Flacăra Iaşului, mai 1973 (Anul 29, nr. 8276-8302)
1973-05-01 / nr. 8276
ANUL XXIX Nr. 8276 MARTI Precizări în legătura cu efectele reabilitării si modalitatea obţinerii ei in rândurile ce urmează nu ne propunem o analiză a instituţiei reabilitării — spaţiul rezervat nepermiţînd acest lucru— ci unele precizări cerute de un număr însemnat de cetăţeni, în legătură cu efectele şi modalităţile obţinerii ei. Potrivit dispoziţiei înscrisă în art. 133 din Codul penal, reabilitarea operează asupra decăderilor şi interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă dintr-o condamnare. Aşadar, obiect al reabilitării este condamnarea, din care decurg sau pot decurge consecinţe privative sau restrictive de drepturi pentru cel condamnat. Intrucît reabilitarea înlătură consecințele condamnării, socotim aici să precizăm ce se înțelege prin consecințele condamnării : urmările cu caracter juridic de ordin penal sau extrapenal, perpetue sau de lungă durată, care decurg din însuşi faptul existenţei condamnării penale şi care creează celui condamnat o situaţie juridică dezavantajoasă (de exemplu, incapacitatea sau interzicerea de a îndeplini anumite funcţii sau de a exercita anumite drepturi). Așadar, aceste consecințe subzistă și după executarea pedepsei, restrîngînd capacitatea juridică a celor condamnați. Pentru a pune capăt perpetuării acestor consecințe, legiuitorul a creat un mijloc pentru stingerea lor după un oarecare interval de timp, adoptînd instituţia reabilitării. Reabilitarea are, deci, caracterul de mijloc legal de încetare a consecinţelor juridice care decurg dintr-o condamnare, aceasta fiind mijlocul legal prin care foştii condamnaţi se reintegrează pe plan juridic în societate. Acordarea reabilitării unor oameni care dovedesc că s-au îndreptat, că au o conduită ireproşabilă, că săvîrşirea infracţiunii n-a fost decit un accident în viaţa lor, înseamnă deplina reintegrare a acestora în societate, ei recăpătind situaţia pe care au avut-o înainte de a fi condamnaţi. Reabilitarea de drept operează în virtutea legii prin simpla îndeplinire în fapt a condiţiilor cerute ele lege (adică: existenţa unei condamnări la amendă sau la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an şi scurgerea unui termen de trei ani de la executarea pedepsei, în care timp condamnatul să nu mai fi săvîrşit o altă infracţiune). In asemenea situaţii, condamnatul nu trebuie să ceară recunoaşterea în mod judiciar a beneficiului reabilitării, aceasta fiind considerată ca dobîndită automat în momentul cînd s-au realizat în fapt condiţiile reabilitării de drept. Legiuitorul a socotit că in sfera sa de aplicare nu pot intra decît condamnările la pedepse uşoare, fiindcă, în cazul acestora, prezumția de îndreptare a celui condamnat poate fi acceptată mai ușor fără a fi nevoie de o verificare. Condamnările care depăşesc un an închisoare sau cele referitoare la infracţiuni contra avutului obştesc, oricare ar fi pedeapsa, nu beneficiază de regimul reabilitării de drept, ele formînd — aşa cum se prevede în art. 135 din Codul penal — obiectul reabilitării judecătoreşti. Această constatare pe cale judecătorească este justificată de împrejurarea că, în sfera de aplicaţie a reabilitării judecătoreşti intră condamnări la pedepse mai grave, aşa incit prezumţia de îndreptare a fostului condamnat nu poate fi acceptată ca temeinică decît atunci cînd îndeplinirea condiţiilor de reabilitare a fost bine verificată. Aşadar, în cazul acestei modalităţi a reabilitării, îndeplinirea condiţiilor