Această constatare pe ca­le judecătorească este justifi­cată de împrejurarea că, în sfera de aplicaţie a reabilitării judecătoreşti intră condamnări la pedepse mai grave, aşa incit prezumţia de îndreptare a fos­tului condamnat nu poate fi ac­ceptată ca temeinică decît a­­tunci cînd îndeplinirea condi­ţiilor de reabilitare a fost bi­ne verificată. Aşadar, în cazul acestei modalităţi a reabilită­rii, îndeplinirea condiţiilor ce­rute de lege nu atrage în mod automat dobîndirea reabilitării; condamnatul trebuie să se a­­dreseze instanţelor judecăto­reşti, pentru ca acestea să con­state dacă cererea de reabili­tare este sau nu întemeiată. Potrivit art. 12 din Legea nr. 7/1973 privind cazierul judiciar, reabilitarea, atît cea de drept, cit și cea judecătorească, șterge condamnarea, însă nu stinge o­­bligațiile referitoare la despă­gubirile civile și cheltuielile de judecată, ci dimpotrivă, favori­zează realizarea lor. Ca atare, condamnările care au format o­­biectul reabilitării sunt radiate din fişa de antecedente penale, iar cel reabilitat îşi redobân­deşte exerciţiul drepturilor ca­re i-au fost interzise prin ho­­tărîrea de condamnare şi în­lătură restricţiile decurgând din condamnare. El nu redobîndeşte însă au­tomat dreptul de a fi reintegrat în funcţia pierdută prin con­damnare. Proletari din toate tarile, iniţi­ val Se poate aprecia că participanţii la traficul ru­tier manifestă mai multă disciplină in folosirea că­ilor rutiere, iar respecta­rea normelor de circulaţie se face din convingere in cea mai mare parte. Cu toate acestea, con­statăm incă numeroase abateri generatoare de evenimente rutiere. Cau­zele lor sunt multiple. Ne permitem să afirmăm că nerespectarea regulilor de circulaţie are loc in multe cazuri datorită necunoaş­terii temeinice a acesto­ra. Nu de mult, Serviciul circulaţie din Inspectora­tul judeţean al Ministeru­lui de Interne a iniţiat un concurs gen „Cine ştie ciştigă" la nivelul condu­cătorilor auto. Pentru des­făşurarea acestui con­curs, s-au tipărit peste 7.000 buletine, fiecare conţinind 30 întrebări cu un total de 350 puncte întrebările se refereau la reguli de circulaţie uzu­ale, dar foarte des încăl­cate. Scopul acestui con­curs a fost de a se efec­tua o testare in rindul conducătorilor auto asu­pra cunoştinţelor pe linie de circulaţie şi, in ra­port de rezultate, Servi­ciul circulaţie, împreună cu conducerile unităţilor deţinătoare de parc auto urmind să ia unele mă­suri organizatorice, care să contribuie la ridicarea nivelului de pregătire profesională şi la preve­nirea abaterilor şi acci­dentelor. Pentru desfăşu­rarea acestei acţiuni, s-a difuzat prin conducerile unităţilor deţinătoare de parc auto un număr co­respunzător de buletine pentru concurs, in raport de numărul conducători­lor auto ; unele conduceri de unităţi au manifestat însă lipsă de interes şi din această cauză numă­rul participanţilor a fost redus. Totuşi, din numă­rul de buletine restituite Serviciului circulaţie se poate desprinde in mod clar că nivelul de pregă­tire profesională al con­ducătorilor auto nu co­respunde pe deplin con­diţiilor actuale şi in per­spectivă de trafic. Din corectarea răspun­surilor incluse in peste 1.000 de buletine, rezul­tă că nici un conducător auto nu a totalizat cele 350 puncte cu care erau cotate cele 30 de între­bări. Printre cei care au obţinut rezultate bune ii putem cita pe conducă­torii auto amatori Tra­­ian Coteanu (330 puncte), Gheorghe Bălăuţă (320 puncte), Alexandru Bîrjo­­veanu (310 puncte), Dan Munteanu (305 puncte) şi pe conducătorii auto pro­fesionişti Vasile Andriescu (315 puncte), Nicu Şoica (305 puncte). Restul de participanţi au obţinut un punctaj mai slab, acesta nepermi­­ţindu-le să