Flacăra Iaşului, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8303-8328)

1973-06-01 / nr. 8303

ANUL XXIX Nr. 8303 VINERI 1 IUNIE 1973 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ŞIPOIE: ■ Cinci hectare au fost cîştigate * Acţiunea continuă Pe tarlalele cooperativei agricole din Şi­pole au rămas puţine drumuri. Oame­nii le-au restrîns ca număr cu ani în urmă ca să cîştige pămîntul în folosul producţiei. Apoi le-au tot îngustat că a­­cum dau bătaie de cap şoferilor şi me­canizatorilor, cînd se întîlnesc cu auto­vehiculele. „In prezent trebuie să rezol­văm şi o altă problemă de mare urgenţă, ne spunea cu amărăciune în glas preşe­dintele unităţii, tovarăşul Vasile Nemes­­niciuc. Pe cîteva zeci de hectare s-au produs alunecări puternice de parcă pă­mîntul a ieşit din malaxor. Ce am pier­dut acolo, trebuie să cîştigăm în altă parte“. Vorbele erau însoţite de fapte. Cîteva hectare au fost deja cîştigate. La secto­rul zootehnic de la Iazul Nou ca şi la grupul de construcţii de lingă dispensa­rul medical, ogrăzile au fost restrînse cu 3 hectare. „Am lăsat „loc pentru cir­culaţia­­ vehiculelor şi pentru depozitarea primei tranşe de­ furaje, ne-a spus tov. Ion Paleu, inginerul şef al unităţii. Te­renul arat a fost semănat cu porumb“. Asemenea petice de pămînt au fost „des­coperite“ şi în perimetrul plantaţiei viti­cole. Tovarăşa ingineră Gabriela Ionescu, şefa fermei, ne-a spus ieri că s-a înche­iat semănatul ultimei porţiuni de teren care stătea nefolosită, astfel că viticul­torii­­ vor avea acum de prăşit şi două hectare de porumb. Căutările pentru realizarea integrală a planului de însămînţări n-au contenit. Ieri, la sediul comitetului comunal de partid, tovarăşul Gh. Sănăuţeanu şi-a dat întîlnire cu preşedinţii şi inginerii şefi din cele două cooperative agricole. „Tre­buie să valorificăm urgent şi terenurile alunecate“, a spus secretarul comitetului comunal de partid. S-a ajuns la conclu­zia că unele porţiuni de asemenea tere­nuri, cam restrînse, e drept, pot fi cul­tivate cu sapa. Ieri, au şi fost luate mă­suri pentru transpunerea în viaţă a a­­cestei hotărîri. „Pînă sîmbătă, ne-a spus secretarul comitetului comunal de partid, vom însămînţa ultima palmă de pămînt care ar putea rodi“. Paralel cu aceste preocupări, specia­liştii colindă tarlalele însămînţate prin­tre ultimele în şesul cu multă umiditate. La Hălcani, pe o tarla de 14 de hectare, anumite porţiuni erau însămînţate a doua oară. „ Răsadurile de prisos­­oferite localnicilor şi altor producători ■ le-ar putea întreprinde comitetul co­munal al femeilor In cursul zilei de ieri, la ferma legu­micolă s-au încheiat , plantatul răsadu­rilor. Tovarăşa ingineră Elena Paleu, şe­fa fermei, şi-a făcut din timp anumite­­calcule şi a văzut că, în afara rezerve­lor pe care trebuie să le asigure pentru intervenţie în cazul unor calamităţi na­turale, ferma ar putea ajuta pe localnici şi alţi producători cu diferite răsaduri. A dat sfoară în Comună şi primii clienţi au şi apărut. Printre ei şi conducerea S.M.A. Vlădeni. Aşa că foarte mulţi lo­calnici nu vor mai da năvală la chioşcul de legume şi fructe. Vor găsi ce le tre­buie în grădina Ion. Comitetul comunal al femeilor ar trebui să convingă toate cooperatoarele din Şipote să cultive şi pe loturile în folosinţă personală tot sortimentul de legume. In felul acesta ar putea ca tot din ograda lor să-şi umple cămările cu tot felul de conserve şi pen­tru sezonul alb. Acum, legumicultorii de la ferma Şi­pote, după încheierea plantărilor, şi-au concentrat atenţia la întreţinerea cultu­rilor. Ceapa de pe cele 60 de hectare a fost prăşită de două ori, iar varza de vară şi rădăcinoasele de pe 26 de hec­tare, o dată. Urmează la rînd roşiile de pe 15 hectare, ardeii şi vinetele de pe 20 de hectare. Legumicultorii din a­­ceastă fermă vor să fie şi în acest an la înălţime cu sarcinile pe care le au de în­deplinit. PLUGARI: u Grădină model la dispensarul medical . Un început bun în curtea fermei de vaci, care trebuie dus pînă la capăt Acţiunea de bună gospodărire a ogră­zilor din jurul caselor este în plină des­făşurare şi la Plugari. Pe uliţa princi­pală, cel