Flacăra Iaşului, iunie 1973 (Anul 29, nr. 8303-8328)
1973-06-01 / nr. 8303
ANUL XXIX Nr. 8303 VINERI 1 IUNIE 1973 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ŞIPOIE: ■ Cinci hectare au fost cîştigate * Acţiunea continuă Pe tarlalele cooperativei agricole din Şipole au rămas puţine drumuri. Oamenii le-au restrîns ca număr cu ani în urmă ca să cîştige pămîntul în folosul producţiei. Apoi le-au tot îngustat că acum dau bătaie de cap şoferilor şi mecanizatorilor, cînd se întîlnesc cu autovehiculele. „In prezent trebuie să rezolvăm şi o altă problemă de mare urgenţă, ne spunea cu amărăciune în glas preşedintele unităţii, tovarăşul Vasile Nemesniciuc. Pe cîteva zeci de hectare s-au produs alunecări puternice de parcă pămîntul a ieşit din malaxor. Ce am pierdut acolo, trebuie să cîştigăm în altă parte“. Vorbele erau însoţite de fapte. Cîteva hectare au fost deja cîştigate. La sectorul zootehnic de la Iazul Nou ca şi la grupul de construcţii de lingă dispensarul medical, ogrăzile au fost restrînse cu 3 hectare. „Am lăsat „loc pentru circulaţia vehiculelor şi pentru depozitarea primei tranşe de furaje, ne-a spus tov. Ion Paleu, inginerul şef al unităţii. Terenul arat a fost semănat cu porumb“. Asemenea petice de pămînt au fost „descoperite“ şi în perimetrul plantaţiei viticole. Tovarăşa ingineră Gabriela Ionescu, şefa fermei, ne-a spus ieri că s-a încheiat semănatul ultimei porţiuni de teren care stătea nefolosită, astfel că viticultorii vor avea acum de prăşit şi două hectare de porumb. Căutările pentru realizarea integrală a planului de însămînţări n-au contenit. Ieri, la sediul comitetului comunal de partid, tovarăşul Gh. Sănăuţeanu şi-a dat întîlnire cu preşedinţii şi inginerii şefi din cele două cooperative agricole. „Trebuie să valorificăm urgent şi terenurile alunecate“, a spus secretarul comitetului comunal de partid. S-a ajuns la concluzia că unele porţiuni de asemenea terenuri, cam restrînse, e drept, pot fi cultivate cu sapa. Ieri, au şi fost luate măsuri pentru transpunerea în viaţă a acestei hotărîri. „Pînă sîmbătă, ne-a spus secretarul comitetului comunal de partid, vom însămînţa ultima palmă de pămînt care ar putea rodi“. Paralel cu aceste preocupări, specialiştii colindă tarlalele însămînţate printre ultimele în şesul cu multă umiditate. La Hălcani, pe o tarla de 14 de hectare, anumite porţiuni erau însămînţate a doua oară. „ Răsadurile de prisosoferite localnicilor şi altor producători ■ le-ar putea întreprinde comitetul comunal al femeilor In cursul zilei de ieri, la ferma legumicolă s-au încheiat , plantatul răsadurilor. Tovarăşa ingineră Elena Paleu, şefa fermei, şi-a făcut din timp anumitecalcule şi a văzut că, în afara rezervelor pe care trebuie să le asigure pentru intervenţie în cazul unor calamităţi naturale, ferma ar putea ajuta pe localnici şi alţi producători cu diferite răsaduri. A dat sfoară în Comună şi primii clienţi au şi apărut. Printre ei şi conducerea S.M.A. Vlădeni. Aşa că foarte mulţi localnici nu vor mai da năvală la chioşcul de legume şi fructe. Vor găsi ce le trebuie în grădina Ion. Comitetul comunal al femeilor ar trebui să convingă toate cooperatoarele din Şipote să cultive şi pe loturile în folosinţă personală tot sortimentul de legume. In felul acesta ar putea ca tot din ograda lor să-şi umple cămările cu tot felul de conserve şi pentru sezonul alb. Acum, legumicultorii de la ferma Şipote, după încheierea plantărilor, şi-au concentrat atenţia la întreţinerea culturilor. Ceapa de pe cele 60 de hectare a fost prăşită de două ori, iar varza de vară şi rădăcinoasele de pe 26 de hectare, o dată. Urmează la rînd roşiile de pe 15 hectare, ardeii şi vinetele de pe 20 de hectare. Legumicultorii din această fermă vor să fie şi în acest an la înălţime cu sarcinile pe care le au de îndeplinit. PLUGARI: u Grădină model la dispensarul medical . Un început bun în curtea fermei de vaci, care trebuie dus pînă la capăt Acţiunea de