concureze la ocuparea unuia din pri­mele 6 locuri, conform regulamentului de desfă­şurare a concursului. După trierea tuturor răspunsurilor date, rezul­tă că o mare parte dintre ei nu stăpinesc in­sufi­cientă măsură prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice, la Autobaza 1 Iaşi, 60 din­tre cei 110 conducători auto participanţi au ob­ţinut intre 15 şi 90 punc­te ; la Autobaza 2, 53 dintre cei 98 conducători auto participanţi au ob­ţinut intre 40 şi 120 punc­te. Rezultatele concursului demonstrează că peste 70 la sută dintre partici­panţi nu au obţinut nici jumătate din totalul punc­telor, ceea ce reflectă gradul lor scăzut de pre­gătire, iar, pe de alta par­te, lipsa de preocupare a conducerilor unităţilor pentru ridicarea nivelului de calificare profesională şi de prevenire a acci­dentelor. Aşadar, se poa­te trage concluzia ca u­­nităţile economice chrte, cit şi altele, ai că­or conducători auto au par­ticipat la acest concurs, trebuie să ia măsuri ur­gente pentru eliminarea acestor neajunsuri. .PAGINA 3 * Rezultatele unui sondaj Întreruperile ilegale de sarcină, un pericol pentru orînduirea noastră socialistă acordă o atenţie deosebită fa­miliei, consolidării şi întăririi ei continue, creşterii şi educării copiilor. O atenţie deosebită se acordă femeii, sănătăţii ei, spo­ririi şi consolidării condiţiilor de afirmare a aptitudinilor sa­le, dată fiind­­şi contribuţia sub­stanţială pe care aceasta o a­­duce la făurirea societăţii so­cialiste, multilateral dezvoltate în patria noastră, întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave con­secinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii natali­tăţii şi sporului natural al populaţiei. Nu dăm publicităţii unele ca­zuri concrete pentru senzaţio­nal, ci cu scopul de a îndemna la reflecţie. Tinora L. A., în etate de 24 ani, a rămas însărcinată şi nu dorea — dintr-un motiv greu de înţeles — să nască. A încer­cat prin mai multe „metode“ să scape de sarcină şi nu a re­uşit. In această situaţie, a in­­gerat plante toxice, care au in­toxicat-o, producîndu-i leziuni grave la nivelul ficatului şi ri­nichiului, iar ca urmare a a­­cestora, la data de 22 febru­arie 1973 a decedat. Este inutil să mai explicăm cuiva cită durere a produs în familia sus-numitei, tuturor, un asemenea gest necugetat. Şi a­­ceasta pentru ce ? Pentru a nu da viaţă­­ vieţii ? Unele femei care rămpân în­sărcinate şi nu doresc să men­ţină sarcina se adresează anu­mitor persoane care nu sunt de specialitate şi care, în schim­bul unor foloase materiale con­sistente, consimt să provoace întreruperea cursului normal, prin diferite mijloace mecani­ce şi chimice, în condiţii de to­tală lipsă de igienă. Aceste „servicii“ pun în pericol grav viaţa şi sănătatea femeii, iar în unele cazuri duc la deces. Elena Tănăsuc, de profesie soră medicală, din Iași, str. Republicii nr. 5, în schimbul u­­nor foloase materiale, a provo­cat întrerupere de sarcină, la locul său de muncă sau la do­miciliul pacientelor, unui nu­măr de 19 femei. Demn de re­ţinut este faptul că, în multe cazuri, sus-numita a folosit in­strumentar a­uoi­tiv din cadrul Spitalului nr. 1 Iași — clinica 1 chirurgie, unde acesta era la dispoziţia fiecărui cadru me­dical, fără a fi asigurat sub cheie, cu toate că legea preve­de în mod expres modul de păstrare a lui. Elena Tănăsuc a fost aresta­tă şi trimisă în judecată pen­tru faptele săvîrşite. In cursul anilor 1970 — 1972, Ecaterina Mustaţă, din Iaşi, Str. Victor Babeş, de profesie funcţionară, a provocat întreru­pere de sarcină la peste 30 de femei, atît­ la domiciliul său, cit şi la al femeilor, în schimbul unor sume de bani. Femeile care s-au adresat acesteia cu multă uşurinţă şi ignorînd pe­ricolul la care erau expuse au acceptat ca, în condiţii cu to­tul neigienice şi ilegal, să li se întrerupă sarcina. Atît autoa­rea, cit şi femeile cărora li s-a întrerupt sarcina au fost tri­mise în judecată şi condamnate. Presa noastră a mai scris despre aspecte de acest fel şi nu dorim să redăm alte cazuri. Am reamintit totuşi cîteva, nu­mai din dorinţa de a face din nou apel la luciditate, la res­pectarea strictă a legilor. „Strict secret!