Flacăra Iaşului, august 1973 (Anul 29, nr. 8355-8380)

1973-08-01 / nr. 8355

A i ANUL XXI] Nr. 8355 MIERCURI 1 AUGUST 1973 4 pagini 30 bani Proletari din toate tárile, uniţi-va l­ocala Iasului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean .......' * mis mmm Itinerar pe harta judeţului O tradiţie capătă noi dimensiuni Industria uşoară— o prezenţă activă în peisajul economic ieşean n 1903, în stradela 19 Albă, doi oameni, îm­­­i virteau­ la subsol o pi­roată care punea în­­ mişcare cele două războaie ale firmei .,Geller". Afacerile sporesc, curînd se ajunge la 40 de războaie — una din primele ţesătorii de bumbac din ţară. In 1910 se creează, pe aceste baze, Fa­brica „Ţesătura", care 20 de ani mai tîrziu era deja cea mai mare din cele 48 de întreprinderi ieşene, aici lucrau, peste 500 de per­soane. Că la Iaşi industria uşoară prima în acea vre­me, o demonstrează şi fap­tul că în 1944, bunăoară, din totalul de 59 de unităţi economice, în mare majori­tate mici ateliere, 50 erau textile. Un joc important între acestea revenea şi Fa­bricii „Moldova“, a cărei istorie începe în 1907, în­tr-o clădire din Şo­seaua Naţională. Majorita­tea muncitorilor o constitu­iau femeile, care, deşi lu­crau 10-12 ore pe zi, erau considerate ca lucrători ne­calificaţi şi plătite cu sala­rii de mizerie. Deseori se înregistrau concedieri în masă, dacă afacerile patro­nilor nu ..mergeau". Aşa de pildă, în 1926, 279 de muncitori de la „Textila" — o altă unitate veche, fon­dată încă la 1886 — sunt a­­runcaţi in stradă, cei ră­maşi urm­înd să primească salarii­­reduse de 4-5 ori. ..Muncitorii, sunt puşi în si­tuaţia de a se alimenta aşa de prost, se arăta în ziarul ieşean „Opinia“ din 21 sep­tembrie 1923, incit cea mai mare parte din ei sunt foar­te slabi şi predispuşi la bo­lile mizeriei. Din punct de vedere intelectual, aceşti lucrători, forţaţi să dea 12 ore pe zi muncii din fabri­că sunt cu totul abrutizaţi“. Condiţiile grele de mun­că şi de viaţă, angajarea şi concedierea după bunul plac al patronului, micşo­rarea salariilor şi practica­rea diferitelor sisteme de amenzi şi reţineri au creat o stare generală de nemul­ţumire. O dată cu aceasta, ridicarea gradului de con­ştiinţă­, şi maturitate politi­că, îndeosebi după înfiin­ţarea Partidului Comunist Român şi a organizaţiei sale din Moldova, au asi­gurat organizarea, şi desfă­şurarea a numeroase ac­ţiuni de clasă. Actul revoluţionar al na­ţionalizării realizează pre­luarea întregului patrimo­niu al acestor ateliere mai mici sau mai mari de că­tre clasa muncitoare, cre­­îndu-se astfel premisele pentru dezvoltarea activi­tăţii pe baze noi. Avîntul muncii constructive, efer­vescenţa maselor pentru li­chidarea distrugerilor cau­zate de război angrenează toate colectivele intr-o muncă uriaşă şi conştientă. Rezultatele obţinute în a­­ceastă perioadă, cînd, prac­tic, se lucra cu utilaje vechi, în condiţii dificile, dove­desc din plin competenţa şi capacitatea organizato­rică a muncitorilor texti­­lişti, forţa clasei muncitoa­re, eforturile făcute pen­tru orientarea României pe drumul făuririi noii socie­tăţi, societatea socialistă. Şi, de-a lungul anilor, reali­zările deosebite n-au întîr­­ziat să apară. S-a început cu reutilarea, cu construi­rea unor secţii şi chiar fa­brici noi. La „Ţesătura", se construieşte filatura car­­dată, începe modernizarea ţesătoriei — acţiune înche­iată în 1965. Un an mai tîr­ziu apare şi filatura piep­tănată. Un drum asemănă­tor îl parcurge şi „Moldo­va“ : în 1950 fabrica se sta­bileşte în strada Păcurari, unde dispune de spaţiu şi condiţii mai bune, pentru ca apoi, în 1964, să se mute în moderul sediu care o defineşte şi astăzi — o su­prafaţă de 6 ori mai mare, utilaje noi, instalaţii meca­nizate. In 1961 apare şi noua fabrică de confecţii, dotată şi ea cu maşini din­tre cele mai moderne. Ani de creşteri, ani de con­strucţie şi utilaje cu tot ce e nou, ani în care s-au cris­talizat minunate colective de muncă. Şi ani în care, curbe mereu ascendente a­­testau hărnicia acestor oa­meni. Iată doar cîteva e­­xemple. Producţia „Ţesăturii" a sporit din 1930 pînă în 1970 de peste trei ori şi jumătate. De altfel numai, între anii 1960 şi 1973, producţia globală a spo­rit de 2,6 ori. „De la nivelul producţiei din 1949, îmi spunea ing. Dan Dimitriu, de la „Mol- Const. PĂLĂDUŢA (continuare în pag. a 3-a) r S'­t W­i­s 'S' i"' -ti I CFWrs*r , I Tj[î\ll\fF*f? aît a • A 4. BUjN.ESC'i r* Urr I­­LA.