Flacăra Iaşului, august 1973 (Anul 29, nr. 8355-8380)
1973-08-01 / nr. 8355
A i ANUL XXI] Nr. 8355 MIERCURI 1 AUGUST 1973 4 pagini 30 bani Proletari din toate tárile, uniţi-va locala Iasului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean .......' * mis mmm Itinerar pe harta judeţului O tradiţie capătă noi dimensiuni Industria uşoară— o prezenţă activă în peisajul economic ieşean n 1903, în stradela 19 Albă, doi oameni, îmi virteau la subsol o piroată care punea în mişcare cele două războaie ale firmei .,Geller". Afacerile sporesc, curînd se ajunge la 40 de războaie — una din primele ţesătorii de bumbac din ţară. In 1910 se creează, pe aceste baze, Fabrica „Ţesătura", care 20 de ani mai tîrziu era deja cea mai mare din cele 48 de întreprinderi ieşene, aici lucrau, peste 500 de persoane. Că la Iaşi industria uşoară prima în acea vreme, o demonstrează şi faptul că în 1944, bunăoară, din totalul de 59 de unităţi economice, în mare majoritate mici ateliere, 50 erau textile. Un joc important între acestea revenea şi Fabricii „Moldova“, a cărei istorie începe în 1907, într-o clădire din Şoseaua Naţională. Majoritatea muncitorilor o constituiau femeile, care, deşi lucrau 10-12 ore pe zi, erau considerate ca lucrători necalificaţi şi plătite cu salarii de mizerie. Deseori se înregistrau concedieri în masă, dacă afacerile patronilor nu ..mergeau". Aşa de pildă, în 1926, 279 de muncitori de la „Textila" — o altă unitate veche, fondată încă la 1886 — sunt aruncaţi in stradă, cei rămaşi urmînd să primească salariireduse de 4-5 ori. ..Muncitorii, sunt puşi în situaţia de a se alimenta aşa de prost, se arăta în ziarul ieşean „Opinia“ din 21 septembrie 1923, incit cea mai mare parte din ei sunt foarte slabi şi predispuşi la bolile mizeriei. Din punct de vedere intelectual, aceşti lucrători, forţaţi să dea 12 ore pe zi muncii din fabrică sunt cu totul abrutizaţi“. Condiţiile grele de muncă şi de viaţă, angajarea şi concedierea după bunul plac al patronului, micşorarea salariilor şi practicarea diferitelor sisteme de amenzi şi reţineri au creat o stare generală de nemulţumire. O dată cu aceasta, ridicarea gradului de conştiinţă, şi maturitate politică, îndeosebi după înfiinţarea Partidului Comunist Român şi a organizaţiei sale din Moldova, au asigurat organizarea, şi desfăşurarea a numeroase acţiuni de clasă. Actul revoluţionar al naţionalizării realizează preluarea întregului patrimoniu al acestor ateliere mai mici sau mai mari de către clasa muncitoare, creîndu-se astfel premisele pentru dezvoltarea activităţii pe baze noi. Avîntul muncii constructive, efervescenţa maselor pentru lichidarea distrugerilor cauzate de război angrenează toate colectivele intr-o muncă uriaşă şi conştientă. Rezultatele obţinute în această perioadă, cînd, practic, se lucra cu utilaje vechi, în condiţii dificile, dovedesc din plin competenţa şi capacitatea organizatorică a muncitorilor textilişti, forţa clasei muncitoare, eforturile făcute pentru orientarea României pe drumul făuririi noii societăţi, societatea socialistă. Şi, de-a lungul anilor, realizările deosebite n-au întîrziat să apară. S-a început cu reutilarea, cu construirea unor secţii şi chiar fabrici noi. La „Ţesătura", se construieşte filatura cardată, începe modernizarea ţesătoriei — acţiune încheiată în 1965. Un an mai tîrziu apare şi filatura pieptănată. Un drum asemănător îl parcurge şi „Moldova“ : în 1950 fabrica se stabileşte în strada Păcurari, unde dispune de spaţiu şi condiţii mai bune, pentru ca apoi, în 1964, să se mute în moderul sediu care o defineşte şi astăzi — o suprafaţă de 6 ori mai mare, utilaje noi, instalaţii mecanizate. In 1961 apare şi noua fabrică de confecţii, dotată şi ea cu maşini dintre cele mai moderne. Ani de creşteri, ani de construcţie şi utilaje cu tot ce e nou, ani în care s-au cristalizat minunate colective de muncă. Şi ani în care, curbe mereu ascendente atestau hărnicia acestor oameni. Iată doar cîteva exemple. Producţia „Ţesăturii" a sporit din 1930 pînă în 1970 de peste trei ori şi jumătate. De altfel numai, între anii 1960 şi 1973, producţia globală a sporit de 2,6 ori. „De la nivelul producţiei din 1949, îmi spunea ing. Dan Dimitriu, de la „Mol- Const. PĂLĂDUŢA (continuare în pag. a 3-a) r S't Wis 'S' i"' -ti I CFWrs*r , I Tj[î\ll\fF*f? aît a • A 4. BUjN.ESC'i r* Urr ILA.