Flacăra Iaşului, iulie 1973 (Anul 29, nr. 8329-8354)
1973-07-01 / nr. 8329
Cu grija de a gospodări cit mai bine pămîntul După cum se ştie, la numărul din 19 iunie a calilarului nostru a fost dat o bltaitatii pentru a fi supus dezbaterii publice proiectul de hotărîre al Comite« Im! execuţi» el Consiliului popular Judeţean cu privire la perfecţionarea masurilor menite să asigure folosirea cit mnai raţională a fondului funciar. Răspunstol invitaţiei de a contribui la îmbunătăţirea proiectului, ce va fi examinat şi aprobat la viitoarea sesiune a Consiliului popular Judeţean, organele de partid şi de stat comunale, conducerile unităţilor agricole, specialiştii şi alte categorii de oameni şi muncii au venit cu numeroase observaţii, sugestii şi propuneri. Multe din ele au fost făcute la cadrul plenarelor lărgite organizate de consiliile comunale ale Frontului Unităţii Socialiste pentru discutarea proiectului. Spicuim mai jos ctteva dintre propunerile primite ! :'AbPlicarea tuturor măsurilor ea se impun în vederea bunei gospodăriri a pământului — e de părere tov. V. TîGÎŢA, secretarul comitetului comunal de partid Tg. Frumos şi primarul comunei — presupune cunoaşterea exactă a situaţiei existente în fiecare unitate. Tocmai de aceea considerăm necesar să se prevadă în proiectul de hotărîre obligativitatea unităţilor agricole de a prezenta periodic dări de seamă statistice privind acţiunile de apărare, conservare şi folosire a fondului funciar pe baza cărora se va putea şti unde trebuie să se intervină pentru îndreptarea lucrurilor. Ar trebui, totodată, precizată un proiect şi obligaţia unităţilor agricole de a şi prevedea în planurile de producţie anuale fondurile băneşti şi forţa de muncă pe care le solicită lucrările de îmbunătăţiri funciare pentru toate obiectivele planificate să se stabilească termene precise de realizare, a căror respectare să fie apoi urmărită de organele de resort judeţene". In şedinţa lărgită a biroului consiliului comunal al F.CJ.S din aceeaşi localitate s-au făcut şi o serie de propuneri concrete legate direct de lupta contra risipei de pămînt Intre altele, s-a propus ca în special drumurile dintre tarlale sau de pe islazuri să fie delimitate de şanţuri laterale pentru a se evita crearea de drumuri paralele. Idei asemănătoare s-au emis şi în plenara consiliului F.U.S. din comuna Bălţaţi. „In proiectul de hotărîre — propunetov. M. BUCAN, preşedintele consiliului — ar fi bine să se prevadă organizarea unor comisii judeţene, care să analizeze în fiecare localitate ce lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt necesare, precum şi mijloacele pentru realizarea lor". O altă propunere se referă la întreţinerea zonei verzi a drumurilor judeţene şi naţionale de care se ocupă în prezent Direcţia judeţeană de drumuri, şi poduri. Sarcina direcţiei ar fi mult mai uşurată dacă zonele respective ar fi atribuite spre folosinţa şi întreţinerea cooperativelor agricole. Tovarăşul ing. N. CIOCIRLAN, fermier la C.A.F. Mogoşeşti, sugerează unele idei de completare a proiectului, ce vizează îndeosebi prevenirea alunecărilor de teren şi combaterea eroziunii solului. „Pornind de la prejudiciile economice suferite de cooperativa noastră, ca şi de alte unităţi din judeţ — precizează tov. Cîocîrlan — socot necesar ca proiectul de hotărîre să prevadă elaborarea unor studii temeinice privind amplasarea surselor de alimentare cu apă, iau regularizarea apelor ce se infiltrează în şei, dînd naştere lunecărilor de teren. Se cere, de asemenea, ca atît terenurile în pantă mare ce prezintă asemenea fenomene, ctt şi cele afectate puternic de eroziune să fie scoase din circuitul arabil şi inţelenite iau împădurită, urmărindu-se înlocuirea lor cu alte suprafeţe plane folosite în prezent ca păşune sau în alt