^1 M. La întreprinderea de reparaţii auto In pregătire, un nou produs După cum se ştie, în volumul produc­ţiei întreprinderii de reparaţii auto o pondere tot mai în­semnată o deţin şi utilajele destinate transporturilor in­terne şi internaţio­nale. Mergînd pe linia diversificării acestora, colectivul unităţii ieşene se pregăteşte, în aces­te zile, să­ introdu­că în fabricaţia de serie un nou pro­dus — transcontai­­nerul de 20 tone. In prezent, sub supravegherea spe­cialiştilor Registru­lui Naval Român — întreprinderea specializată —, se efectuează autori­zarea lucrătorilor necesari (sudori e­­lectrici). Nu peste mult timp, primul lot de transcontai­­nere produse și a­­testate la unitatea ieșeană vor fi gata pentru a deservi li­niile noastre de transporturi. O ultimă verificare a turbi­nei care urmează a fi montată la unul din atomizoarele secţiei de­ Uzină a întreprinderii de an­tibiotice Iaşi. Foto: Ov. SpiRTV în pagina a 3-a Rubrica subredacțiilor: PAȘCANI AlTUl AR FI FOST SPORUl IA SECERIS, DACA UNF1F UTILAJE NU DADEAI­ SEMNE DE OBOSEALA... Cf.P. STOLNICENl—PRĂJESCU ■ Cu paşi repezi spre jumătate » Ajutor venit la timp » Dacă ar fi lucrat şi a treia presă... * Unii preţuiau timpul, servind masa în cîmp, alţii nu * Nu s-a renunţat la însămîntarea culturilor duble, dar semănatul se face anevoios. C.A.P. VATRA ■ în patru zile, aproape 200 de ha. ■ Dacă n-ar fi fost căderile ■ „Gloria“ n-are voie să staţioneze 1­5 km. pentru nimica toată ■ Din 4 baletiere numai una „lucra“ Ieri la prinz, nori negri ameninţători se strînseseră iarăşi deasupra comunei Stolniceni-Prăjescu. „De nu ne-ar mai ploua, rosti tov. P. Popa, şeful secţiei de mecanizare, care deserveşte cooperativa agricolă din Stolniceni-Prăjescu. De cinci zile de cînd am început adunatul griu­lui, numai vineri am lucrat din plin. In rest, pe apucate. Nu ne convine poziţia pe care o ocupă C.A.P.-ul nostru în cla­samentul cu privire la recoltatul griului, pe care l-a publicat ziarul, cu toate că pe la noi, grînele s-au copt mai tîrziu ca în alte zone ale judeţului. In orice caz, îi dăm bătăi să terminăm cît mai re­pede". Tovarăşul P. Popa se afla la sediul sec­ţiei de mecanizare. Pregătise două re­morci pentru a le trimite pe tarlaua din­spre Cozmeşti, unde urmau să poposeas­că „Gloria" secţiei trimisă în S.M.A. pen­tru o sudură şi „Gloria" sosită în ajutor aici la Stolniceni-Prăjescu. „M-a anunţat tov, director (al S.M.A.) că maşinile res­pective trebuie să sosească din clipă in clipă. Le aştept aici şi le însoţesc spre lanţ. După o jumătate de oră, cele două combine, împreună cu şeful secţiei, lu­crau. Sub satul Brăteşti, pe o altă tarla cu griu. Se aflau ceilalţi mecanizatori cu 6 combine obişnuitgs Tov. B. firigoriu* ing. şef, prezent aici împreună cu tov. Ale­xandru Popescu, preşedintele unităţii, ne-a spus că pînă ieri la prînz au fost recol­tate 220 de ha. din 600. „Lucrează bine mecanizatorii. Pină diseară apropiem 250—260 de ha.". Nimeni nu stătea. Preşedintele, alături de ceilalţi cooperatori, ajuta la descărca­tul sacilor de pe co­ubine, la încărcatul acestora în autocamioane. „Cărăm griul cu 3 maşini, ne-a spus preşedintele. Sea­ra, şi dimineaţa înainte de începerea re­coltatului, autocamioanele şi remorcile care deservesc combinele cară baloţi. Pînă acum au fost balotate paiele de pe 120 de ha. şi eliberate tot atîtea. Dacă ar fi lucrat şi a treia presă am fi fost cu ba­­lotatul în urma combinelor. Dar e de­fectă. Cred că e în S.M.A. In orice caz, cele două prese lucrează bine şi repede". Că aşa stau lucrurile ne-am convins la faţa locului. Rezultatele mecanizatorilor de la balotat nu sînt întîmplătoare. Dacă o parte din tractoriştii de la arat se de­plasaseră să servească masa la sediul sec­ţiei de mecanizare, cei de la balotat­ ser­veau masa în cîmp. , Cum