bună gospodărire a ogrăzilor din jurul caselor este în plină desfăşurare şi la Plugari. Pe uliţa principală, cel mai bine iese în evidenţă grădina dispensarului medical. Prin munca salariaţilor de la această instituţie terenul din jurul construcţiilor a fost cultivat cu diferite legume, porumb şi plante de nutreţ. In primăvară au fost plantaţi şi pomi fructiferi. Nu lipsesc, bineînţeles, nici florile. Un început bun se vede şi la lucrătorii de la ferma de vaci a cooperativei agricole. Spaţiul dintre adăposturi şi uliţa principală a fost plantat în luna aprilie cu pomi fructiferi. Nu de mult a fost însămînţată şi o parte din ogradă. Ieri se mai continua semănatul, începutul e bun, dar trebuie continuat, fiindcă ograda nefolosită e încă mare. De asemenea, dacă îngrășămintele naturale ar fi depozitate gospodărește, în platforme, s-ar mai putea ciștiga ceva teren.. _ HELEȘTENI: ■ Pe locul fostelor gropi de siloz * Alte rezerve puse în valoare Folosirea fiecărei palme de pămînt constituie o preocupare centrală şi pentru conducerea cooperativei agricole din Heleşteni. Zilele acestea au fost puse în valoare porţiuni de terenuri care n-au rodit de multă vreme. Din Iniţiativa cooperatorului Vasile Pintilie toate gropile de siloz au fost astupate, iar cei 59 de ari cîştigaţi au fost însăminţaţi cu porumb. A fost arat şi terenul din jurul padocurilor pentru păsări, astfel că şi cei 20 de ari aflaţi aici au fost semănaţi tot cu porumb. Anul acesta va da producţie şi o fostă vatră de iaz în suprafaţă de 1,5 hectare. Lăsată în părăsire, vatra despre care amintim nu producea nimic. Zilele trecute, ea a fost arată şi însămînţată. Tovarăşul Paul Ionescu, Inginerul şef al unităţii, ne-a vorbit şi despre alte surse de terenuri puse în valoare. De exemplu, a fost începută acţiunea de astupare a unor şanţuri rămase din timpul războiului, care brăzdează o parte din ogoarele cooperativei agricole. Terenul nivelat va fi însămînţat imediat. Aşadar, peste tot unde iniţiativa a fost pusă în mişcare, culturile cîştigă noi şi noi suprafeţe, pînă acum irosite. Gh. STEJARU îi intervine laspoct, toate terenurile neuvate îl depistate si însănate Imagine nocturnă a pieţei Podu-Roş Foto : L. STRATULAT X Florile noastre ( § 5 Cînd rostim „1 iunie — Ziua internaţională pentru apărarea copilului“, cuvintele sună tulburător nu numai acolo unde pruncii s-au născut in tranşee, deşteptânduse in bubuitul tunurilor, ci pe toate meridianele globului. Fiindcă lecţia amară a istoriei ultimului război mondial n-a fost pretutindeni învăţată, iar săbiile n-au fost încă prefăcute în pluguri. Şi pentru că pe undeva, în anumite zone ale lumii, milioane de copii subnutriţi pier încă de inaniţie sau rămin să dibuie prin bezna analfabetismului. Şi aceasta la vîrsta marilor întrebări, cînd ochii candizi cercetează avizi universul înconjurător şi cînd refrenul fiecărei propoziţii sau fraze este „de ce". Pentru cei născuţi in anii socialismului şi ocrotiţi cu infinită dragoste este greu să-şi imagineze cele amintite mai sus. Şi aceasta fiindcă, spre exemplu, în judeţul nostru, ca să nu mai amintim de celelalte, sunt cuprinşi în şcoli 148100 de elevi, fiecare al patrulea locuitor al său fiind de fapt elev sau student. In 1972 au fost alocate pentru nevoile îhnvăţămîntului de toate gradele 490 milioane lei, in cincinalul acesta fiind prevăzute a se da în folosinţă noi grădiniţe, creşe, internate şcolare, case de copii, clase, ateliere etc. Nici un sacrificiu, nici un dar nu ne par prea mari cînd e vorba de cei ce reprezintă viitorul, întruchiparea a tot ce avem mai curat şi mai bun, concretizarea celor mai îndrăzneţe visuri şi speranţe, perpetuarea idealurilor scumpe nu doar în sens personal, ci pe planul întregii naţiuni socialiste. Pentru cei ce vor intra in următorul mileniu tineri, pentru micuţii care minuiesc astăzi roboţi-jucărie, sateliţi miniaturali, vehicule ale viitorului, nu-i exclus ca acestea să devină