cerute de lege nu atrage în mod automat dobîndirea reabilitării; condamnatul trebuie să se adreseze instanţelor judecătoreşti, pentru ca acestea să constate dacă cererea de reabilitare este sau nu întemeiată. Potrivit art. 12 din Legea nr. 7/1973 privind cazierul judiciar, reabilitarea, atît cea de drept, cit și cea judecătorească, șterge condamnarea, însă nu stinge obligațiile referitoare la despăgubirile civile și cheltuielile de judecată, ci dimpotrivă, favorizează realizarea lor. Ca atare, condamnările care au format obiectul reabilitării sunt radiate din fişa de antecedente penale, iar cel reabilitat îşi redobândeşte exerciţiul drepturilor care i-au fost interzise prin hotărîrea de condamnare şi înlătură restricţiile decurgând din condamnare. El nu redobîndeşte însă automat dreptul de a fi reintegrat în funcţia pierdută prin condamnare. Proletari din toate tarile, iniţi val Se poate aprecia că participanţii la traficul rutier manifestă mai multă disciplină in folosirea căilor rutiere, iar respectarea normelor de circulaţie se face din convingere in cea mai mare parte. Cu toate acestea, constatăm incă numeroase abateri generatoare de evenimente rutiere. Cauzele lor sunt multiple. Ne permitem să afirmăm că nerespectarea regulilor de circulaţie are loc in multe cazuri datorită necunoaşterii temeinice a acestora. Nu de mult, Serviciul circulaţie din Inspectoratul judeţean al Ministerului de Interne a iniţiat un concurs gen „Cine ştie ciştigă" la nivelul conducătorilor auto. Pentru desfăşurarea acestui concurs, s-au tipărit peste 7.000 buletine, fiecare conţinind 30 întrebări cu un total de 350 puncte întrebările se refereau la reguli de circulaţie uzuale, dar foarte des încălcate. Scopul acestui concurs a fost de a se efectua o testare in rindul conducătorilor auto asupra cunoştinţelor pe linie de circulaţie şi, in raport de rezultate, Serviciul circulaţie, împreună cu conducerile unităţilor deţinătoare de parc auto urmind să ia unele măsuri organizatorice, care să contribuie la ridicarea nivelului de pregătire profesională şi la prevenirea abaterilor şi accidentelor. Pentru desfăşurarea acestei acţiuni, s-a difuzat prin conducerile unităţilor deţinătoare de parc auto un număr corespunzător de buletine pentru concurs, in raport de numărul conducătorilor auto ; unele conduceri de unităţi au manifestat însă lipsă de interes şi din această cauză numărul participanţilor a fost redus. Totuşi, din numărul de buletine restituite Serviciului circulaţie se poate desprinde in mod clar că nivelul de pregătire profesională al conducătorilor auto nu corespunde pe deplin condiţiilor actuale şi in perspectivă de trafic. Din corectarea răspunsurilor incluse in peste 1.000 de buletine, rezultă că nici un conducător auto nu a totalizat cele 350 puncte cu care erau cotate cele 30 de întrebări. Printre cei care au obţinut rezultate bune ii putem cita pe conducătorii auto amatori Traian Coteanu (330 puncte), Gheorghe Bălăuţă (320 puncte), Alexandru Bîrjoveanu (310 puncte), Dan Munteanu (305 puncte) şi pe conducătorii auto profesionişti Vasile Andriescu (315 puncte), Nicu Şoica (305 puncte). Restul de participanţi au obţinut un punctaj mai slab, acesta nepermiţindu-le să concureze la ocuparea unuia din primele 6 locuri, conform regulamentului de desfăşurare a concursului. După trierea tuturor răspunsurilor date, rezultă că o mare parte dintre ei nu stăpinesc insuficientă măsură prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice, la Autobaza 1 Iaşi, 60 dintre cei 