mod. Schimbarea destinaţiilor să aibă la bază o documentaţie întocmită de conducerea unităţii agricole şi comitetul executiv al consiliului popular“. Tot în legătură cu perspectiva terenurilor degradate, brigadierul C. LUPUŞORU de la C.A.P. Deleni sustine ideea ca suprafeţele erodate ce trebuie împădurite să nu fie predate in mod automat pentru plantare ocoalelor silvice, în această acţiune impuntndu-se să intervină In primul rind cooperativele agricole şi consiliile populare comunale. Toate observaţiile, propunerile şi sugestiile primite reflectă interesul şi grija pe care factorii de răspundere de la cele mai diverse nivele, întreaga masă de oameni ai muncii le acordă problemelor legate de apărarea, conservarea şi folosirea fondului funciar. Ele oferă totodată organelor judeţene de partid şi de stat posibilitatea de a proceda la îmbunătăţirea proiectului de hotărîre, astfel ca, o dată aprobat, acesta să devină un instrument cit mai eficace pe linia bunei gospodăriri a pămîntului. In dezbatere publică : proiectul de r Mărire cu privire la apărarea, , observarea și folosirea fondului ; IBlMBMilSidid itia?tul iași §§§ § « CURIER JURIDIC . Copiii minori. Stabilirea domiciliului, încredinţarea lor în carul divorţului. (Relaţii cerute de BOTEZATU AUREL, domiciliat în Iaşi). Copilul minor locuieşte la părinţii săi. Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui minorul. In caz de neînţelegere între părinţi, instanţa judecătorească, ascultînd autoritatea tutelară, precum şi pe copil — dacă acesta a împlinit vîrsta de 18 ani va decide, ţinînd seama de Interesele minorului (art. 100 Codul familiei, art. 14 Decretul nr. 81/1954). După Introducerea acţiunii de divorţ, pe cale de ordonanţă prezidenţială, instanţa judecătorească poate lua măsuri provizorii cu privire la reşedinţa deosebită a soţilor, la încredinţarea copiilor şi la pensia de întreţinere, încredinţarea provizorie a copiilor minori pînâ la pronunţarea hotărîrii de divorţ a# va face totdeauna ţinîndu-se seama exclusiv de interesele minorilor. Cererile de pensie de întreţinere pentru copiii minori se rezolvă în cadrul procesului de divorţ, fără a fi necesar să se formeze doar aparte dacă procesul se află Inel 1a prima Instanţă. Dacă pronunţă divorţul, instanţa judecătorească este obligată să facă aplicarea articolului 42 Codul familiei cu privire la încredinţarea spre creştere şi educare a copiilor minori unuia dintre părinţi, sau, în mod excepţional şi numai pentru motive temeinice, unei alte persoane sau unei instituţii de ocrotire, învoiala părinţilor în această privinţă nu este obligatorie pentru instanţă, care va ţine seama numai de interesele copilului, în care scop va avea în vedere vârsta, sexul copilului, ataşamentul său faţă de unul dintre părinţi, posibilităţile de educare ale fiecăruia dintre părinţi, moralitatea acestora «laPlenul Tribunalului Suprem, decizia de îndrumare nr. 18/1969V • Construcţia de locuinţe proprietate personală. Avansul minim. Durata maximă de rambursare a creditului.Informaţii cerute d© IONAŞ IOAN, domiciliat înoftlistr. Stejar bl. 68). Stetur sprijini prin credite şi execuţie construirea de locuinţe proprietate personală de tipul celor ce se realizează din fondurile statului, precum şi de locuinţe cu confort sporit, numai dacă acestea se încadrează, în ceea ce priveşte suprafaţa, dotarea şi finisarea, în normele aprobate de Consiliul de Miniştri pentru astfel de locuinţe. Articolul 22 din Legea nr. 5/978 stabileşte avansul minim, faţă de preţul de deviz, ce trebuie constituit de beneficiar (29 la sută; 25 la sută; 30 la sută) și durata maximă de rambursare a creditului (25 ani; 10 ani, 15 ani) în funcție de salariul tarifar lunar, respectiv pensia lunară, al solicitantului. Din cuprinsul textului rezultă că la