Mijloace curente, cu care să străbată căile lactee spre albastre staţii selenare. Putem s-o sperăm astăzi, cînd cele mai hazardate basme de anticipaţie au devenit realitate. Pînă atunci insă, pînă la noi grădini suspendate şi alte minuni ale lumii, pentru vlăstarele noastre s-a făurit „miracolul românesc", înflorind pe aceste dăruite meleaguri oraşe noi, fabrici, uzine, şantiere, şcoli şi altele. Iar mai presus decit toate sădim cu osîrdie floarea fără de seamăn a patriotismului şi omeniei, care va izbucni tumultuos din zăpezile sufletelor pure, prevestind primăvara eternă a omenirii. Elena PIETRARU1 în pagina a 2-a TINEREȚE, IDEALURI, RĂSPUNDERI ///////////////////////////////////////////O///////////R'O Proletari din toate ţările, uniţi -vă! în pagina a 4-a ] ¥ Reuniunea multilate-rală de la Helsinki | Comitetul special al J j O.N.U. pentru definirea J I agresiunii și-a J j încheiat lucrările s S Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in pieţe şi întreprinderi din Capitală O zi obişnuită din activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului şi statului nostru a fost însăşi viaţa, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar şi cu neajunsurile pe care putem şi trebuie să le înlăturăm pentru a atinge ţelurile spre care tindem. A intrat în conştiinţa ţării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarăşul Ceauşescu prezent in mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetăţenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu specialiştii, cu lucrătorii din comerţ, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Acest mod dinamic de a conduce şi îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineaţa de joi, 31 mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii şi indicaţii menite să conducă la perfecţionarea activităţii gospodarilor Bucureştiului, a conducerilor de întreprinderi şi ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvintarea rostită la intilnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea : „Cunoaşteţi preocupările actuale ale întregului popor, care acţionează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale. Vă sunt cunoscute rezultatele pe primii doi ani şi patru luni fie, acestui cincinal. In toate domeniile, atît in industrie cit şi în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar şi depăşit“. Mai departe, tovarăşul Ceauşescu releva: „Acordăm o mare atenţie înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Şi în acest domeniu hotăririle Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că şi în activitatea noastră economică şi socială mai sunt, încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului şi statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valenţe muncii şi vieţii cotidiene ale cetăţenilor Capitalei, ca şi ale tuturor oamenilor muncii din întreaga ţară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoţit de Virgil Trofin, Iiie Verdeţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrşită coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănătate şi de viaţă lungă au ilustrat sentimentele faţă de tovarăşul Ceauşescu,exprimate emoţionant din cele mai largi categorii de cetăţeni ai Capitalei. In vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în Inima vadului comercial al „Oborului“, la hala „Traian“, în pieţele „Rahova“ şi „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai oraşului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. Intre aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“, maistrul Iulian Vică de la Fabrica „Flacăra Roşie“, Ion Gherman, salariat la Uzinele „Timpuri noi“ şi mulţi alţii. „Să trăiască partidul, să trăiţi şi dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să vă dea dumnezeu sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte“ •Durarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţăminte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecaterina