Flacăra Iaşului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8381-8406)
1973-09-01 / nr. 8381
Un lucru ce se cuvine reamintit bivelul niţei viitoare ieşi de patul germinativ pe care-l jenem“, anm. seminţelor • Destule terenuri eliberate de recoltă pe care nu s-a intrat încă cu plugurile • In pragul inseminţărilor, cu foarte puţine arături discuiie • Lichidarea restanţelor solicită eforturi maxime din partea tuturor mecanizatorilor • Sporuri de producţie uitate... In platformele de îngrăşăminte naturale Am păşit de acum în luna septembrie. Peste cîteva zile se va trece la semănatul orzului şi culturilor furajere pentru masă verde. La aceste culturi se vor face de fapt „rodajul" utilajelor care In a doua decadă a lunii in curs vor fi angajate în bătălia însămînţării griului — cultura cu cea mai mare pondere între semănăturile de toamnă. Acum, la startul campaniei, era firesc ca cea mai mare parte a acţiunilor pregătitoare să fie deja încheiate , terenurile libere destinate însămînţărilor să aibă patul germinativ gata pentru intrarea agregatelor şi fertilizat cu dozele da îngrăşăminte stabilite, sămînţa selectată pînă la ultimul bob şi cu buletine de analiză care să-i confirme însuşirile corespunzătoare, maşinile în perfectă stare de funcţionare etc. Chiar dacă în acest an perioada dintre seceriş şi momentul optiţii indicat pentru începerea semănatului a fost mai scurtă ca de obicei, nu se poate spune că n-a existat suficient timp de pregătire a campaniei de toamnă. Examenul cel mai dificil in această direcţie l-a constituit, fără îndoială, aratul şi discuitul miriştilor ce urmează a primi acum sămînţa viitoarei recolte. Trecerea lui cu succes n-a ridicat însă probleme deosebite în faţa gospodarilor prevăzători. " care n-au aşteptat să se termine strînsul paioaselor pentru a pune plugurile şi grapele cu discuri la treabi. In această categorie se încadrează şi mecanizatorii secţiei S.M.A. Trifeşti, conduşi de I. Romanţov, ce deserveşte cooperativa agricolă din Roşcani. O mare pane din cele 500 de hectare ce vor fi semănate în această toamnă aici vor urma după mazăre, orz, grîu anul I şi alte bune premergătoare timpurii. Deşi avea de lucrat o suprafaţă apreciabilă, colectivul secţiei a reuşit să are la termen toate miriştile. Marea majoritate a arăturilor pentru orz şi grîu (360 ha) fiind deja discuite, forţele pot fi acum concentrate pe terenurile eliberate de alte premergătoare. „Zilele trecute — ne spunea tov. Gabriel Platon, Inginerul şef al C.A.P.-ului — am terminat de strîns fasolea de pe cele 100 de hectare, aşa că tractoriştii au suficient cîmp de acţiune. De altfel, toţi mecanizatorii dau zor în prezent fie cu aratul, fie cu discuitul, întrucît în jurul datei de 5 septembrie ne-am propus să şi declanşăm semănatul orzului. Cu mecanizatori vred (continuare în pag. a 2-a) ARNET IEŞEAN La ştrand ! Sfîrţit dt august, cu soare blind, iul- »S ce, odihnitor, cu animaţie in oraţ ţi »5 cu, încă, lume la ştrand , ţi la bazine- § le de înot, şi pe lacurile de canotaj, |5 la popice, prin alei. Apa ni se pare Smbietoare pentru amatorii de scăldat, | tar multă vreme ea a fost de-o cu- itoare cam verzuie, poate prea verzuie. La bazinul olimpic, o curiozitate : n-au existat şi nu există „materia primă“ a t înotătorilor. Şi cîţi amatori nu ar fi, t rite concursuri nu s-au anunţat ? In ziua vizitei noastre, chioşcurile cu proş, fuse alimentare şi răcoritoare — infirmă cu citeva săptămîni numeroase— ^ erau fie închise, fie cam anemic apro-ţ, vizionate. La intrare, în faţa Palatului Culturii, se aflau parcate sumedenie de maşini, nu puţine cu turişti din alte 5 oraşe ale ţării. Unul dintre ei căuta, d in incinta ştrandului, o ilustrată cu i- magini din Iaşi. Omul avea, Intrucît- ţ va, umor , odorea una color; n-a găsit , de nici un fel! O bună impresie lasă, p5 in schimb, animaţia de la debarcade- & rul de la canotaj (unde n-am mai ză- 5 rit clasicele vîsle deteriorate) şi spori- rea numărului scrîncioburilor şi a al- J tor forme de agrement pentru copii. 