stabilirea acestor elemente se au în vedere salariul sau pensia realizate în momentul încheierii contractului şi că deci modificările ulterioare ale veniturilor nu influenţează cuantumul avansului şi nici termenul de restituire a creditului. Vă mai aducem la cunoştinţă că la constituirea avansului se ţine seama şi de dispoziţiunile art. 23 din lege, care fixează plafonul maxim al creditelor ce se acordă pe categorii de locuinţe. Răspunderea materială a angajaţilor. Căile de recuperare. (întrebare adresată de UN GRUP DE SALARIAŢI din oraşul Paşcani). In conformitate cu dispoziţiunile art 187 Codul muncii, prin decizia de imputare se recuperează nu numai paguba provocată prin fapta ilicită a persoanei încadrate în muncă, ci şi sumele încasate necuvenit sau contravaloarea bunurilor nerestituite ori a serviciilor prestate şi nedatorate. Alineatul 2 din acelaşi articol prevede că în toate situaţiile enumerate persoana încadrată în muncă poate să-şi ia un angajament de plată în scris, care constituie titlul executor. Prin urmare, noul Cod al muncii stabileşte numai două căi de recuperare a pagubelor, şi anume: decizia de imputare şi angajamentul de plată în scris. * Contribuţia bănească şin muncă pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc. (Consultaţie cerută de UN GRUP DE CETĂŢENI, din comuna Tătăruşi). Adunarea delegaţilor hotărăşte, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor delegaţilor împuterniciţi de locuitorii circumscripţiilor electorale, lucrările propuse * ce executa prin contribuţii în bani sau în muncă, stabilind suma ce revine pe fiecare familie, numărul de sil* ce urmează a fi efectuat la fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietate a acestora, precum şi termenele de încasare a sumelor şi executare a lucrărilor. Locuitorul nemulţumit de felul cum s-a stabilit contribuţia poate face sesizare la comitetul executiv al consiliului popular comunal, orăşenesc, municipal, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, iar comitetul executiv este obligat să soluţioneze în termen de 15 zile şi să comunice rezultatul celui în cauză, decizia sa fiind definitivă. In baza hotărîrii adunării delegaţilor prin care s-a stabilit contribuţia, sumele neplătite în termenele fixate se încasează potrivit normelor de urmărire a veniturilor statului (art. 5, 6 și 23 din Legea nr. 26/971). Teodor BACl€ „Setai He r««amțAM am«n*3id cu sprijinul întreprinderilor ieșene, pe malul Chivului, de către Casa pionierilor. Peter *. LEONID Expunere Ieri, la Comitetul judeţean de partid, în faţa lectorilor şi a altor cadre cu munci de răspundere din întreprinderi şi instituţii ieşene, tov. *. Ion Velcu, lector al C.C. al P.C.R., a făcut o expunere cu tema „Aspecte actuale ale securităţii europene*. T Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“ (urmare din pag- 1) «Asta în ear* grupuri de pionier! cu hatori în sală, rostind uilutul lor ţi eterând buchete d* flori celor car* le îndrumă paşii. I» continuer# * vorbit prof. emerit Steriu Rădoi, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţe4®, care * »pus: Tradiţional* semnificaţie a „Zilei învăţătorului" capătă în «cest an nai valenţe *i nai dimensiuni prin faptul că urmează, numai la eitev* nil*, d# la recenta Plenară » C.C. al P.C.R. Prin documentele acestei plenare şi cuvîntarea tovarăşului Nicola* Ceauşescu ,•« aubliniat încă o dată că şcoala trebuie să corespundă nevoilor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării ţării noastre. In spiritul indicaţiilor primite putem apune că munca desfăşurată în actualul an şcolar, comparativ cu cea de anul precedent, evidenţiază îmbunătăţiri privind calitatea procesului instructiv-educativ, precum şi ridicarea nivelului general de pregătire a elevilor o dată cu