110 conducători auto participanţi au obţinut intre 15 şi 90 puncte ; la Autobaza 2, 53 dintre cei 98 conducători auto participanţi au obţinut intre 40 şi 120 puncte. Rezultatele concursului demonstrează că peste 70 la sută dintre participanţi nu au obţinut nici jumătate din totalul punctelor, ceea ce reflectă gradul lor scăzut de pregătire, iar, pe de alta parte, lipsa de preocupare a conducerilor unităţilor pentru ridicarea nivelului de calificare profesională şi de prevenire a accidentelor. Aşadar, se poate trage concluzia ca unităţile economice chrte, cit şi altele, ai căor conducători auto au participat la acest concurs, trebuie să ia măsuri urgente pentru eliminarea acestor neajunsuri. .PAGINA 3 * Rezultatele unui sondaj Întreruperile ilegale de sarcină, un pericol pentru orînduirea noastră socialistă acordă o atenţie deosebită familiei, consolidării şi întăririi ei continue, creşterii şi educării copiilor. O atenţie deosebită se acordă femeii, sănătăţii ei, sporirii şi consolidării condiţiilor de afirmare a aptitudinilor sale, dată fiindşi contribuţia substanţială pe care aceasta o aduce la făurirea societăţii socialiste, multilateral dezvoltate în patria noastră, întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii natalităţii şi sporului natural al populaţiei. Nu dăm publicităţii unele cazuri concrete pentru senzaţional, ci cu scopul de a îndemna la reflecţie. Tinora L. A., în etate de 24 ani, a rămas însărcinată şi nu dorea — dintr-un motiv greu de înţeles — să nască. A încercat prin mai multe „metode“ să scape de sarcină şi nu a reuşit. In această situaţie, a ingerat plante toxice, care au intoxicat-o, producîndu-i leziuni grave la nivelul ficatului şi rinichiului, iar ca urmare a acestora, la data de 22 februarie 1973 a decedat. Este inutil să mai explicăm cuiva cită durere a produs în familia sus-numitei, tuturor, un asemenea gest necugetat. Şi aceasta pentru ce ? Pentru a nu da viaţă vieţii ? Unele femei care rămpân însărcinate şi nu doresc să menţină sarcina se adresează anumitor persoane care nu sunt de specialitate şi care, în schimbul unor foloase materiale consistente, consimt să provoace întreruperea cursului normal, prin diferite mijloace mecanice şi chimice, în condiţii de totală lipsă de igienă. Aceste „servicii“ pun în pericol grav viaţa şi sănătatea femeii, iar în unele cazuri duc la deces. Elena Tănăsuc, de profesie soră medicală, din Iași, str. Republicii nr. 5, în schimbul unor foloase materiale, a provocat întrerupere de sarcină, la locul său de muncă sau la domiciliul pacientelor, unui număr de 19 femei. Demn de reţinut este faptul că, în multe cazuri, sus-numita a folosit instrumentar auoitiv din cadrul Spitalului nr. 1 Iași — clinica 1 chirurgie, unde acesta era la dispoziţia fiecărui cadru medical, fără a fi asigurat sub cheie, cu toate că legea prevede în mod expres modul de păstrare a lui. Elena Tănăsuc a fost arestată şi trimisă în judecată pentru faptele săvîrşite. In cursul anilor 1970 — 1972, Ecaterina Mustaţă, din Iaşi, Str. Victor Babeş, de profesie funcţionară, a provocat întrerupere de sarcină la peste 30 de femei, atît la domiciliul său, cit şi la al femeilor, în schimbul unor sume de bani. Femeile care s-au adresat acesteia cu multă uşurinţă şi ignorînd pericolul la care erau expuse au acceptat ca, în condiţii cu totul neigienice şi ilegal, să li se întrerupă sarcina. Atît autoarea, cit şi femeile cărora li s-a întrerupt sarcina au fost trimise în judecată şi condamnate. Presa noastră a mai scris despre aspecte de acest fel şi nu dorim să redăm alte cazuri. Am reamintit totuşi cîteva, numai din dorinţa de a face din nou apel la luciditate, la respectarea strictă a legilor. „Strict secret!