mai bine iese în evidenţă gră­dina dispensarului medical. Prin munca salariaţilor de la această instituţie te­renul din jurul construcţiilor a fost cul­tivat cu diferite legume, porumb şi plante de nutreţ. In primăvară au fost plantaţi şi pomi fructiferi. Nu lipsesc, bineînţeles, nici florile. Un început bun se vede şi la lucrăto­rii de la ferma de vaci a cooperativei a­­gricole. Spaţiul dintre adăposturi şi uli­ţa principală a fost plantat în luna a­­prilie cu pomi fructiferi. Nu de mult a fost însămînţată şi o parte din ogradă. Ieri se mai continua semănatul, începu­tul e bun, dar trebuie continuat, fiindcă ograda nefolosită e încă mare. De ase­menea, dacă îngrășămintele naturale ar fi depozitate gospodărește, în platforme, s-ar mai putea ciștiga ceva teren.. _ HELEȘTENI: ■ Pe locul fos­telor gropi de siloz * Alte rezerve puse în valoare Folosirea fiecărei palme de pămînt con­stituie o preocupare centrală şi pentru conducerea cooperativei agricole din He­­leşteni. Zilele acestea au fost puse în va­loare porţiuni de terenuri care n-au ro­dit de multă vreme. Din Iniţiativa co­operatorului Vasile Pintilie toate gropile de siloz au fost astupate, iar cei 59 de ari cîştigaţi au fost însăminţaţi cu po­rumb. A fost arat şi terenul din jurul padocurilor pentru păsări, astfel că şi cei 20 de ari aflaţi aici au fost semănaţi tot cu porumb. Anul acesta va da producţie şi o fos­tă vatră de iaz în suprafaţă de 1,5 hec­tare. Lăsată în părăsire, vatra despre care amintim nu producea nimic. Zile­le trecute, ea a fost arată şi însămînţată. Tovarăşul Paul Ionescu, Inginerul şef al unităţii, ne-a vorbit şi despre alte surse de terenuri puse în valoare. De exem­plu, a fost începută acţiunea de astu­pare a unor şanţuri rămase din timpul războiului, care brăzdează o parte din o­­goarele cooperativei agricole. Terenul ni­velat va fi însămînţat imediat.­­ Aşadar, peste tot unde iniţiativa a fost pusă în mişcare, culturile cîştigă noi şi noi suprafeţe, pînă acum irosite. Gh. STEJARU îi intervine la­spoct, toate terenurile neu­vate îl depistate si însăn­ate Imagine nocturnă a pieţei Podu-Roş Foto : L. STRATULAT X Florile noastre ( § 5 Cînd rostim „1 iunie — Ziua inter­naţională pentru apărarea copilului“, cuvintele sună tulburător nu numai acolo unde pruncii s-au născut in tranşee, deştept­ânduse in bubuitul tu­nurilor, ci pe toate meridianele glo­bului. Fiindcă lecţia amară a istoriei ultimului război mondial n-a fost pre­tutindeni învăţată, iar săbiile n-au fost încă prefăcute în pluguri. Şi pen­­tru că pe undeva, în anumite zone ale lumii, milioane de copii subnutriţi pier încă de inaniţie sau rămin să dibuie prin bezna analfabetismului. Şi aceas­ta la vîrsta marilor întrebări, cînd ochii candizi cercetează avizi univer­sul înconjurător şi cînd refrenul fie­cărei propoziţii sau fraze este „de ce". Pentru cei născuţi in anii socialis­mului şi ocrotiţi cu infinită dragoste este greu să-şi imagineze cele amin­tite mai sus. Şi aceasta fiindcă, spre exemplu, în judeţul nostru, ca să nu mai amintim de celelalte, sunt cu­prinşi în şcoli 148100 de elevi, fie­care al patrulea locuitor al său fiind de fapt elev sau student. In 1972 au fost alocate pentru nevo­ile îhnvăţă­­mîntului de toate gradele 490 mili­oane lei, in cincinalul acesta fiind prevăzute a se da în folosinţă noi grădiniţe, creşe, internate şcolare, case de copii, clase, ateliere etc. Nici un sacrificiu, nici un dar nu ne par prea mari cînd e vorba de cei ce repre­zintă viitorul, întruchiparea a tot ce avem mai curat şi mai bun, concre­tizarea celor mai îndrăzneţe visuri şi speranţe, perpetuarea idealurilor scumpe nu doar în sens personal, ci pe planul întregii naţiuni socialiste. Pentru cei ce vor intra in următorul mileniu tineri, pentru micuţii care mi­­nuiesc astăzi roboţi-jucărie, sateliţi miniaturali,­­ vehicule ale viitorului, nu-i exclus ca acestea să devină Mij­loace curente, cu care să străbată căile lactee spre albastre staţii sele­nare. Putem s-o sperăm astăzi, cînd cele mai hazardate basme de anti­cipaţie au devenit realitate. Pînă a­­tunci insă, pînă la noi grădini sus­pendate şi alte minuni