creşterea interesului lor pentru activitatea practică aplicativă. A sporit simţitor răspunderea colectivelor didactice faţă de activitatea practică, s-a organizat mai bine munca în ateliere şi în microfermele şcolare, s-au valorificat mai eficient produsele obţinute. Educaţia comunistă a elevilor se preocupă de lărgirea orizontului de cunoaştere, de aprofundarea cunoştinţelor ştiinţifice, de formarea unor sentimente trainice de dragoste pentru patria noastră socialistă, pentru popor, pentru partid. Pornind de la aceste succese, ţinem să arătăm că pentru obţinerea unor noi realizări se pune în faţa fiecărui educator problema autodepăşirii politice, profesionale şi sociale în vederea ridicării continue a învăţămîntului la nivelul cerinţelor mondiale. Ne vom strădui să fim la înălţimea încrederii şi preţuirii ce ni se acordă, devenind adevăraţi propulsori ai tinerei generaţii, spre universul de mîine, spre viitorul pe care-1 dorim să fie luminos şi măreţ. In continuare, au fost înmînate distincţii unui număr însemnat de cadre didactice. Au luat cuvîntul tovarăşii Dumitru Platon, învăţător pensionar, şeful promoţiei de absolvenţi din 1923 ai Şcolii normale de învăţători „Vasile Lupu“ din Iaşi, Elena Prodan, profesoară la Liceul de muzică şi arte plastice „Octav Băncilă"— Iaşi, Ecaterina Mardare, învăţătoarele Şcoala generală din Bohotin-Răducăneni, Grigore Bemic, preşedintele Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor. La sfinţitul adunării festive, într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii au adoptat textul unei telegrame adresată G. C. al P. C. R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, telegramă în care se spune ! Rezultatele obţinute de cadrele didactice din Judeţul Iaşi demonstrează competenţa şi responsabilitatea social-politică în îndeplinirea planului de dezvoltare a şcolii româneşti, preconizat de documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Hotărîrile recentei plenari ne obligă insă să muncim cu şi mai multă rîvnă pentru conţinut perfecţionare politico-ideologică şi profesională spre a fi în măsură să răspundem cât mai bine actualelor cerinţe impuse de modernizarea şi dezvoltarea economicosocială şi culturală a patriei noastre. Vă asigurăm, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că fiecare cadru didactic va studia cu atenţie documentele recentei plenare, pentru a ne însuşi bogatul program de perspectivă al Învăţămîntului şi a ne preciza sarcinile ca nu revin, responsabilitatea comunistă la care suntem obligaţi prin etica profesională. Ne angajăm să preţuim laborioasa activitate desfăşurată de partid prin rezultate mai bune la învăţătură, in pregătirea mai temeinică a cadrelor de mîine, in felul acesta adueîndu-ne modesta contribuţie la creşterea prestigiului ţării noastre. In partea a doua a festivităţii a avut loc un bogat program artistic prezentat cu concursul corului de cameră al sindicatului învăţămînt, ansamblului folcloric al Casei pionierilor şi orchestrei de muzică populară a Liceului pedagogic de învăţători. * „Ziua învăţătorului“ a prilejuit o manifestare similară şi in oraşul Paşcani. La adunarea festivă a participat tovarăşul Gheorghe Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Numeroşi participanţi au luat cuvintul exprimindu-şi hotărîrea de a-şi înzeci eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului. Cei prezenţi la adunarea festivă, într-o atmosferă entuziastă, au transmis o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU personal. Concurs „Cine De curînd, Biblioteca orăşenească din Hîrlău a organizat un Interesant concurs gen „Cin* ştie cîştigă* pe tomnai „300 de ani de la naşterea marelui cărturar Si om politic, Dimitrie Cantemir". Acţiunea a avut loc la Şcoala generală de 18 ani din