^1 M. La întreprinderea de reparaţii auto In pregătire, un nou produs După cum se ştie, în volumul producţiei întreprinderii de reparaţii auto o pondere tot mai însemnată o deţin şi utilajele destinate transporturilor interne şi internaţionale. Mergînd pe linia diversificării acestora, colectivul unităţii ieşene se pregăteşte, în aceste zile, să introducă în fabricaţia de serie un nou produs — transcontainerul de 20 tone. In prezent, sub supravegherea specialiştilor Registrului Naval Român — întreprinderea specializată —, se efectuează autorizarea lucrătorilor necesari (sudori electrici). Nu peste mult timp, primul lot de transcontainere produse și atestate la unitatea ieșeană vor fi gata pentru a deservi liniile noastre de transporturi. O ultimă verificare a turbinei care urmează a fi montată la unul din atomizoarele secţiei de Uzină a întreprinderii de antibiotice Iaşi. Foto: Ov. SpiRTV în pagina a 3-a Rubrica subredacțiilor: PAȘCANI AlTUl AR FI FOST SPORUl IA SECERIS, DACA UNF1F UTILAJE NU DADEAI SEMNE DE OBOSEALA... Cf.P. STOLNICENl—PRĂJESCU ■ Cu paşi repezi spre jumătate » Ajutor venit la timp » Dacă ar fi lucrat şi a treia presă... * Unii preţuiau timpul, servind masa în cîmp, alţii nu * Nu s-a renunţat la însămîntarea culturilor duble, dar semănatul se face anevoios. C.A.P. VATRA ■ în patru zile, aproape 200 de ha. ■ Dacă n-ar fi fost căderile ■ „Gloria“ n-are voie să staţioneze 15 km. pentru nimica toată ■ Din 4 baletiere numai una „lucra“ Ieri la prinz, nori negri ameninţători se strînseseră iarăşi deasupra comunei Stolniceni-Prăjescu. „De nu ne-ar mai ploua, rosti tov. P. Popa, şeful secţiei de mecanizare, care deserveşte cooperativa agricolă din Stolniceni-Prăjescu. De cinci zile de cînd am început adunatul griului, numai vineri am lucrat din plin. In rest, pe apucate. Nu ne convine poziţia pe care o ocupă C.A.P.-ul nostru în clasamentul cu privire la recoltatul griului, pe care l-a publicat ziarul, cu toate că pe la noi, grînele s-au copt mai tîrziu ca în alte zone ale judeţului. In orice caz, îi dăm bătăi să terminăm cît mai repede". Tovarăşul P. Popa se afla la sediul secţiei de mecanizare. Pregătise două remorci pentru a le trimite pe tarlaua dinspre Cozmeşti, unde urmau să poposească „Gloria" secţiei trimisă în S.M.A. pentru o sudură şi „Gloria" sosită în ajutor aici la Stolniceni-Prăjescu. „M-a anunţat tov, director (al S.M.A.) că maşinile respective trebuie să sosească din clipă in clipă. Le aştept aici şi le însoţesc spre lanţ. După o jumătate de oră, cele două combine, împreună cu şeful secţiei, lucrau. Sub satul Brăteşti, pe o altă tarla cu griu. Se aflau ceilalţi mecanizatori cu 6 combine obişnuitgs Tov. B. firigoriu* ing. şef, prezent aici împreună cu tov. Alexandru Popescu, preşedintele unităţii, ne-a spus că pînă ieri la prînz au fost recoltate 220 de ha. din 600. „Lucrează bine mecanizatorii. Pină diseară apropiem 250—260 de ha.". Nimeni nu stătea. Preşedintele, alături de ceilalţi cooperatori, ajuta la descărcatul sacilor de pe coubine, la încărcatul acestora în autocamioane. „Cărăm griul cu 3 maşini, ne-a spus preşedintele. Seara, şi dimineaţa înainte de începerea recoltatului, autocamioanele şi remorcile care deservesc combinele cară baloţi. Pînă acum au fost balotate paiele de pe 120 de ha. şi eliberate tot atîtea. Dacă ar fi lucrat şi a treia presă am fi fost cu balotatul în urma combinelor. Dar e defectă. Cred că e în S.M.A. In orice caz, cele două prese lucrează bine şi repede". Că aşa stau lucrurile ne-am convins la faţa locului. Rezultatele mecanizatorilor de la balotat nu sînt întîmplătoare. Dacă o parte din tractoriştii de la arat se deplasaseră să servească masa la sediul secţiei de mecanizare, cei de la balotat serveau masa în cîmp. , Cum arăturile se stă destul de slab. Pină ieri nu s-a arat nici un hectar de mirişte de griu. Cele cîteva tractoare repartizate la arat au pregătit doar terenul unde au fost plante de nutreţ şi unde pe 50 de