Siminiuc: „Vă mulţumesc că vă îngrijiţi de viaţa noastră, să trăieşti tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot poporul românesc şi rogu-te dă-mi voie să te îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut şi ce faci pentru ţară, pentru noi“. Intîmpinat astfel, pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populaţia oraşului cumpără cele necesare din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea şi analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureştenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii oraşului s-a aflat constatarea că pe pieţele Capitalei atît comerţul de stat, cit şi cel cooperatist, precum şi producătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare, cu legume şi fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri şi tonete sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu numeroşi bucureşteni. „Sînteţi mulţumiţi de aprovizionare, găsiţi întotdeauna ce căutaţi ? Ce produse lipsesc ?“ — sînt întrebări pe care secretarul general al partidului le adresează în fiecare piaţă, în repetate rînduri, grupurilor de gospodine, de cetăţeni. „Da, magazinul este bine aprovizionat“, răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Producţia“, aflată în acele momente în hala „Traian“. „Găsim de toate, tovarăşe secretar general“ , subliniază gospodina Rozalia Marinache în timpul vizitei în magazinele din piaţa „7 Noiembrie“. Aceleaşi aprecieri le fac şi alţi bucureşteni care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vînzători nu respectă programul de funcţionare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineţii şi cele ale după-amiezii. Rafturile unităţilor de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pîine, tonetele fermelor gospodăriilor de stat şi cooperativelor agricole de producţie, ale producătorilor individuali sunt pline de mărfuri. Astfel, numai la piaţa „Rahova“ s-au adus, ca de altfel în fiecare zi, 4.600 kg. carne, 1.600 kg. brînză, 200.000 de ouă, 13.000 kg. de legume şi multe alte produse de sezon, mari cantităţi de făină, mălai, zahăr, ulei, conserve, precum şi semipreparate , mărfuri suficiente pentru aprovizionarea cotidiană a populaţiei din cartierele din jur, a muncitorilor de la „Vulcan“, „Electromagnetica", fabricile de confecţii şi alte unităţi industriale din această zonă. Iar aprecierile cumpărătorilor vin să completeze impresia de abundenţă pe care ţi-o lasă întreaga piaţă. „Simt o adevărată plăcere să vin la piaţă — arată Mihalache Mircea, maistru la Uzinele „Electronica", locuitor din acest cartier. Piaţa „Rahova" este acum curată, bine aprovizionată. Se găsesc de toate şi în cantităţi îndestulătoare. Nu suferă comparaţie cu ceea ce a fost. După vizita dumneavoastră, gospodarii oraşului au luat măsuri pentru a realiza indicaţiile pe care le-aţi dat. Vă mulţumim din inimă, tovarăşe secretar general". Ioana Petculescu, de la Fabrica „Aurora“, a ţinut, la rîndul ei, să sublinieze: „Dacă vechea piaţă nu reuşea să aprovizioneze suficient populaţia, în prezent ea satisface nevoile şi exigenţele. Am tîrguit în multe locuri, dar cred că aceasta este cea mai bună piaţă“. Constantin Teodorescu relevă şi el buna aprovizionare. Cuvinte de apreciere au avut, de asemenea, gospodina Niţă Tudorina, din strada Grigoreanu Petre, şi pensionarul Ciobanu Gheorghe, din strada Dobra Nouă. Constatări asemănătoare şi în alte pieţe ale oraşului. Halele „Obor“ sunt pline de cumpărători care găsesc tot ce au nevoie. In cartierul Pantelimon, supermagazinul de aici, amenajat după vizita anterioară, oferă peste 300 de sortimente de produse alimentare preambalate, mezeluri, conserve, legume și fructe congelate. „Magazinul este totdeauna ireproşabil aprovizionat" — declară muncitoarea Elisabeta Pavel. Sectoarele de desfacere a peştelui şi cărnii oferă, de asemenea, diferite produse. La unităţile de desfacere a legumelor şi fructelor au sosit în cursul