localitate şi a fost orga ştie cîştigă“ rizată în colaborare cu Comitetul orăşenesc U.T.O. Minodora Gavrilescu şi Constantin Toaei s-au situat pe primul loc în cadrul concursului, cîştigînd cele mai frumoase premii. Erei. ECATERINA IFTODI bibliotecară Construcţie sanitari ridicaţi cu posibilităţi locale In comuna Mirosloveşti a fost terminată de curând o construcţie anexă, destinată lărgirii spaţiului dispensarului sanitar. Clădirea nou construită cuprinde 7 camere care vor fi folosite pentru cabinet de consultaţii, cu astă de aşteptare corespunzătoare, cabinet, stomatologie, sală de tratamente pentru adulţi şi copii, farmacie etc. Valoarea lucrării depăşeşte 100180 lei şi a fost ridicată în bună parte prin muncă voluntaria contribuţia bănească a cetăţenilor. Un aport important la realizarea noii construcţii l-au adus cetăţeniii Gh. Toma, V. Ipate, V. Aurset, V. Piaconu, V. Toma, V. Văleanu, Elena Corcari, Elena Turcu, Gh. Ipate şi alţii. V. CORCACI, primarul comunei 52221 Echipa feminină de handbal „Universitatea“ Iaşi a Timp de trei *11*. Braşovul a găzduit turneul de baraj — pentru proimmovar# în divizia A — al echipelor feminine de handbal, la care a participat şi Universitatea IaşiDeşeneeli cu reuşit o performanţă e xcelenţă) promovau#* în divizia A. In prima zi, studentele au fost învinse cu 11—0 de „Mureşul" Ttrgu-Mureş. In cea de-a doua zi, ele aveau să înfrunte „Progresul" Bucureşti, pe care au întrecut-o cu 11— 10. Cea de a treia partidă, decisivă, a adus faţă în faţă „U" Iaşi şi „U“ Cluj, care erau la egalitate de puncte. După un joc dramatic, partida se încheie nedecis: 13—13. Conform regulamentului s-au executat cîte 18 lovituri de la 7 m. Prima serie este executată de Dorina Sta promovat in divizia A matin, care înscrie 8 goluri. A venit apoi rîndul clujencelor. Primele trei aruncărisînt magistral apărate de portăriţa Enache. „U“ Cluj a înscris numai 5 goluri din loviturile de la 7 m, şi astfel rezultatul final al acestei întîlniri este 22—18 pentru reţence. Iată lotul folosit de antrenorul Dan Constantine»«» Maria Ştefan, Nela Enache — portari: Florica Toacă, Maria Şerban — căpitana echipei, Iulia Chitic, Viorica Cojocăriţa, Dorina Stamatin, Doina Ciontea, Rodica Deleanu, Livia Dînsu, Stela Cordoneanu, Zenovia Tănăsescu. ALEXANDRU NOUR corespondent Filmele saptămînii viitoare 11 ^■sv’gAaamaaiamaifl' i..',''aarffsr^irr, Premiere .Republica’ i CIPRIAN PORUMBESCU. Le 90 de ani de la moartea celui care a fost răpus de suferință Înainte de a împlini 29 de ani, un film despre această romantică figură care ne-a lăsat nemuritoare« »Baladă“ , mai ales .Trei culori", »Pe-al nostru steag*, »Clntecul primăverii" - melodii aflat* astăzi pe buzele tuturor, nu poate decit să stimuleze Interesul spectatorilor. Turnat aproape In Întregime la Stupea, satul natal al Iul Ciprian Porumbescu, şi In parte la luşeşti, unde s-a înfiripat nefericita sa poveste de dragoste, filmul lui Gheorghe Vitanidis urmăreşte momente ale vieţii, precum şi ale creaţiei celui care este considerat nu numai ca un înaintat da seamă al muzicii noastre, el şi drept un înflăcărat patriot, luptător pentru afirmarea conştiinţei naţionale şi pentru promovarea Şcolii muzicale româneşti. Cei care au văzut opereta „Lfisaţi-mă să cint* de Gherase Dendoino eu rămas cu • Imagine neştearsă asupra autorului primei operete româneşti, .Crul nou", *1 aşteaptă e» emoţie nou* întruchipare In filmul biografie,muzical, care va rula le laşi incepind de săptămlne viitoare. Dialoguri i Fânul Neijgu, muzica i Richard Csehyniczky, La vioară i Ştefan Ryhy. In distribuţie i Vlad Rădeicu, Tamara Creţulescu, Emenoil Petruţ, Sebastian Papaion, Clody Bertola, Dina Cocea, liana Bulcă, Toma Caragiu, Amza Pellea, Iurie Darie, Constantin Rouţchi şi alţii. .Victoria“IOARA