“ (urmare din paginipuivitea, consultarea şi păstrarea documentelor secrete şi a persoanelor care încalcă aceste reguli. Consilierii juridici şi jurisconsulţii trebuie să fie folosiţi mai eficient în popularizarea legilor, în educarea juridică a salariaţilor« la nici o întreprindere din municipiul Iaşşi, consilierii juridici, care pe lingă sarcina de operare a intereselor întreprinderii mai au şi importanta sarcină de popularizare a legilor şi educarea juridică a salariaţilor, nu au procedat la dezbaterea acestor normative, pentru înţelegerea mai temeinică a importanţei apărării secretului de stat. Conducătorii de întreprinderi au lo indemină o serie de mijloace pentru a-şi realiza rolul de coordonator şi îndrumător în respectarea acestor acte normative: staţiile de radioficare, gazetele de uzină, adunările generale ale salariaţilor, ocazii şi împrejurări unde se pot corecta unele nereguli, unde se pot întreprinde nişte măsuri, mijloace prin care se pot realiza importantele atribuţii ce le au prin lege în aplicarea şi respectarea acestor acte normative. Aşadar, să folosim tot ce avemm la dispoziţie, pentru a apăra secretele pe care le deţinem, pentru a îngrădi posibilitatea celor interesaţi să le cunoască şi să se folosească de ele- Foaia volantă a fost realizată de LT. COL. CORNELII DIAMANBESCU în colaborare cu : — col. FETREA ANIȚEI — lt. col. IOAN TARCAN — maior PETRACHE LEHRAN — maior SAVA ABABASEI — cpt. MIHAI MICI — cpt. CONSTANTIN SAVIN -- cpt. GHEORGHE SANDU— cpt. IORGU ZAHARIA _, plot. ANDREI BOTEZ Iată efecte ale consumului excesiv de băuturi alcoolice. Cei trei sunt: Bugeanu, Vasile, Duca Aurel și Ciubotaru Gvril, muncitori la I.S.C.IJP. Tomeşti, surprinsi in aceste poze!« la data de 6 aprilie 1973, «l a 16. | Astăzi, la posturile \ J noastre de radio | | și televiziune J ) ASTAZI, MARȚI, ÎN JURUL \ \ OREI 10,00, POSTURILE NOAS- |TRE DE RADIO ȘI TELEVIZI- ) }UNE VOR TRANSMITE Dj- \ ) rect DE LA STADIONUL RE- | | PUBLICI! DIN CAPITALĂ A- / / DUNAREA POPULARĂ ORGA- ) | NIZATA CU PRILEJUL SAR- \ \ BATORIRII ZILEI De 1 MAI, ( ZIUA SOLIDARITATI INTER- ) } NATIONALE A CELOR CE \ \ MUNCESC. ^ 1 MAI internaţionale muncesc! Jeţul laşi s-au obţinut remarcabile în întrecerea icâ pentru gospodărirea umuseţarea localităţilor p en:ruj linca , o ibi- Q ataţi bu~stiirii itemasm teii, «itii, lâr iile reanţa iod ne, :ea alese .tail •›nuită:eiUHli ’ea iu.re. dă, iliirisă orte i păesriţei *Orad,ţie land. Hideşt), 123 paraţii şi întreţineri de drumuri (691 km. faţă de 390 km.), reparaţii de străzi şi trotuare (618.725 m.p. faţă de 50.000 m.p.), amenajări de spaţii verzi (234 hectare faţă de 100 hectare), amenajări de baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru copii (126 faţă de 50), lucrări de îndiguiri (85 km. faţă de 35 km.) etc. H11 Valoarea lucrărilor cu peste 30 milioane lei mai mare decît angajamentul luat pentru prima etapă MJ Municipiul Iaşi, oraşul Paşcani şi comuna Schitu - Duca, printre fruntaşe In acest context se cuvin remarcate eforturile depuse de cetățenii municipiului Iași, eforturi încununate de realizări deosebite. Larga participare a ieșenilor la diverse activităţi desfășurate în această etapă s-a soldat cu efectuarea unor lucrări în valoare de peste 18.000.000 lei. De asemenea, trebuie scoase în evidenţă realiză, rile obţinute de