Flacăra Iaşului, iulie 1973 (Anul 29, nr. 8329-8354)

1973-07-01 / nr. 8329

ANUL XXIX Mr. 8329 DUMINICA 1 IULIE 1973 8 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In întimpln«i*»a marii sărbători Noi succese ale­­ oamenilor muncii in întrecerea socialista întreprinderea metalurgică Peste 20 milioane lei producţie suplimentară Metalurgiştii ie­şeni au încheiat bilanţul primului semestru cu re­zultate notabile, care dau garan­ţii certe privind onorarea irepro­şabilă a sarcini­lor şi a angaja­mentelor asuma­te în întrecerea socialistă pe a­­cest an, an hotă­­râtor în îndepli­nirea cincinalului înainte de ter­men. Astfel, du­pă cum ne infor­mează conduce­­r­­ea unităţii, în aceste şase luni, s-a obţinut o producţie supli­­mentară în va­loare de peste 20 milioane lei, con­cretizată în 2800 tone ţevi sudate şi profile forma­te la rece, pro­duse care au fost livrate în plus fie partenerilor externi, fie uni­tăţilor de pe cu­­prinsul ţării noas­tre. De asemenea, în această peri­oadă productivi­tatea muncii pla­nificată a fost depășită cu 3,5 la sută, iar față de anul precedent cu 8 la sută. fi­ avansate pe şantierele de locuinţe Şi. colectivul de muncă­ al Trus­tului de construc­ţii Intîmpină ma­rea sărbătoare de la 23 August cu noi succese în muncă. Astfel, după cum ne in­formează condu­cerea trustului, de la începutul anului şi pînă în prezent au fost terminate şi re­cepţionate aproa­pe 600 de apar­tamente. De ase­menea, 840 de a­­partamente se află în stadii, a­­vansate de fini­saj, 755 la dife­rite stadii de ro­şu, iar 786 de a­partamente sunt la fundaţii. Constructorii, împreună cu pro­iectanţii, se stră­duiesc să ampli­fica rezultatele obţinute pînă în prezent printr-o organizare mai raţională * acti­vităţii pe şantie­re, folosirea mai judicioasă a timpu­lui de lucru şi a utilajelor, prin­­tr~o creştere sub­stanţială * volu­mului de lucrări executat cu mij­loace mecanizate, precum şi prin iniţierea altor măsuri tehnico­­organizatorice. ^ Sărbătorirea „Zilei învăţătorului11 Ieri in Sala sporturilor dl* Iaşi a »­­rut 1« o fescultat# , înălţătoar*, pillatul, tă de .Ziua învăţătorului", la care a luat parte un număr impresionant de slujitori al şcolii dip localit&ts şi din diferit* comun# al* judeţului nostru T* solemnitat* «u participat tovară­şii Sthaortfi* OUibiu şi Petre S£ftle©~ mari secretari al Comitetului judeţe** de partid, loan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, pri­marul oraşului Iaşi. Guvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşul loan Manciuc, care a ară­tat pe scurt importanţa acestei *11*, de­venită tradiţională în viaţa şcolii româ­neşti. A luat apoi cu­vin­tul tovarăşul Gheor­­ghe Ciu­blu care, după ce a transmis un călduros salut din partea Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popu­lar judeţean, a spus: ,Ziua învăţătorului" este sărbătorită astăzi în atmosfera de emulaţie creatoare, generată de recenta Plenară a C.C. al P.G.R., care a adoptat hotârîri de importanţă majoră pentru perfecţionarea învăţămîntului, corespun­zător cerinţelor progresului neîntrerupt al patriei noastre socialiste. Iată de ce sărbătorirea ei dobîndeşte în acest an noi şi profunde semnificaţii. Este pentru noi o mare satisfacţie să consemnăm bi­lanţul rodnic al muncii desfăşurate în şcolile judeţului Iaşi pentru moderniza­rea predării, pentru ridicarea procesului de instruire şi educare la nivelul cerin­ţelor contemporane, al nevoilor de azi şi de mîine ale societăţii socialiste. Pen­tru oamenii şcolii, acest an hotărîtor în îndeplinirea mai devreme a cincinalului, Foto! 1. 