arăturile se stă destul de slab. Pină ieri nu s-a arat nici un hectar de mirişte de griu. Cele cîteva tractoare repartizate la arat au pregătit doar terenul unde au fost plante de nutreţ şi unde pe 50 de ha. s-a şi însămînţat a doua cultură. Ieri se mai semăna porumb. N-ar fi fost rău da­că dimineaţa, pînă la începerea recoltă­rii griului, tractoriştii care lucrează pe combine ar fi tras şi ei cîteva brazde, pentru că arăturile sunt mult rămase în urmă. Poate că tov. P. Popa, şeful secţiei de mecanizare, se va consulta operativ cu colectivul de mecanizatori şi va face treaba aceasta de acum încolo. Cum pot să lucreze la căratul baloţilor tractoriş­tii şi şoferii, tot aşa ar putea lucra la arat mecanizatorii de pe combine. In felul acesta ar putea fi realizat şi pla­nul însămînţărilor culturilor duble la care conducerea C.A.P. Stolniceni-Prăjes­cu n-a renunţat. Vecinii din Vatra erau la recoltat în­­tr-un lan de la marginea oraşului Paş­cani. La această lucrare foloseau o „Glo­rie" şi 6 combine C. 1 şi C. 3. Două sta­ţionau. Tov. Ion Popa şi Petre Acostă­­chioaie, şeful şi, respectiv, mecanicul sec­ţiei, împreună cu mecanizatorii, se stră­duiau să înlăture defecţiunile. „Pînă a­­cum am mers bine, ne-a spus şeful sec­ţiei de mecanizare. In 4 zile, de cînd am început recoltatul, am treierat aproape Gh. GHINDĂ (continuare în pag. a 3-a) % ­n pagina a 4-a. Mitingul prieteniei şi solidarităţii româno­­vietnameze V V * ­ _________________* Intilnire prietenească In, zilele­ de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o intilnire a conducătorilor par­tidelor comuniste şi muncitoreşti din ţă­rile socialiste, la care au participat : X. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bul­gar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Ho­­necker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Mi­niștri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim­­secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceau­­şescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A.A. Gro­­mîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B.N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la intilnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii par­tidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările fră­ţeşti. A avut loc un larg schimb de pă­reri asupra problemelor internaţionale actuale. II Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Ce­hoslovacia, P.SU.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la întil­­nirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Con­sultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în Programul , păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiu­lui din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republi­cii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republi­că Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu suc­ces a Conferinţei general-europene pen­tru securitate şi cooperare — toate aces­tea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei po­litici, în însănătoşirea întregii situaţii in­ternaţionale l-au jucat întîlnirile şi dis­cuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai sta­telor capitaliste. L.I. Brejnev a informat despre activi­tatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în­­ Statele Unite ale Americii, în Republica Federală Ger­mania şi Franţa, despre tratativele pur­tate şi acordurile încheiate, inclusiv acor­dul sovieto-american cu privire la preîn­­tîmpinarea unui război nuclear. Condu­cătorii partidelor frăţeşti au dat o înal­tă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secre­tarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţio­nală. S-a ajuns la concluzia comună că în­­ ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive; capătă o tot mai largă recunoaştere in-­ ternaţională principiile coexistenţei paş­nice între state cu sisteme sociale dife­rite ; se lărgesc legăturile economice re­ciproc avantajoase între ţările socialiste, şi cele capitaliste ; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi­i construc­tivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor in­teresate, să se consolideze mutaţiile pozi­tive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent în viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze ne­abătut spre obiectivul principal — asigu­rarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost rea­firmată hotărîrea lor de a contribui la succesul Conferinţei general-europene pen­tru securitate şi cooperare. Apreciind po­zitiv concluziile fundamentale ale, consul­tărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a Conferinţei general-europe­ne — reuniunea miniştrilor afacerilor ex­terne —, conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările a­­cestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Eu­ropa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie încă în acest an, dacă e­­xistă bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cît mai ma­re hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi mul­tiforme, între opinia publică din toate ţă­rile, pentru stimularea turismului, a le­găturilor sportive, pentru dezvoltarea re­laţiilor culturale şi a schimbului de va­lori spirituale, în vederea întăririi păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţă­rile socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dez­volte, în cadrul respectării stricte a su­veranităţii fiecărui stat şi neamestecului în treburile lui interne, respectîndu-se le­gile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde inte­reselor tuturor popoarelor europene şi a­­le fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actu­ala­­activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Euro­pei intr-un continent al păcii, în consoli­darea păcii pe pământ. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizea­ză­­dezarmarea. Ele acordă o mare însem­nătate tratativelor cu privire la reducerea, înarmărilor­­şi forţelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă în oc­tombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lăr­girea zonei de destindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rind, reglementarea neîntîrzi­­ata a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Pro­vizoriu al Republicii Vietnamului de sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, ne­cesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî sin­gure .soarta, de a se instaura o pace echi­tabilă în întreaga Indochină ; au fost ex­primate solidaritatea­­ internaţionalistă cu poporul vietnamez, hotărîrea de a-i acor­da ajutorul necesar, de a întări colabo­rarea frăţească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situaţia din Orientul A­­propiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupa­te, respectării independenţei şi drepturi­lor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporu­lui arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubi­toare de pace din lume. Paralel cu aceas­ta, însă, continuă să existe forţe care, acţionînd în spiritul „războiului rece", se opun destinderii internaţionale, se pro­nunţă pentru intensificarea pregătirilor militare şi pentru umflarea bugetelor mi­litare. Este necesar să se manifeste o vi­gilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se contracareze tentativele lor de a induce în eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura între popoare, de a folosi destinde­rea pentru subminarea poziţiilor socia­lismului. Statele socialiste promovează o politi­că externă principială de clasă.: Orienta­rea spre întărirea păcii şi securităţii in­ternaţionale, solidaritatea cu lupta d­ele eliberare a popoarelor din toate ţările şi de pe toate continentele, respingerea atentatelor împotriva libertăţii şi inde­pendenţei lor, împotriva dreptului lor de a-şi decide de-sine-stătător soarta — a­­cestea sînt părţi componente inseparabile ale un­ei asemenea politici. Ţinînd seama de uriaşa însemnătate pe care o are colaborarea economică din­tre ţările socialismului pentru desfăşu­rarea cu succes a construcţiei socialiste şi comuniste, pentru creşterea permanen­tă a bunăstării şi culturii popoarelor a­­cestor