“ (urmare din pag­i­­nipuivitea, consultarea şi păstrarea documentelor secrete şi a persoa­nelor care încalcă aceste reguli. Consilierii juridici şi jurisconsul­ţii trebuie să fie folosiţi mai efi­cient în popularizarea legilor, în e­ducarea juridică a salariaţilor« la nici o întreprindere din municipiul Iaşşi, consilierii­ juridici, care pe lin­gă sarcina de operare a­ intereselor întreprinderii mai au şi importanta sarcină de popularizare a legilor şi educarea juridică a salariaţilor, nu au procedat la dezbaterea aces­tor normative, pentru înţelegerea mai temeinică a importanţei apără­rii­ secretului de stat. Conducătorii de întreprinderi au lo indemină o serie de mijloace pentru a-şi realiza rolul de coordo­nator şi îndrumător în respectarea acestor acte normative: staţiile de radioficare, gazetele de uzină, a­­dunările generale ale salariaţilor, ocazii şi împrejurări unde se pot corecta unele nereguli, unde se pot întreprinde nişte măsuri, mijloace prin care se pot realiza importan­tele atribuţii ce le au prin lege în aplicarea şi respectarea acestor acte normative. Aşadar, să folosim tot ce avemm la dispoziţie, pentru a apăra se­cretele pe care le deţinem, pentru a îngrădi posibilitatea celor intere­saţi să le cunoască şi­ să se folo­sească de ele- Foaia volantă a fost reali­zată de LT. COL. CORNE­LII­ DIAMANBESCU în co­laborare cu : — col. FETREA ANIȚEI — lt. col. IOAN TARCAN — maior PETRACHE LEH­­RAN — maior SAVA ABABA­­SEI — cpt. MIHAI MICI — cpt. CONSTANTIN SA­VIN -- cpt. GHEORGHE SAN­DU— cpt. IORGU Z­AH­ARIA _, plot. ANDREI BOTEZ Iată efecte ale consumului excesiv de băuturi alcoolice. Cei trei sunt: Bugeanu, Vasile, Duca Aurel și Ciubotaru G­­­­vril, muncitori la I.S.C.IJP. Tomeşti, surprinsi in aceste poze!« la data de 6 aprilie 1973, «l a 16. | Astăzi, la posturile \ J noastre de radio | | și televiziune J ) ASTAZI, MARȚI, ÎN JURUL \ \ OREI 10,00, POSTURILE NOAS- |­­­TRE DE RADIO ȘI TELEVIZI- ) }­UNE VOR TRANSMITE Dj- \ ) rect DE LA STADIONUL RE- | | PUBLICI! DIN CAPITALĂ A- / / DUNAREA POPULARĂ ORGA- ) | NIZATA CU PRILEJUL SAR- \ \ BATORIRII ZILEI De 1 MAI,­­ ( ZIUA SOLIDARITATI INTER- ) } NATIONALE A CELOR CE \ \ MUNCESC. ^ 1 MAI internaţionale muncesc! Jeţul laşi s-au obţinut remarcabile în întrecerea icâ pentru gospodărirea umuseţarea localităţilor p en­­:ru­­j li­nca , o ibi- Q­ a­­taţi bu~­sti­­irii ite­­ma­­sm teii, «itii, lâr iile re­­a­­nţa iod ne, :ea al­ese .ta­il •›n­­ui­­tă­­:e­iU­Hli ’ea iu­.re. dă, ili­­iri­­să or­te i pă­­es­­ri­­ţei­ *Ora­d,ţie la­nd. Hi­de­şt), 123 pa­raţii şi întreţineri de dru­muri (691 km. faţă de 390 km.), reparaţii de străzi şi trotuare (618.725 m.p. faţă de 50.000 m.p.), amenajări de spaţii verzi (234 hectare faţă de 100 hectare), ame­najări de baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru copii (126 faţă de 50), lucrări de îndiguiri (85 km. faţă de 35 km.) etc. H11 Valoarea lucră­rilor­ cu peste 30 milioane lei mai mare decît angaja­mentul luat pentru prima etapă MJ Mu­nicipiul Iaşi, oraşul Paşcani şi comuna Schitu - Duca, printre fruntaşe In acest context se cu­vin remarcate eforturile depuse de cetățenii muni­cipiului Iași, eforturi în­cununate de realizări de­osebite. Larga participare a ieșenilor la diverse ac­tivităţi desfășurate