ale lumii, pen­tru vlăstarele noastre s-a făurit „mi­racolul românesc", înflorind­­ pe aceste dăruite meleaguri oraşe noi, fabrici, uzine, şantiere, şcoli şi altele. Iar mai presus decit toate sădim cu osîrdie floarea fără de seamăn a patriotis­mului şi omeniei, care va izbucni tu­multuos din zăpezile sufletelor pure, prevestind primăvara eternă a ome­nirii. Elena PIETRARU1 în pagina a 2-a TINEREȚE, IDEALURI, RĂSPUNDERI ///////////////////////////////////////////O///////////R'O Proletari din toate ţările, uniţi -vă! în pagina a 4-a ] ¥ Reuniunea multilate-­­­rală de la Helsinki | Comitetul special al J j O.N.U. pentru definirea J I agresiunii și-a J j încheiat lucrările s S Vizita tovarăşului NICOL­AE CEAUŞESCU in pieţe şi întreprinderi din Capitală O zi obişnuită din activitatea tovară­şului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al condu­cătorului partidului şi statului nostru a fost însăşi viaţa, cu clocotul ei, cu ma­rile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar şi cu neajunsurile pe care putem şi trebuie să le înlăturăm pentru a atinge ţelurile spre care tindem. A in­trat în conştiinţa ţării, a fiecăruia din­tre noi, necesitatea de a-l vedea pe to­varăşul Ceauşescu prezent in mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea ce­tăţenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu specialiştii, cu lucrătorii din comerţ, gospodine, dis­­cutînd probleme concrete, a căror rezol­vare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătăţirea continuă a condi­ţiilor de viaţă ale populaţiei. Acest mod dinamic de a conduce şi îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru pro­priu secretarului general. Vizita din dimineaţa de joi, 31 mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii şi indicaţii me­nite să conducă la perfecţionarea activi­tăţii gospodarilor Bucureştiului, a condu­cerilor de întreprinderi şi ministere e­­conomice. In ajunul vizitei, în cuvin­tarea ros­tită la intilnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea : „Cunoaşteţi preocupările actuale ale în­tregului popor, care acţionează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Con­gresului al X-lea al partidului, ale Con­ferinţei Naţionale. Vă sunt cunoscute re­zultatele pe primii doi ani şi patru luni fie, acestui cincinal. In toate domeniile, atît in industrie cit şi în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar şi depăşit“. Mai departe, tovarăşul Ceauşes­cu releva: „Acordăm o mare a­­tenţie înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale şi spi­rituale a întregului popor. Şi în acest domeniu hotăririle Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptu­iesc cu succes. Desigur că şi în activi­tatea noastră economică şi socială mai sunt, încă neajunsuri, lipsuri“.­ Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului şi statului a continuat dialogul cu făuri­torii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valenţe muncii şi vieţii co­tidiene ale cetăţenilor Capitalei, ca şi ale tuturor oamenilor muncii din în­treaga ţară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoţit de Virgil Trofin, Iiie Ver­­deţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrşită coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănătate şi de viaţă lungă au ilustrat sentimentele faţă de tovarăşul Ceauşescu,­­exprimate emoţio­nant din cele mai largi categorii de ce­tăţeni ai Capitalei. In­­ vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bule­vardul „1 Mai“, în Inima vadului comer­cial al „Oborului“, la hala „Traian“, în pie­ţele „Rahova“ şi „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu a fost înconjurat de mii de locuitori ai oraşului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al par­tidului, să-i împărtăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. Intre aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fa­brica de confecţii şi tricotaje „Bucu­reşti“, maistrul Iulian Vică de la Fabri­ca „Flacăra Roşie“, Ion Gherman, sala­riat la Uzinele „Timpuri noi“ şi mulţi alţii. „Să trăiască partidul, să trăiţi şi