SALBATICA. Titlul acestei producţii a studiourilor din S.U.A. răspunde întocmai vremurilor de pionierat in care se petrece acţiunea filmului. Este vorba de secolul trecut cînd dezmoşteniţi ar soarta din toate colţurile lumii veneau să cucerească vestul sălbatic. Ne-am deprins să vizionăm astfel de pelicule care înfăţişează eroismul anonim al milioanelor de oameni gata să lupte cu intemperiile, cu singurătatea, cu lipsurile materiale şi mai ales cu cerbicia unor parveniţi şi arivişti. Şi deşi acest film nu aduce ceva inedit faţă de celelalte de aceeaşi factură, putem spune că atracţia şî curiozitatea spectatorilor rămln totuşi mereu proaspete, deoarece dambnerea de către om a forţelor oarbe ale naturii şi înfrîngerea răului, in genere, au întotdeauna un farmec deosebit. Regla : Robert Totten ; imaginea Frank Phillips; muzica: Robert Brunner. In distribuţie: Jack Elam, Ronald Howard, Vera Miles, Karl Swenson. .Copou": HOMOLKA ŞI PORTOFELUL Spectatorii s-au deprins mai de mult cu peripeţiile familiei Homolka, cunoscută din filmele: »O duminică în familie" şi »O duminică pierdută". Cei care vor dori să regăsească aceeaşi atmosferă Intr-o nouă comedie de moravuri vor putea viziona actualul episod a cărui acţiune se petrece Intr-o pitorească staţiune mentană. Est* o producție a studiourilor cehoslovace din 1972 la regla Iul Jaroslav Popousek fl regla Iul Miroslav Ondrleok, .7 introtutlul"i PQViSTiRILI BEATRICEl POTTER (5-t lullo), Sint In număr de ounel șl au fost desenate de către «uteare anume pentru copil, alcătuind subiectul unul balet care a fost ecranizat. Personajele, inspirate din lumea animalelor, după o atentă observaţie, constituie eroii unor Intîmplări din viaţa de toate zilele. Interpretează ansamblul Royal Ballet şi The Royal Opera House Covent Garden. Regia : Reginald Mills; coregrafia: Frederic Ashton. Reluări „Tătăraşi" '■ Nu-mi place ziua de luni (2-4 Iulie) şi Casa de lingă calea ferată (6-8 Iunie); „Neof/no’r Vara bărbaţilor (3-4 Iulie) şi Paşi spre lună (3-4 Iulie), precum şi Marele premiu (5-8 Iulie); .Tineretului şi Marea hoinăreală (2-4 iulie); Grădina »Teatrului de vară": Seceră vlntul sălbatic: Grădina ,Rîpa Galbenă"! Ţara sălbatică, în judeţ Casa de cultură Paşcani : Trăind In libertate (3-4 iulie) şi Organizaţia (5-8 iulie); Clubul C.F.R. Paşcani: 19 fete şi un marinar (2-3 iulie) şi Fete In soare (5—8 iulie); Tg. Frumos: Felix şi Otilia (2-4 iulie) şi Eliberarea lui L. B. Jones (5-8 iulie); Hirlău: Moartea regelui negru (2-3 iulie), In umbra violenţei (4-5 iulie) şi Aventurile lui Babuşca (5-8 iulie). 1 uCaT^Am-H/T] ilmtmmmmtnm/nntninnn/mmtmnitr r m iCRO OZftIC Economic I Revirimentul se lasă așteptat De etnd e intrat fn funețivM, Fabrice di pred»- § te ceramice «re probi««*« m r«ntabttitatee. Fei ge /»I de comitii locale fi ie le itS*- § rite organe aen- § trade ee făcut ti continua ta plft- § mădească planuri peste planuri de § măsuri, care mei de care mai volu- § minoate. Multe din măsurile cuprinse $ tn aceste planuri sint generale, iar cele care sint mai concrete rSmin doar pe htrtie. De pildă, dintr-tm plan § întocmit în 1971, ptnă in present aproximativ doar 10 la tută e-a aplicat. § Nu mai vorbim de cele care au urmat. § Şi in consecinţă, nici acum unitatea nu a reuşit să atingă parametrii pro- lectaţi. Zeci fi sute de ore de stag- S nare. Însemnate cantităţi de produse , nerealitate, pierderi substanţiale, aco- ° perite de la buget. Un recent sondaj făcut in prima decadă tn luna iunie § a arătat slaba utilitate a timpului de S lucru programat pentru utilaje: doar la 73 la sută in secţia de alimentare, 05,S d in preparare şi 8S,3 la sută la presare. § Se constată insă că nimeni din fahri- S că nu acţionează concret şi nu te in- S teresează pentru eliminarea neajunturilor