ha. s-a şi însămînţat a doua cultură. Ieri se mai semăna porumb. N-ar fi fost rău dacă dimineaţa, pînă la începerea recoltării griului, tractoriştii care lucrează pe combine ar fi tras şi ei cîteva brazde, pentru că arăturile sunt mult rămase în urmă. Poate că tov. P. Popa, şeful secţiei de mecanizare, se va consulta operativ cu colectivul de mecanizatori şi va face treaba aceasta de acum încolo. Cum pot să lucreze la căratul baloţilor tractoriştii şi şoferii, tot aşa ar putea lucra la arat mecanizatorii de pe combine. In felul acesta ar putea fi realizat şi planul însămînţărilor culturilor duble la care conducerea C.A.P. Stolniceni-Prăjescu n-a renunţat. Vecinii din Vatra erau la recoltat într-un lan de la marginea oraşului Paşcani. La această lucrare foloseau o „Glorie" şi 6 combine C. 1 şi C. 3. Două staţionau. Tov. Ion Popa şi Petre Acostăchioaie, şeful şi, respectiv, mecanicul secţiei, împreună cu mecanizatorii, se străduiau să înlăture defecţiunile. „Pînă acum am mers bine, ne-a spus şeful secţiei de mecanizare. In 4 zile, de cînd am început recoltatul, am treierat aproape Gh. GHINDĂ (continuare în pag. a 3-a) % n pagina a 4-a. Mitingul prieteniei şi solidarităţii românovietnameze V V * _________________* Intilnire prietenească In, zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o intilnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat : X. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, E. Gierek, primsecretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A.A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B.N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la intilnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. II Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.SU.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la întilnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în Programul , păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republică Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici, în însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capitaliste. L.I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntîmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţională. S-a ajuns la concluzia comună că în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive; capătă o tot mai largă recunoaştere in- ternaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite ; se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste, şi cele capitaliste ; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşii constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent în viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărîrea lor de a contribui la succesul Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale, consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a Conferinţei general-europene — reuniunea miniştrilor afacerilor externe —, conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cît mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme, între opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte, în cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului în treburile lui interne, respectîndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actualaactivizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei intr-un continent al păcii, în consolidarea păcii pe pământ. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizeazădezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea, înarmărilorşi forţelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă în octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rind, reglementarea neîntîrziata a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure .soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indochină ; au fost exprimate solidaritatea internaţionalistă cu poporul vietnamez, hotărîrea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independenţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta, însă, continuă să existe forţe care, acţionînd în spiritul „războiului rece", se opun destinderii internaţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor militare şi pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se contracareze tentativele lor de a induce în eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura între popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socialismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă.: Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţionale, solidaritatea cu lupta dele eliberare a popoarelor din toate ţările şi de pe toate continentele, respingerea atentatelor împotriva libertăţii şi independenţei lor, împotriva dreptului lor de a-şi decide de-sine-stătător soarta — acestea sînt părţi componente inseparabile ale unei asemenea politici. Ţinînd seama de uriaşa însemnătate pe care o are colaborarea economică dintre ţările socialismului pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialiste şi comuniste, pentru creşterea permanentă a bunăstării şi culturii popoarelor acestor ţări, au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul complex al integrării economice socialiste şi principalele direcţii de perfecţionare în continuare a activităţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămînă şi pe viitor în centrul atenţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La intilnire s-a subliniat că unitatea tot mai puternică a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor, antiimperialiste contribuie la succesul cauzei păcii şi progresului social. A fost, exprimată convingerea că întărirea neabătută a coeziunii mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, strînsa colaborare frăţească a comuniştilor din toate ţările vor avea de jucat şi în viitor un rol remarcabil în consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi socialismului. III Conducătorii tuturor partidelor frăţeşti care au participat la intilnire au subliniat unanim dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările socialiste, de a-şi coordona acţiunile pe arena internaţională, în interesul cauzei socialismului şi consolidării păcii. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o at, mosferă cordială, prietenească. Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu cu tovarăşul Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întilnirii, au fost abordate probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bunăvecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Vizita în ţara noastră _________________________________________________________________ a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam Ceremonia semnării documentelor oficiale In prezenţa tovarăşilor Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R.D. Vietnam, marţi , la amiază, la Consiliul de Miniştri, a avut loc ceremonia semnării documentelor oficiale încheiate cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D Vietnam. Din împuternicirea Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al R.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, iar din partea Guvernului R.D. Vietnam, tovarăşul Le Thanh Nghi, membru al Biroului Politic al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, viceprim-ministru, au semnat Protocolul între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul R.D. Vietnam, Convenţia de credit pe anul 1974 şi Acordul de ajutor economic şi militar pe anul 1974. Cu acelaşi prilej, tovarăşii Ion Stoian, adjunct al ministrului comerţului exterior, şi Nguyen Van Dao, viceministru al comerţului exterior, au semnat racordul comercial şi de plăţi pe anii 1974 şi 1975, între cele douăţări. La ceremonie au fost de faţă tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent la C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerlor externe, generalcolonel Stelian Ţîrcă, adjunct al ministrului apărării naţionale, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Tudor Zamfira, ambasadorul României la Hanoi, alte persoane oficiale române. Erau prezenţi tovarăşii Nguyen Co, Thach, viceministru al afacerilor externe, general-maior Tran Sam, viceministru al apărării naţionale, Nguyen Dang ITanb, ambasadorul R.D. Vietnam la Bucureşti, alte persoane oficiale vietnameze. In alocuţiunea rostită după semnarea (continuare în pag. a 4-a)