dum­neavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să vă dea dumnezeu sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înain­te“ •D­urarea din inimă a bătrînei co­lectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţă­minte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecaterina Siminiuc: „Vă mulţumesc că vă îngrijiţi de viaţa noastră, să trăieşti tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot po­porul românesc şi rogu-te dă-mi voie să te îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut şi ce faci pentru ţară, pentru noi“. Intîmpinat astfel, pretutindeni, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populaţia oraşului cumpără cele ne­cesare­­ din diferite cartiere ale mu­nicipiului, ceea ce a permis cuprinde­rea şi analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureştenilor. In centrul dialogului de lucru cu gos­podarii oraşului s-a aflat constatarea că pe pieţele Capitalei atît comerţul de stat, cit şi cel cooperatist, precum şi produ­cătorii individuali asigură o bună apro­vizionare cu produse agro-alimentare, cu legume şi fructe de sezon. Ca într-o vas­tă vitrină a primăverii, la standuri şi to­­nete sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dis­cută cu numeroşi bucureşteni. „Sîn­­t­eţi mulţumiţi de aprovizionare, gă­siţi întotdeauna ce căutaţi ? Ce produse lipsesc ?“ — sînt întrebări pe care se­cretarul general al partidului le adre­sează în fiecare piaţă, în repetate rînduri, grupurilor de gospodine, de cetăţeni. „Da, magazinul este bine aprovizionat“, răspunde Ana Ionescu, salariată la în­treprinderea „Producţia“, aflată în acele momente în hala „Traian“. „Găsim de toate, tovarăşe secretar general“ , subli­niază gospodina Rozalia Marinache în timpul vizitei în magazinele din piaţa „7 Noiembrie“. Aceleaşi aprecieri le fac şi alţi bucureşteni care precizează, tot­odată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vînzători nu respectă programul de funcţionare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineţii şi cele ale după-amiezii. Rafturile unităţilor de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pîine, tonetele fermelor gospodăriilor de stat şi coope­rativelor agricole de producţie, ale pro­ducătorilor individuali sunt pline de mărfuri. Astfel, numai la piaţa „Rahova“ s-au adus, ca de altfel în fiecare zi, 4.600 kg. carne, 1.600 kg. brînză, 200.000 de ouă, 13.000 kg. de legume şi multe alte produse de sezon, mari cantităţi de făi­nă, mălai, zahăr, ulei, conserve, precum şi semipreparate , mărfuri suficiente pentru aprovizionarea cotidiană a popu­laţiei din cartierele din jur, a muncito­rilor de la „Vulcan“, „Electromagnetica", fabricile de confecţii şi alte unităţi in­dustriale din această zonă. Iar aprecieri­le cumpărătorilor vin să completeze im­presia de abundenţă pe care ţi-o lasă întreaga piaţă. „Simt o adevărată plăcere să vin la piaţă — arată Mihalache Mir­­cea, maistru la Uzinele „Electronica", locuitor din acest cartier. Piaţa „Rahova" este acum curată, bine aprovizionată. Se găsesc de toate şi în cantităţi îndestu­lătoare. Nu suferă comparaţie cu ceea ce a fost. După vizita dumneavoastră, gos­podarii oraşului au luat măsuri pentru a realiza indicaţiile pe care le-aţi dat. Vă mulţumim din inimă, tovarăşe secretar general". Ioana Petculescu, de la Fabri­ca „Aurora“, a ţinut, la rîndul ei, să sublinieze: „Dacă vechea piaţă nu reuşea să aprovizioneze suficient populaţia, în prezent ea satisface nevoile şi exigenţe­le. Am tîrguit în multe locuri, dar cred că aceasta este cea mai bună piaţă“. Constantin Teodorescu relevă şi el buna aprovizionare. Cuvinte de a­­preciere au avut, de asemenea, gospo­dina Niţă Tudorina, din strada Grigo­­reanu Petre, şi pensionarul Ciobanu Gheorghe, din strada Dobra Nouă. Constatări asemănătoare şi în alte pie­ţe ale oraşului. Halele „Obor“ sunt pline de cumpărători care găsesc tot­ ce au ne­voie. In cartierul Pantelimon, superma­­gazinul de aici, amenajat după vizita ante­rioară, oferă peste 300 de sortimente de produse alimentare preambalate, mezeluri, conserve, legume și fructe congelate. „Ma­gazinul este totdeauna ireproşabil