5 Frumos ! Dar nisipul de pe plajă ? Să- l fac, zgircit. Dar duşurile ? Cabinele ? ^ Să le plingi de milă. Dar terenurile de tenis ? Fără competitorii, mai buni sau mai puţin buni, ce-ar trebui pro- gramaţi de către forul tehnic. Unde ne sunt visătorii, acum cînd „sportul alb“ a cucerit inimile milioanelor de ro- mâni ? Dar, în fine, aleile răcoroase din dreptul bazinului central de înot ? Cam în paragină. Unde este mina c împerativă a bunului gospodar care tre- buie să știe că ne aflăm, încă, vn se- 55 zon estival, că ştrandul este un obiec- tiv solicitat, ziua şi seara, de către ti- ^ neri şi mai puţin tineri şi că, în con- n secinţa, se impune mai multă grijă şi o imaginaţie in materie de organizare plăcută a timpului liber al cetăţenilor. ţ. Evident, în ansamblu, s-au schimbat la unele lucruri, în bine, faţă de anii tre- ^ cuţi: s-a mărit numărul bazinelor de ^ înot, s-au mai executat unele amena- Ş jări, o plimbare cu barca este, acum, J agreabilă. Dar cînd te confrunţi cu as- % pectele relatate ceva mai înainte şi mai zăreşti resturi de pacheţele, sti- ele şi sticluţe abandonate, care înco- Ş tro, de către gurmanzi sau mai puţini gurmanzi, te întrebi dacă nu cumva Ş şi unii cetăţeni trebuie admonestaţi Ş pentru lipsă de respect civic. Fiindcă, în ultimă instanţă, ştrandul Iaşului a Ş fost şi rămine o carte de vizită şi o Ş oază de reconfortare, atit pentru lo- 5 calnici, cit şi pentru cei veniţi de pretutindeni în vizită în urbea noas- S tră. S Al. CERBU ^ vummmmuumutuimmmmimmm^ La I. R.E. 1,5 milioane Kw/h de energie electrică economisită Lucrătorii de la întreprinderea de reţele electrice Iaşi continuă să acţioneze susţinut în vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite pentru extinderea liniilor de transport şi distribuţie a energiei electrice în acest an. Se lucrează intens în numeroase localităţi, folosindu-se timpul bun de lucru, ceea ce şi explică depăşirea cu circa 4 la sută a planului de construcţii şi montaj. Numai în primele 7 luni ale anului, au fost puse sub tensiune încă 853 km de reţele, în 62 sate din judeţele Iaşi şi Vaslui efectuîndu-se extinderi. Totodată, se insistă pentru buna întreţinere şi perfecţionare a liniilor de transport şi distribuţie existente, pentru creşterea siguranţei în exploatare şi reducerea pierderilor de energie. Remarcăm că, de la începutul anului 1973, s-au economisit, pe această cale, peste 1,5 milioane Kw/h de energie electrică. In clişeu ! Aspect din secţia de tricotat a Fabricii de tricotaje şi perdele Paşcani. Foto : II. STRATULAT Combustibilul trebuie folosit chibzuit, cu economie! Cum acţionează organizaţia de partid? „Masă rotundă“ la Autobaza nr. 1 a I. T. A. Iaşi Gospodărirea raţională cu maximă chibzuinţă a combustibilului constituie una dintre sarcinile de mare răspundere şi de importanţă deosebită pentru economia naţională pusă de către partid in faţa colectivelor tuturor unităţilor economice, a fiecărui om al muncii. Cum acţionează organizaţia de partid în această direcţie ? Iată tema discuţiilor purtate in jurul „mesei rotunde“ organizată de ziarul nostru la Autobaza nr. 1 a I.T.A. Iaşi, la care au participat tovarăşii: Călin Gîrneaţă, tehnician norme şi consum, secretarul comitetului de partid ; Gheorghe Bonciu, şeful autobazei; mecanic auto Ion Secrieru, locţiitorul secretarului comitetului de partid ; Vasile Gavril, secretarul biroului organizaţiei de bază T.A. operativ; Gheorghe Rotaru, secretarul biroului organizaţiei de bază nr. 1 exploatare, preşedintele comitetului sindicatului; Constantin Gavriliţă, responsabil cu problemele de propagandă în cadrul comitetului de partid. Călin Gîrneaţă, In preocupările comitetului de partid şi ale organizaţiilor de bază din unitatea noastră problemele economice ocupă locul preponderent. Diferitele aspecte ale producţiei, între care şi lupta împotriva risipei de orice fel, au făcut adesea obiectul unor analize, soldate cu măsuri concrete de îmbunătăţire a situaţiei într-un domeniu sau altul. In problema gospodăririi combustibilului, în urmă cu două-trei luni situaţia nu era deloc corespunzătoare. Analiza efectuată de comitetul de partid în luna iunie, în acest domeniu, a facilitat elucidarea a numeroase cauze obiective şi subiective care au dus la consumuri exagerate de benzină şi lubrifianţi. Am procedat apoi la stabilirea unui plan concret de măsuri în vederea lichidării lipsurilor semnalate. Urmărirea aplicării măsurilor stabilite a contribuit la întărirea curentului de opinie împotriva risipei, pentru gospodărirea raţională a combustibilului. Şi economiile de benzină înregistrate în ultimele luni faţă de normele de consum au fost mereu în creştere: de la 18.000 litri în luna martie , la 43.000 litri în luna iulie. In primele 7 luni ale acestui an s-au înregistrat economii de aproape 185.000 litri de benzină. RED.: Care sunt principalele măsuri care au condus la îmbunătăţirea situaţiei ? Gheorghe Bonciu: Faptul că în urma excesului de umiditate şi a alunecărilor de teren din primăvara aceasta unele drumuri au fost deteriorate ne-a determinat să cerem încadrarea lor la o categorie inferioară pentru a nu înregistra depăşiri nereale de consumuri ; la punctele de lucru cu condiţii deosebite, ca cele din cartierul „Alexandru cel Bun“ sau barajul de la Belceşti, au mers comisii speciale pentru stabilirea unor coeficienţi reali de consum. Am urmărit îndeaproape utilizarea la maximum a remorcilor ; s-a întărit