8TRATULAT în pagina a 3-a Viaţa culturală a mareei tamulţtrca eforbafiae pentru sporim ţi perfeetîtmarea barei le a unităţilor de învăţămînt, pasitru mo­dernizare* mijloetelor şl metodele» ta­­structiv-educative, apropierea, tot «fl accentuată a sesâtt de realităţil* MMtau­­tU no*str*L ridicerea nivelului poiltt#*­­ldeolofle n tinerei generaţii şi pregăti*­rea mai temeinici a aceetei pentru muncă şi viaţă. Toate «ecete* r*pr#*lftta o dovadă elocventă a înţelegerii de că­tre cadrele didactice a politici! partidu­lui nostru şi a sarcinilor ce­­* r*vin. Putem afirma cu deplină satisfacţie că avem în prezent un învăţămînt puter­nic dezvoltat, care reflectă transformările profunde din viaţa societăţii noastre, a­­vem, de asemenea, un program de perspectivă clar şi bogat, ce indică di­recţiile hotărî­toare ale perfecţionării calitative a întregului sistem de învă­ţămînt Este necesar, deci pe la baza întregii activităţi da pregătire a viito­rului an şcolar să aşezăm studierea şi însuşirea temeinică a indicaţiilor date şi a măsurilor elaborate de Plenara G.C. al P.C.R. din 18—19 lunie a..c., hotărl­­rea de a contribui afectiv pentru ridi­carea Învăţămîntului nostru la nivelul cerinţelor actuale. Educatoarele, învăţă­torii şi profesorii din judeţul Iaşi sunt chemaţi să-şi sporească strădaniile pen­tru îmbogăţirea, perfecţionarea pregă­tirii profesionale şi politico-ideologice, pentru creşterea competenţei în exerci­tarea nobilei misiuni sociale de pregă­tire a tinerei generaţii. Un moment emoţionant­­ a constituit (continuare In pag . 2 n) Aspect din sală Şi muncitoarea Rodica Daraban de la între­prinderea „Ţesătura" se numără printre fruntaşii unităţii în care lucrează. In cinstea zilei de 23 Au­gust, ea s-a angajat ca toate cele 12 războaie au­tomate pe care le supra­veghează, să producă nu­mai ţesături de calitatea I. Realizează zilnic peste plan, 30 m, ţesături. Foto: V. POMPILIAN, corespondent La realizarea planului înainte de termen, de că­tre întreprinderea „Texti­la“, îşi aduce contribuţia şi comunista Adela Rusu, care îşi depăşeşte zilnic sarcinile de producţie, în medie cu 25 metri de ţe­sături. Foto . F, VASILIU, corespondent ,---------I Schite în creion | ——t \ '-----------.---------------------------- 1 i Succesul si luciditatea I I Am asistat, farfi »o vreau, la o scenă d* toml- t J Ile de naturâ *8 dorești, plnâ la urmă, să nu fl fost de față- \ j Oarecum tlnărul și destul de simpaticul director de cămin 4 1 cultural, e#­nt Invitat« la un pahar de vorbă «upa desta­­­­furarea concursului Intercomunal, *-a angajat într-o discuţie ) ) în contradictoriu cu onorabila Iui soţie, femeie de treabă şi ^ \ cu picioarele pe pămînt. Ea încerca sa tempereze «la nu­me i i autolaudative ale fotului, avînturile »timulate fi de pahare- î i lele de vlsinatâ tare şl aromată. ţ ) - Locul doi - susţinea el - este un succes i \ cum n-a mal cunoscut satul nostru şi ar fi o prostie »e ascun- 1 l dem esemenee adevăr I „ , , T — Bică - încerca respectiva *a-l tempereze­­­i i veri «A eu mai fost șl înaintea ta directori de cămine cui- , l turale In comund ce s-au afirmat cu unele rezultate pozl- 1 , ‘Ive... , . 1 s - C* rezultat* pozitive, dragă? Io mai lasă-mă i 4 1b pate cu frazele astea şablon I A mai ajuns vreo formaţie / t pe locul doi la Intercomunalâ? ) ) - Uiţi câ formaţia de fluierari e veche, In,te- ^ i melată de Învățătorul tău după război... i 1 - Ce tot II dai cu fluieraril in sus și In Jos?! î I Bl erită de sute de ani. Dacă n-ar fl fost grupul coral mixt, t \ dirijat de mine, personal, adio locul doi! In plus, originali- i­­­tatea textului prezentării, cu fundalul sonor... / - Tot fluiera­ril... 1 t - Da, tot fluierorl­ I Insă tu nu vezi esenţialul: l \ eu, nel, am pus accentul pe Inedit, p» originalitate. , i - Ce tot II tragi eu originalitatea? A fost de .■ ' fapt un program obişnuit, bunişor, cam cu tot ce trebuie. In \ ) plus am avut şi noroc, că a lipsit comuna vecină, din cauză ţ ; că directorul de cămin ie ţine mai mult de băut. Că talant, ţ­i slavă Domnului, au şi fluierorli, şi dansatorii, şi coriştii lui. / ^ - Ci dar Tu le găseşti la toţi merite, numai pe­­ mine mă vezi prin sticlă afumată. Te temi să nu mi se urce î­n la cap. ( ) - Uneori nu eşti lucid I Ai impresia că eşti 1 i buricul pămlntului, că eşti grozav. Asta nu poate decit să-ţi 1 1 strice. \ 1 - Știi ce ? Du-te pînă la bucătărie și pregătește 4 ^ # gustare ca lumea, dacă ești In stare.,, 1 - Paharele pe care te-ai băut nu-ți dau drep- ) ' tul să fii