nopţii 12 tone de varză, ceapă, cartofi, conopidă, salată, roşii. Interesîndu-se de calitatea şi varietatea produselor, de preţurile lor, secretarul general al partidului arată în discuţia cu conducerea Ministerului Comerţului Interior, cu primarul general al Capitalei că se impune prezenţa unui sortiment mai bogat, repartizat pe tot timpul zilei, îndeosebi la semipreparate din carne şi peşte. Se recomandă, totodată, diversificarea sortimentelor unor produse cu mare valoare nutritivă, cum ar fi pastele făinoase, fulgii de porumb, în general o mai inspirată preambalare, utilizarea mai bună, în acest sens, a capacităţilor de producţie existente. Reţine atenţia gama largă de legume deshidratate, care, o dată preparate, au acelaşi conţinut de vitamine ca şi celelalte, aceleaşi calităţi nutritive. Sunt tot atîtea argumente în favoarea extinderii standurilor cu astfel de produse, însoţite de reţete de preparare vizibil afişate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în repetate rînduri în faţa standurilor de vînzare a produselor agro-alimentare, degustă unele produse, cercetează îndeaproape calitatea legumelor şi fructelor, cere opiniile cumpărătorilor, ale vînzătorilor. Se vădeşte o atentă preocupare pentru expunerea şi desfacerea mărfurilor, aspectul civilizat, atrăgător al pieţelor, total schimbate în comparaţie cu cel avut la precedenta vizită a secretarului general al partidului. Apreciind că, într-adevăr, au existat unele greutăţi obiective în ce priveşte aprovizionarea cu unele soiuri de legume timpurii, cu fructe, dat fiind timpul nefavorabil pentru agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, totodată, că sunt toate condiţiile pentru ca în următoarele două săptămîni pieţele să primească din belşug ceea ce este necesar pentru a satisface cerinţele cumpărătorilor. Discuţia cu edilii oraşului abordează, de asemenea, problema modernizării în continuare a magazinelor şi pieţelor, înfăptuind sarcinile trasate de secretarul general cu prilejul altor vizite, consiliile populare ale municipiului şi sectoarelor oraşului au modernizat pieţele „Rahova“, „Pantelimon“, halele „Traian“ şi alte centre comerciale. Aici au fost create supermagazine înzestrate cu utilaje frigorifice şi alte instalaţii comerciale unde se practică autoservirea — formă de comerţ mult apreciată de cumpărători. Reţinînd aceste realizări, tovarăşul Ceauşescu recomandă o amenajare mai corespunzătoare a halelor „Obor“, înfiinţarea de noi pieţe, mai ales în cartierele ridicate în ultimii ani, precum şi pe locul unor vaduri comerciale cu tradiţie. Se indică, totodată, ca să fie aplicate la scară mai largă metodele moderne de comerţ, să se înfiinţeze mici unităţi speciale pentru preparate de peşte şi semipreparate de bucătărie, în general necesitatea de a se pune mai bine în valoare suprafeţele comerciale ale oraşului, precum şi o prezenţă mai substanţială a unităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti, în special cu produse de artizanat. De asemenea, secretarul general atrage atenţia asupra necesităţii aprovizionării ritmice, a organizării orarului de funcţionare a magazinelor, pe schimburi, pentru a se economisi timpul cetăţenilor. Marcînd, o dată în plus, interdependenţa dintre ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi rezultatele obţinute de ei în producţie, în dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, bază trainică pentru progresul ţării, cea de-a doua parte a vizitei, consacrată activităţii unor importante întreprinderi, a relevat atenţia permanentă acordată de conducerea partidului şi statului nostru problemelor îndeplinirii planului cincinal înainte de termen, creşterii, în acest scop, a eficienţei tuturor sectoarelor economice. Cadrul acestei analize l-a constituit însăşi munca unor harnice colective din unităţi economice bucureştene. După cum se ştie, comuniştii, oamenii muncii din Capitală sunt iniţiatorii înflăcărate chemări