cetăţenii oraşului Paşcani, care sunt pe cale să-şi îndeplinească în scurt timp angajamentele asumate pentru întreg anul, întărîndu-şi astfel prestigiul de buni gospodari. In întrecerea dintre localităţile rurale din judeţ, au avut loc, în această primă etapă, spectaculoase urcuşuri spre locuri fruntaşe ale unor comune care în anii trecuţi nu emiteau pretenţii, dovadă ambiţia locuitorilor lor de a demonstra că pot face mai mult şi mai bine pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea satelor. In frunte se situează comuna Schitu- Duca, ai cărei locuitori, prin muncă patriotică, au plantat 2.000 de arbori şi pomi fructiferi, au întreţinut 5 km. de drumuri, au construit sau reparat 18 podeţe, 13 fîntîni, au executat îndiguiri pe o lungime de 5 km. etc. Cetăţenii din comuna Voineşti, au obţinut, de asemenea, frumoase rezultate ; ei au plasat 3.000 de arbori şi pomi fructiferi, au amenajat spaţii verzi pe o suprafaţă de 6 hectare, au construit sau reparat 40 de fîntîni etc. La rîndul lor, locuitorii comunei Lespezi au construit trotuare pe o lungime de 1.000 m., drumuri — pe o lungime de 35 km. ş.a. La fel de harnici s-au dovedit şi cetăţenii din comunele Gorban, Mirosloveşti, Bălţaţi, Movileni, Ruginoasa, Pd. Iloaiei, Mirceşti, Leţcani. Să nu uităm însă că întrecerea patriotică, nefiind nici la jumătatea anului, poate aduce în frunte noi localităţi. Indiferent care vor fi acestea, important este că judeţul Iaşi va cîştiga în frumuseţe, va avea oraşele şi satele mai bine gospodărite, datorită activităţii neobosite a comitetelor de partid, consiliilor populare, a consiliilor F.U.S., a deputaţilor şi comitetelor de cetăţeni, a locuitorilor. Gh. MATEI * Miroslava a primit latra oară Ordinuul Mundiincţie care ne obligă mereu la înălţime“ Corneliu Mardare, directorul întreprinderii •ii agricole de tonferit Ordinul ntru rezultatele activitatea anului n de la sursă pe Stat al Republicii acordat această înaltă distincţie. Am purtat în acest sens o scurtă discuţie cu ing. Corneliu Mardare, directorul unităţii. — V-aţi pus pe fapte mari. Cu recenta distincţie, cîte decoraţii are în prezent întreprinderea pe care o conduceţi ? — In total patru înalte decoraţii. In 1971, Ordinul Muncii clasa I pentru cea mai mare producţie de lapte din ţară şi, în acelaşi an, Ordinul Muncii clasa a H-a pentru rezultatele de producţie şi economice obţinute la toţi indicatorii principali. Pe 1972, din nou Ordinul Muncii clasa I pentru cea mai mare producţie de lapte şi soia din ţară, iar acum Ordinul Muncii clasa a H-a pentru activitatea de ansamblu. — Din activitatea de ansamblu, ce realizări au adus la Miroslava Ordinul Muncii clasa a II-a pe 1972 ? — Am depăşit planul la următorii indicatori : la producţia globală, la venituri, productivitatea muncii şi beneficii. — Ultima decorare cum a fost primită de muncitorii, specialiştii şi tehnicienii întreprinderii. — Cu deosebită bucurie. Ne cunoşteam dinainte realizările, dar nu cunoşteam rezultatele generale ale întrecerii pe ramură. In ţară — vedeţi dv. — sunt şi alte I.A.S.-uri puternice, capabile de rezultate valoroase. înalta distincţie a fost o mare surpriză. Ea ne onorează, dar în acelaşi timp ne obligă la noi eforturi pentru a ne menţine şi în viitor la înălţime. — Realizările pe acest an vă dau dreptul la alte aspiraţii ? — Noi credem că da. Pe primele patru luni ale anului, am realizat planul la P. COSTIN (continuare in pag. a 5-a) Combinatul de fibre sintetice Iaşi, pian al chimiei româneşti. foto : LEONID STRATULAT