bădărani i t - Ai noroc că avem musafiri, altfel te-aş In- / 4 voita eu minte sâ-mi tot dai lecţii şi să mă moralizezi,,, Spu- 1 / ne mal bine că eşti Invidioasa, că tu n-ai realizat nimic ^ ) deosebit, 4 ! - Nu-s Invidioasă, ba chiar slnt mîndră de tunel ' 1 Şi efte ceva am făcut eu In viaţă. Dar prea multă convin- \ ' gere că tu eşti totul, că activitatea culturală la noi In sat a 4 t început şl se va termina cu tine nu poate decit să ne strice. / 4 Cred In tine, in talentul tău real, în Inteligenţa ta. Dar nu-i ţ­i dispreţul pe cei pe care i-ai întrecut la un moment dat. Ai l 1 clştigat poate şi datorită înfrîngerilor lor, căutărilor lor ne- ,­­ fructuoase, ori greşite la un moment dat. 1 ? - Hai, fără discursuri ! \ i - Dragă tovarăşe director - am intervenit eu i ^ împăciuitor - ar fi mai bine să meditezi la ce spune soţia, ' 1 fiindcă te iubeşte şi-ţi vrea binele. Ori poate nu eşti convins \­­ de asta ? \ t Din lipsă de argumente momentane, gazda , ( noastră a schimbat vorba și a trecut la capitolul fotbal, unde l I putem să n® contrazicem, elegant, mult și bine. ^ ^ Mihai DUMITRIU \ rd­íj? !! : 1­­ _­­ M. ____________. 1 In pagina a 6.a ■ Conferința general­\ europeană, un eveniment | first precedent în Istoria continentului [­u­ Mitingul de la \ Santiago de Chile \ __________________| încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in R. F. Germania Sosirea în Capitală Preşedintei® Consiliului de Stat al Re­pulsiei­ Socialiste România, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu şi tovarăşa Elene Geaufscu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit in vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au re­întors sîmbătâ la amiază In Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita Înalţilor oaspeţi români in R.F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţii­lor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat in ultimii ani între cele două state, ea în­­cheindu-s# cu rezultat* deosebit de rodni­ce, d!n toate puncte!e de vedere. C* cel mal înalt nivel a fost exprimată hotărlrea comună de a intensifice colaborare« mul­tilaterală, p» multiple planuri, tn avanta­jul reciproc, al înțelegerii, colaborării, pro­gresului șl păcii în lume. Având loc acum, în preajma Conferin­ţei pentru securitate şi colaborare în Eu­ropa, întîlnirile şi convorbirile conducă­torilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documen­tele politice de deosebită însemnătate, a­­cordurile de cooperare economică, ştiinţi­fică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibi­lităţile reale ce există pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei im­portante reuniuni a guvernelor ţărilor continentului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bila­terale, Declaraţi* solemnă comună înche­iată la Bonn — al şaptelea document po­litic de acest fel, semnat In cursul anului de ţara noastră cu stat* din dif*rlte regi­uni al* globului, — *e impun* prin ca­racterul său, prin principiile general vala­bil# «s# 1* «tatuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate, a unei noi politici în viaţa In­ternaţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului ro­mân, mii şi mii de bucureşteni au întîm­­pinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată dragostea, mulţumirile profunde ale în­tregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune în­­vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, în slujba înţelegerii şi conlucrării intre popoare, in folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Buneasa, în întîmpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Berghianu, Gheorghe Moara, Dina Cioba­­nu, Florian Dânălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Con­stantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Pa­­t­lineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri al G.G. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi aii guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi or­ganizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, gene­rali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al R.F. Ger­mania la Bucureşti, şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai Corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceau­şescu sunt salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de cele­lalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei, veniţi în întîmpi­nare, aclamă entuziast, le urează bun so­sit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adre­sate.­­Agerpress Plecarea de Sîmbăta. 5 Iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a între­­prins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a des­făşurat ceremonia plecării, este impodo­­b!?,d­e* ş’ în b­ra /l.i­­, cu drapelele de stat ale celor două ţări. Au sosit pen­tru a-şi lua rămas bun preşedintele Re­publicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lîngă şeful sta­tului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Oficiu­lui prezidenţial federal, persoane oficia­le vest-germane. La ceremonia plecării participă am­basadorul României la Bonn, Constan­tin Oancea, membri ai Ambasadei şi A­­genţiei economice a ţării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti, Fryzin Wiehert. Cei doi preşedinţi primesc raportul co­mandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec in revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Repu­blicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori şi tehnicieni români, care lucrează în R.F. Germania, în cadrul contractelor de cooperare cu întreprin­deri din această ţară, scandează cu în­sufleţire „Ceauşescu — România", acla­mă, flutură steguleţe tricolore, exprimîn­­du-şi încă o dată dragostea şi respec­tul pentru conducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi pre­şedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda U­eînemenn buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi preşedinţi îşi, iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile. La ora 6,15, ora locală, aeronava pre­zidenţială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezi­denţial este escortat de o escadrilă a forţelor aeriene federale, pe aeroportul Köln-Bonn Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu La invitaţia preşedintelui Republicii Federale Germania, Gustav W. Heine­­mann, şi a doamnei Heinemann, pre­şedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceau­şescu, a făcut, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială în Re­publica Federală Germania, în perioada 20—30 iunie 1973. In timpul şederii în Republica Fede­rală Germania, preşedintele Consiliului de Stat şi persoanele care s-au însoţit au vizitat, în afară de Bonn, obiective industriale din oraşele Oberhausen, Ha­­novra, Wolfsburg, Hamburg şi Bremen. Vizita s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, expresie a bunelor relaţii care s-au dezvoltat intre cele două ţări. In cursul vizitei, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut con­vorbiri cu preşedintele Republicii Fede­rale Germania, Gustav W. Heinemann şi cu cancelarul federal Willy Brandt, la care au participat. Din partea Republicii Socialiste Româ­nia: Ion Făţan, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul comerţului exterior; George Macovescu, ministrul afacerilor externe; Virgil Actarian, mi­nistrul industriei construcţiilor de ma­­şini-unelte şi electrotehnicii; Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consi­liului de Stat; Constantin Oancea, am­basadom! Republicii Socialiste România in R.F. Germania, consilieri şi experţi. Din partea Republicii Federale Ger­mania: Gerhard Jahn, ministrul federal al justiţiei; dr. Hans Friderichs, ministrul federal al economiei; Egon Bahr, minis­tru cu însărcinări speciale la Cancela­ria federală; dr. Hans-Georg Sachs, secretar de stat în Ministerul de Exter­ne; prof. dr. Karl-Heinz Sohn, secretar de stat în Ministerul Federal pentru Co­laborarea Economică; dr. Erwin Wickert ambasadorul Republicii Federale Germa­ni­a în Republica Socialistă România, consilieri şi experţi. Preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut o întrevedere cu Walter Schee­, vicecancelar şi ministru de externe al Republicii Federale Ger­mania. Ion Făţan, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul comerţului ex­terior, s-a întrunit şi a avut discuţii cu dr. Hans Friderichs, ministrul federal al economiei.