pentru a te produce o dată revirimentul mult aşteptat. Faptul că nu se întreprind acţiuni energice este atestat, prin altele, şi de superficialitatea cu care se analizează însemnările ce te fac silnic în registrul de tură. Mai exact, nu se analizează deloc, nu se încearcă o aprofundare a cauzelor defecţiunilor ce se înregistrează în funcţionarea utilajelor. Concluziile diverselor organe de control sunt clare. Exploatare neraţională a utilajelor, indisciplină la locul de muncă, proasta organizare a muncii şi slaba calificare a personalului Credem că cineva trebuie să intervină. Avem convingerea că lucrurile şi situaţia de aici pot intra pe făgaşul cel bun. Nu numai amenzi întreprinderea de bunuri de larg consum fi prelucrări metalice (fost „Progresul“) este singura inftate din judeţul nostru asă ere! Sutorizată ! . . § mecanice sub presiune (recipiente). Şi § aceasta, nu de ieri, de azi, ci de mai 5, multă vreme. Fină aici, toate sunt bune. Numai că o bună parte din re- cipientele executatede unitatea ie§ şeană fi expediate la diferiţi beneficiari din ţară nu pot fi autorizate de organele in drept, ele neintrunind condiţiile cerute de normele în vigoare. Deja pină in prezent, datorită acestui fapt, unele capacităţi productive nu au putut intra în funcţiune la Braşov, Bacău, Mărăşeşti etc. Cauza este foarte clară: nerespectarea prescripţiilor tehnice privind construcţia acestor recipiente. Mai concret, este vorba de folosirea unor materiale necorespunzătoare, execuţie neglijentă etc. In repetate rnduri organele de control locala au aplicat amenzi la cei vinovaţi, dar se pare că nu s-au speriat. Amenda, care se ridică la citeva sute de lei, este plătită un colectiv, fiecare contribuind cu cât poate, iar lucrurile nu se schimbă cu nimic. Poate dacă ar fi mai dese aceste amenzi, la care s-ar adăuga şi alte măsuri, i-ar trezi la realitate pe cei în cauză. Şi cînd te glndeşti că unele uzine ieşene execută instalata similare, dar de un grad superior, in condiţii excelente, prin autodotare. Ne referim In special la Combinatul de fibre sintetice, din experienţa căruia întreprinderea vizată de noi ar putea învăţa multe. Dar nu numai atât. Această unitere, deşi ar trebui să execute fi repararea unor asemenea instalaţii existente in întreprinderile ieşene, nu face nimic in acest sens. De pildă, Fabrica de ulei, de mai multă vreme, solicită repararea unor cazane de aburi (utilaje-cheie pentru unitate), dar in zadar. Oare conducerea întreprinderii judeţene de industrie locală cunoaşte aspectele consemnate de noi . Şi intr-un caz şi in celălalt, te impun intervenţii energice. Altfel... Poşta rubricii altele: „Unităale MEFMG au Referitor la nota noastră intitulată „Gotnărel pe şpalieri de... Bucureşti“, apărută în nr. 8274 din 28 aprilie 1973, ne-a răspuns şi Centrala materialelor de construcţii din Bucureşti, comunicîndu-ne printre zile de prefabricate introdus in fabricaţie şpalieri din beton precomprimat care, faţă de şpalierii din beton armat, la aceeaşi rezistenţă au o reducere a consumului de oţel beton de 80 la sută. Prin Unităţile de desfacere se asigură desfacerea şpalierilor din beton precomprimat, care asigură la consumul anual pe ţară o economie de 2000 tone oţel beton faţă de cel din beton armat, la care se execută prin unităţile de industrie locală“. Deci, se pare că „nedumerirea" laîitreprinderîi păşcănene de industrie locală nu este în totalitate justificată. Şî După cum se poate deduce şi din scrisoarea primită la redacţie, produsale sale sunt ocolite pe bună dreptatî te. Economia naţională are nevoie de cele, dar nu fabricate în orice condiţii, § fără a se ţine seama şi de nivelul ^ cheltuielilor de producţie. " clară. Nu, tovarăşi din §3 industria locală î Z. M. P. ^ $ xMmtmmmMMummmmwmmimmfifc .if.