ţări, au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul complex al in­tegrării economice socialiste şi princi­palele direcţii de perfecţionare în con­tinuare a activităţii Consiliului de Aju­tor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămînă şi pe viitor în centrul atenţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările mem­bre ale C.A.E.R. La intilnire s-a subliniat că unitatea tot mai puternică a partidelor comunis­te şi muncitoreşti, a tuturor forţelor, an­­tiimperialiste contribuie la succesul cau­zei păcii şi progresului social. A fost, exprimată convingerea că întărirea nea­bătută a coeziunii mişcării comuniste in­ternaţionale pe baza principiilor m­ar­­xism-leninismului şi internaţionalismu­lui proletar, strînsa colaborare­ frăţeas­că a comuniştilor­ din toate ţările vor avea de jucat şi în viitor un rol re­marcabil în consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi so­cialismului. III Conducătorii tuturor partidelor frăţeşti care au participat la intilnire au sub­liniat unanim dorinţa de a dezvolta co­laborarea multilaterală dintre ţările so­cialiste, de a-şi coordona acţiunile pe arena internaţională, în interesul cauzei socialismului şi consolidării păcii. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o at­, mosferă cordială, prietenească. Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu cu tovarăşul Todor Jivkov Cu ocazia prezenţei la odihnă în Cri­meea, marţi după-amiază, tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, şi tovarăşa Elena Ceau­şescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tova­răşul Todor Jivkov, prim­-secretar al C.C.­­ al Partidului Comunist Bulgar, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întilnirii, au fost abordate probleme privind dezvoltarea în conti­nuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună­­vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmo­sferă caldă, tovărășească. Vizita în ţara noastră _________________________________________________________________ a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam Ceremonia semnării documentelor oficiale In prezenţa tovarăşilor Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, şi Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Parti­dului celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R.D. Viet­nam, marţi , la amiază, la Consiliul de Miniştri, a avut loc ceremonia semnării documentelor oficiale încheiate cu pri­lejul vizitei în ţara noastră a delega­ţiei de partid şi guvernamentale a R.D Vietnam. Din împuternicirea Guvernului Repu­blicii Socialiste România, tovarăşul Gheorghe Răd­ulescu, membru al Comi­tetului Executiv, al­ Prezidiului Perma­nent al C.C. al R.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, iar din partea­­ Guvernului R.D. Vietnam, tovarăşul Le Thanh Nghi, membru al Biroului Po­litic al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, viceprim-ministru, au semnat Protocolul între Guvernul Republicii So­cialiste România şi Guvernul R.D. Viet­nam, Convenţia de credit pe anul 1974 şi Acordul de ajutor economic şi mili­tar pe anul 1974. Cu acelaşi prilej, tovarăşii Ion Stoian, adjunct al ministrului comerţului exte­rior, şi Nguyen Van Dao, vicemi­nistru al comerţului exterior, au semnat ra­cordul comercial şi de plăţi pe anii 1974 şi 1975, între cele două­­ţări. La ceremonie au fost de faţă tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent l­a­ C.C. al­ P.C.R.,­ vicepreşedinte al Consili­ului de Miniştri, Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerlor externe, general­­colonel Stelian Ţîrcă, adjunct al minis­trului apărării naţionale, Radu Constan­­tinescu, vicepreşedinte al Comisiei gu­vernamentale de colaborare şi coopera­re economică şi tehnică, Tudor Zamfira, ambasadorul României la Hanoi, alte persoane oficiale române. Erau prezenţi tovarăşii Nguyen Co, Thach, viceministru al afacerilor exter­ne, general-maior Tran Sam, viceminis­tru al apărării naţionale, Nguyen Dang ITanb, ambasadorul R.D. Vietnam la Bucureşti, alte persoane oficiale vietna­meze. In alocuţiunea rostită după semnarea (continuare în pag. a 4-a)

Next