apro­vizionat" — declară muncitoarea Elisa­­beta Pavel. Sectoarele de desfacere a peştelui şi cărnii oferă, de asemenea, di­ferite produse. La unităţile de desfacere a legumelor şi fructelor au sosit în cursul nopţii 12 tone de varză, ceapă, cartofi, conopidă, salată, roşii. Interesîndu-se de calitatea şi varieta­tea produselor, de preţurile lor, secreta­rul general al partidului arată în discu­ţia cu conducerea Ministerului Comerţu­lui Interior, cu primarul general al Ca­pitalei că se impune prezenţa unui sor­timent mai bogat, repartizat pe tot timpul zilei, îndeosebi la semipreparate din carne şi peşte. Se recomandă, tot­odată, diversificarea sortimentelor unor produse cu mare valoare nutritivă, cum ar fi pastele făinoase, fulgii de porumb, în general o mai inspirată preambalare, utilizarea mai bună, în acest sens, a ca­pacităţilor de producţie existente. Reţine atenţia gama largă de legume deshidra­tate, care, o dată preparate, au acelaşi conţinut de vitamine ca şi celelalte, a­­celeaşi calităţi nutritive. Sunt tot atîtea argumente în favoarea extinderii stan­durilor cu astfel de produse, însoţite de reţete de preparare vizibil afişate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se o­­preşte în repetate rînduri în faţa stan­durilor de vînzare a produselor agro-a­­limentare, degustă unele produse, cerce­tează îndeaproape calitatea legumelor şi fructelor, cere opiniile cumpărătorilor, ale vînzătorilor. Se vădeşte o atentă preocupare pentru expunerea şi desfa­cerea mărfurilor, aspectul civilizat, atră­gător al pieţelor, total schimbate în com­paraţie cu cel avut la precedenta vizită a secretarului general al partidului. A­preciind că, într-adevăr, au existat u­­nele greutăţi obiective în ce priveşte a­­provizionarea cu unele soiuri de legume timpurii, cu fructe, dat fiind timpul ne­favorabil pentru agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, totodată, că sunt toate condiţiile pentru ca în ur­mătoarele două săp­tămîni pieţele să pri­mească din belşug ceea ce este necesar pentru a satisface cerinţele cumpărăto­rilor. Discuţia cu edilii oraşului abordează, de asemenea, problema modernizării în continuare a magazinelor şi pieţelor, în­făptuind sarcinile trasate de secretarul general cu prilejul altor vizite, consiliile populare ale municipiului şi sectoarelor oraşului au modernizat pieţele „Rahova“, „Pantelimon“, halele „Traian“ şi alte centre comerciale. Aici au fost create supermagazine înzestrate cu utilaje fri­gorifice şi alte instalaţii comerciale unde se practică autoservirea — formă de co­merţ mult apreciată de cumpărători. Re­­ţinînd aceste realizări, tovarăşul Ceauşes­cu recomandă o amenajare mai co­respunzătoare a halelor „Obor“, în­fiinţarea de noi pieţe, mai ales în cartierele ridicate în ultimii ani, precum şi pe locul unor vaduri co­merciale cu tradiţie. Se indică, totodată, ca să fie aplicate la scară mai largă metodele moderne de comerţ, să se în­fiinţeze mici unităţi speciale pentru pre­parate de peşte şi semipreparate de bu­cătărie, în general necesitatea de a se pune mai bine în valoare suprafeţele co­merciale ale oraşului, precum şi o pre­zenţă mai substanţială a unităţilor co­operaţiei meşteşugăreşti, în special cu produse de artizanat. De asemenea, secretarul general atra­ge atenţia asupra necesităţii aprovizionă­rii ritmice, a organizării orarului de funcţionare a magazinelor, pe schimburi, pentru a se economisi timpul cetăţenilor. Marcînd, o dată în plus, interdepen­denţa dintre ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi rezultatele ob­ţinute de ei în producţie, în dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, ba­ză trainică pentru progresul ţării, cea de-a doua parte a vizitei, con­sacrată activităţii unor importante în­treprinderi, a relevat atenţia permanentă acordată de conducerea partidului şi sta­tului nostru problemelor îndeplinirii pla­nului cincinal înainte de termen, creş­terii, în acest scop, a eficienţei tuturor sectoarelor economice. Cadrul acestei analize l-a constituit însăşi munca unor harnice colective din unităţi economice bucureştene. După cum se ştie, comuniştii, oamenii