patriotice, adresată naţiunii întregi, de a se îndeplini cincinalul în petru ani şi jumătate. De atunci au trecut peste zece luni, perioadă în care angajamentul oamenilor muncii bucureşteni prinde zi de zi viaţă pe temelia faptelor, a realizărilor, a abnegaţiei şi capacităţii lor creatoare, la faţa locului . Uzina mecanică de utilaj chimic din Berceni, întreprinderea de prefabricate „Progresul" şi Fabrica de beton celular autoclavizat — au fost discutate aspecte de mare interes pentru întreaga economie privind folosirea mai raţională a spaţiilor şi utilajelor existente, organizarea ştiinţifică a fluxurilor tehnologice în vederea valorificării intense a potenţialului actual, îmbunătăţirea parametrilor tehnici şi modernizarea producţiei, reducerea consumurilor specifice şi cheltuielilor materiale, creşterea calităţii, folosirea raţională a cadrelor de muncitori şi ingineri. Vizita de lucru la unele obiective economice bucureştene a tovarăşului Nicolae Ceauşescu începe în zona industrială de sud a Capitalei. Aici, secretarul general al partidului este întîmpinat de Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, de Vasile Patilineţ, ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini grele, de numeroşi muncitori din uzinele şi fabricile din această zonă a oraşului. Specialişti din domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu un complex de pavilioane destinat muncitorilor nefamilişti. Sunt discutate, cu acest prilej, planurile mai multor variante ale unor astfel de pavilioane realizate din beton celular autoclavizat, material nou, ale cărui proprietăţi permit realizarea într-un timp scurt a lucrărilor de construcţie şi cu cheltuieli mult reduse. Analizînd cu deosebită atenţie împreună cu specialiştii atît planurile, cît şi diferite faze de construcţie a pavilioanelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se aducă unele modificări în ceea ce priveşte compartimentarea spaţiilor in vederea obţinerii unui confort îmbunătăţit. Apreciind timpul scurt de realizare a construcţiilor din beton celular autoclavizat, costul redus al acestora, precum şi simplitatea execuţiei, secretarul general indică specialiştilor, primarului general al Capitalei, miniştrilor prezenţi să se folosească pe larg noul material la construcţia unor hale funcţionale pentru industria uşoară şi alte sectoare, a fermelor agrozootehnice, unităţilor comerciale, căminelor şi locuinţelor cu 1-2 etaje, creşelor, grădiniţelor, la amenajarea pereţilor interiori din apartamente. In mod deosebit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia proiectanţilor de a renunţa la sistemul halelor industriale monobloc. Trebuie să realizăm construcţii în care să pătrundă în voie lumina zilei , altfel vor lucra şi muncitorii în aceste condiţii, iar preţul de cost va fi mult mai mic. In cadrul dialogului de lucru cu factorii de răspundere sunt analizate apoi posibilităţile de sporire a numărului de locuri în căminele muncitoreşti în concordanţă cu afluxul de tineri care vin să lucreze în întreprinderile industriale, pe şantierele de construcţii şi în alte sectoare productive ale economiei naţionale. Secretarul general al partidului este informat că pe baza unui studiu întreprins recent, prin folosirea mai bună a spaţiului existent, se poate ajunge la o creştere de circa 35.000 locuri în căminele construite pentru tinerii muncitori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să fie analizată posibilitatea realizării unui număr sporit de spaţii de cazare şi pentru muncitorii navetişti, asigurînd astfel o mai mare stabilitate a forţei de muncă, folosirea integrală a timpului de lucru. In continuare se vizitează cea mai nouă unitate a industriei constructoare de maşini a Capitalei — Uzinele mecanice de utilaj chimic. In numele tînărului colectiv care lucrează aici, inginerul Paul Fiorescu, directorul întreprinderii, mulţumeşte secretarului gene (continuare în pag a 3-a)