­­ George Macovescu, ministrul afaceri­lor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, a avut intîlniri de lucru cu Wal­ter Schee­, vicecancelarul şi ministrul de externe al Republicii Federale Ger­mania. Convorbirile şi Întrevederile s au des­făşurat într-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere reciprocă, expresie a evo­luţiei ascendente a colaborării între ce­le două ţări. Ele au fost consacrate u­­nui schimb cuprinzător de păreri cu privire la adincirea şi lărgirea relaţiilor bilaterale, precum şi la probleme actuale europene şi internaţionale. Părţile au subliniat importanţa şi uti­litatea contactelor între cele două ţări, la toate nivelurile şi au exprimat do­rinţa reciprocă de a se continua şi dez­volta în viitor. In acest context, ele au evocat cu sa­tisfacţie semnificaţia şi rezultatele vizi­tei în România a preşedintelui Republi­cii Federale Germania, Gustav W. Heine­mann, precum şi contactele tot mai frec­vente dintre membrii guvernelor celor două ţări, care au adus contribuţii valo­roase la dezvoltarea relaţiilor reciproce in diverse domenii. Animaţi de dorinţa de a adinei şi dez­volta, în continuare, raporturile dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Federală Germania şi de a întări contribuţia lor la cauza păcii şi securi­tăţii internaţionale, precum şi la dezvol­tarea cooperării intre toate statele, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi cancelarul federal Willy Brandt au semnat Declara­ţia solemnă comună a Republicii Socia­liste România şi Republicii Federale Germania. Cele două părţi au constatat cu satis­facţie progresul continuu al relaţiilor dintre cele două ţări care au căpătat un puternic impuls de la stabilirea, in amil list, a relaţiilor diplomatice. Acest act, in lumina evoluţiei politice, şi-a dovedit însemnătatea, atît pentru raporturile bi­laterale, cit şi pentru normalizare, înţe­legere şi destindere in Europa. In ace­leaşi scopuri, ele au evidenţiat existen­ţa unor noi posibilităţi pentru aprofun­darea şi lărgirea colaborării bilaterale în diverse domenii. Părţile au constatat, de asemenea, cu satisfacţie dezvoltarea favorabilă a rela­ţiilor economice între România şi Re­publica Federală Germania, in cadrul cărora au crescut sensibil schimburile comerciale, s-au stabilit raporturi de coo­perare in multe domenii între organiza­ţii şi întreprinderi din cele două ţâri. In dorinţa de a adunei şi extinde cola­borarea economică, cele două părţi vor acorda o atenţie şi mai mare cooperării industriale şi tehnice. Ele au exprimat hotărlrea lor de a extinde cooperarea în noi domenii, potrivit dezvoltării lor e­­conomice şi cerinţelor acestei cooperări. În acest scop, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi cancelarul Willy Brandt au semnat un acord pe termen lung privind colaborarea economică, industrială şi teh­nică, care va asigura relaţiilor economi­ce o bază stabilă şi de durată. Pornind de­ la rolul crescind al ştiinţei şi culturii ca factor pentru o mai bună cunoaştere reciprocă şi apropiere, cele două părţi au reafirmat voinţa lor de a admnei colaborarea în aceste domenii prin acordurile şi înţelegerile pe care le-au semnat. Pe lingă acordul de colaborare econo­mică, industrială şi tehnică menţionat, în timpul vizitei au fost semnate: — Acordul pentru evitarea dublei im­puneri ; — Acordul de asistenţă socială; — Acordul de colaborare culturală şi ştiinţifică; — Acordul de colaborare in cerceta­rea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologi­că ; — înţelegerea de colaborare în dome­niul folosirii energiei nucleare in scopuri paşnice ; — Convenţia privind deschiderea re­ciprocă de biblioteci ; (continuare în pag. a 6-a)

Next