muncii din Capitală sunt iniţiatorii înflăcărate­ chemări patriotice, adresată naţiunii în­tregi, de a se îndeplini cincinalul în pe­tru ani şi jumătate. De atunci au trecut peste zece luni, perioadă în care anga­jamentul oamenilor muncii bucureşteni prinde zi de zi viaţă pe temelia faptelor, a realizărilor, a abnegaţiei şi capacităţii lor creatoare, la faţa locului . Uzina mecanică de utilaj chimic din Berceni, întreprinderea de prefabricate „Progresul" şi Fabrica de beton celular autoclavizat — au fost discutate aspecte de mare interes pen­tru întreaga economie privind folosirea mai raţională a spaţiilor şi utilajelor e­­xistente, organizarea ştiinţifică a fluxu­rilor tehnologice în vederea valorificării intense a potenţialului actual, îmbună­tăţirea parametrilor tehnici şi moderni­zarea producţiei, reducerea consumurilor specifice şi cheltuielilor materiale, creş­terea calităţii, folosirea raţională a ca­drelor de muncitori şi ingineri. Vizita de lucru la unele obiective eco­nomice bucureştene a tovarăşului Ni­­colae Ceauşescu începe în zona indus­trială de sud a Capitalei. Aici, secre­tarul general al partidului este întîmpi­­nat de Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, de Vasile Pati­­lineţ, ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de ma­şini grele, de numeroşi muncitori din u­­zinele şi fabricile din această zonă a oraşului. Specialişti din domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţii prezintă to­varăşului Nicolae Ceauşescu un complex de pavilioane destinat muncitorilor ne­­familişti. Sunt discutate, cu acest prilej, planurile mai multor variante ale unor astfel de pavilioane realizate din beton celular autoclavizat, material nou, ale cărui proprietăţi permit realizarea în­­tr-un timp scurt a lucrărilor de construc­ţie şi cu cheltuieli mult reduse. Anali­­zînd cu deosebită atenţie împreună cu specialiştii atît planurile, cît şi diferite faze de construcţie a pavilioanelor, to­varăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se aducă unele modificări în ceea ce priveşte compartimentarea spaţiilor in­ vederea obţinerii unui confort îmbună­tăţit. Apreciind timpul scurt de realiza­re a construcţiilor din beton celular au­toclavizat, costul redus al acestora, pre­cum şi simplitatea execuţiei, secretarul general indică specialiştilor, primarului general al Capitalei, miniştrilor prezenţi să se folosească pe larg noul material la construcţia unor hale funcţionale pen­tru industria uşoară şi alte sectoare, a fermelor agrozootehnice, unităţilor co­merciale, căminelor şi locuinţelor cu 1-2 etaje, creşelor, grădiniţelor, la ame­najarea pereţilor interiori din aparta­mente. In mod deosebit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia proiectanţilor de a renunţa la sistemul halelor indus­triale monobloc. Trebuie să realizăm construcţii în care să pătrundă în voie lumina zilei , altfel vor lucra şi mun­citorii în aceste condiţii, iar preţul de cost va fi mult mai mic. In cadrul dialogului de lucru cu fac­torii de răspundere sunt analizate apoi posibilităţile de sporire a numărului de locuri în căminele muncitoreşti în con­cordanţă cu afluxul de tineri care vin să lucreze în întreprinderile industriale, pe şantierele de construcţii şi în alte sectoare productive ale economiei naţio­nale. Secretarul general al partidului es­te informat că pe baza unui studiu în­treprins recent, prin folosirea mai bu­nă a spaţiului existent, se poate ajun­ge la o creştere de circa 35.000 locuri în căminele construite pentru tinerii muncitori. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu recomandă să fie analizată posibili­tatea realizării unui număr sporit de spaţii de cazare şi pentru muncitorii navetişti, asigurînd astfel o mai mare stabilitate a forţei de muncă, folosirea integrală a timpului de lucru. In continuare se vizitează cea mai nouă unitate a industriei constructoa­re de maşini a Capitalei — Uzinele me­canice de utilaj chimic. In numele tînă­­rului colectiv care lucrează aici, ingi­nerul Paul Fiorescu, directorul între­prinderii, mulţumeşte secretarului gene­ (continuare în pag a 3-a)

Next