în a­­ceastă etapă s-a soldat cu efectuarea unor lucrări în valoare de peste 18.000.000 lei. De asemenea, trebuie scoase în evidenţă realiză­, rile obţinute de cetăţenii oraşului Paşcani, care sunt pe cale să-şi îndeplinească în scurt timp angajamen­tele asumate pentru întreg anul, întărîndu-şi astfel prestigiul de buni gospo­dari. In întrecerea dintre lo­calităţile rurale din judeţ, au avut loc, în această pri­mă etapă, spectaculoase urcuşuri spre locuri frun­taşe ale unor comune care în anii trecuţi nu emiteau pretenţii, dovadă ambiţia locuitorilor lor de a de­monstra că pot face mai mult şi mai bine pentru gospodărirea şi înfrumuse­ţarea satelor. In frunte se situează comuna Schitu- Duca, ai cărei locuitori, prin muncă patriotică, au plantat 2.000 de arbori şi pomi fructiferi, au întreţi­nut 5 km. de drumuri, au construit sau reparat 18 podeţe, 13 fîntîni, au exe­cutat îndiguiri pe o lungi­me de 5 km. etc. Cetăţenii din comuna Voineşti, au obţinut, de a­­semenea, frumoase rezul­tate ; ei au plasat 3.000 de arbori şi pomi fructiferi, au amenajat spaţii verzi pe o suprafaţă de 6 hecta­re, au construit sau repa­rat 40 de fîntîni etc. La rîndul lor, locuitorii comunei Lespezi au con­struit trotuare pe o lun­gime de 1.000 m., drumuri — pe o lungime de 35 km. ş.a. La fel de harnici s-au dovedit şi cetăţenii din comunele Gorban, Miroslo­­veşti, Bălţaţi, Movileni, Ruginoasa, Pd. Iloaiei, Mirceşti, Leţcani. Să nu uităm însă că întrecerea patriotică, ne­­fiind nici la jumătatea a­­nului, poate aduce în frun­te noi localităţi. Indiferent care vor fi acestea, impor­tant este că judeţul Iaşi va cîştiga în frumuseţe, va avea oraşele şi satele mai bine gospodărite, dato­rită activităţii neobosite a comitetelor de partid, con­siliilor populare, a consi­liilor F.U.S., a deputaţilor şi comitetelor de cetăţeni, a locuitorilor. Gh. MATEI * Miroslava a primit latra oară Ordinuul Mundii­ncţie care ne obligă mereu la înălţime“ Cornel­iu Mardare, directorul întreprinderii •ii agricole de tonferit Ordinul ntru rezultatele activitatea anului n de la sursă pe Stat al Republicii acordat această înaltă distincţie. Am purtat în acest sens o scurtă discuţie cu ing. Corneliu Mar­dare, directorul unităţii. — V-aţi pus pe fapte mari. Cu recen­ta distincţie, cîte decoraţii are în prezent întreprinderea pe care o conduceţi ? — In total patru înalte decoraţii. In 1971, Ordinul Muncii clasa I pentru cea mai mare producţie de lapte din ţară şi, în acelaşi an, Ordinul Muncii clasa a H-a pentru rezultatele de producţie şi economice obţinute la toţi indicatorii principali. Pe 1972, din nou Ordinul Muncii clasa I pentru cea mai mare producţie de lapte şi soia din ţară, iar acum Ordinul Muncii clasa a H-a pen­tru activitatea de ansamblu. — Din activitatea de ansamblu, ce rea­lizări au adus la Miroslava Ordinul Mun­cii clasa a II-a pe 1972 ? — Am depăşit planul la următorii in­dicatori : la producţia globală, la veni­turi, productivitatea muncii şi beneficii. — Ultima decorare cum a fost pri­mită de muncitorii, specialiştii şi tehni­cienii întreprinderii. — Cu deosebită bucurie. Ne cunoşteam dinainte realizările, dar nu cunoşteam re­zultatele generale ale întrecerii pe ra­mură. In ţară — vedeţi dv. — sunt şi alte I.A.S.-uri puternice, capabile de re­zultate valoroase. înalta distincţie a fost o mare surpriză. Ea ne onorează, dar în acelaşi timp ne obligă la noi eforturi pen­tru a ne menţine şi în viitor la înălţime. — Realizările pe acest an vă dau drep­tul la alte aspiraţii ? — Noi credem că da. Pe primele patru luni ale anului, am realizat planul la P. COSTIN (continuare in pag. a 5-a) Combinatul de fibre sintetice Iaşi, pian al chimiei româneşti. foto : LEONID STRATULAT

Next