controlul asupra stării tehnice a autovehiculelor. Pe de altă parte, s-a introdus un sistem strict de urmărire zilnică a consumurilor pe om şi maşină. Nu se eliberează altă benzină pînă nu se decontează cea luată anterior. Pentru preîntîmpinarea sau depistarea unor abateri de la traseu sau efectuarea de curse clandestine, au fost formate, în afara personalului de control existent, echipe speciale de control obştesc. Pentru cursele interurbane nu se mai dau Sinteza dezbaterilor . A. IIDIANU (continuare în pag. a 2-a) Sin pagina a 6-aS i ■ ' j S • Sesiunea de vară a 1 I Conferinţei Comitetului t ! pentru dezarmare şi-at I încheiat lucrările J • *N pata harţii | I Costa Rica j Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in Republica Cuba în oraşul Santiago de Cuba Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşă Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale române au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată în extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo", conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegatal conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă : „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec in revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze, iau loc în maşini deschise, îndreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deosebit de prielnice, ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei", căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este oraşul unde, într-o dimineaţă de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşului — adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era socotită cetatea inexpugnabilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi revoluţionari, în frunte cu Fidel Castro, şi din care făceau parte, printre alţii, Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Moncada, flacăra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să duci, după trei ani de bătălii înverşunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe : „Cazarmă transformată în şcoală". Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 iulie“, unde au venit să înveţe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, alături de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele construcţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeţilor, în numele tuturor copiilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea — ca şi marile succese în dezvoltarea economică şi socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro — pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a obţine succese şi mai mari, asigurînd înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteţi un salut călduros pionierilor din ţara dumneavoastră şi vă dorim şedere plăcută în oraşul nostru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro şi de ceilalţi tovarăşi români şi cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eşarfele de culoare alb şi albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează muzeul care a fost amenajat într-o aripă a fostei cazarme şi care evocă toate marile momente ale luptei revoluţionare a poporului cubanez. Solii poporului român primesc explicaţii amănunţite asupra diferitelor etape ale acestei lupte, începînd cu războiul împotriva colonialiştilor spanioli şi terminînd cu luptele din Sierra Maestra, care au transformat, pentru prima dată, Cuba într-un stat cu adevărat liber, ai cărui cetăţeni, deveniţi stăpîni pe propriile destine, duc astăzi o viaţă demnă. Oaspeţii stăruiesc mai mult în sala în care sunt expuse documentele privind procesul înscenat de regimul lui Batista tînărului revoluţionar Fidel Castro. Pe mari panouri sunt reproduse citate din înflăcăratul rechizitoriu adresat de Fidel Castro de pe banca acuzării, unde se afla, împotriva regimului de asuprire. „Istoria mă va absolvi“ — spunea atunci Fidel Castro — și, într-adevăr, istoria a dovedit că dreptatea a fost, și nu putea să nu fie decit de partea revoluţiei. Intr-o alta sală sunt expuse fotografii înfăţişînd momente reprezentative ale solidarităţii popoarelor din ţările socialiste, din celelalte ţări ale lumii, cu poporul cubanez. La loc de cinste, un mare panou înfăţişînd o scenă din timpul vizitei făcute anul trecut în ţara noastră de Fidel Castro, vizită care, ca şi cea actuală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Cuba, a înscris pagini de mare însemnătate în cronica legăturilor de strînsă prietenie şi solidaritate militantă româno-cubaneze. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să semneze în cartea de onoare a muzeului. „Am vizitat cu mult interes muzeul care redă lupta eroică pentru libertate şi independenţă, pentru dezvoltarea economică şi socială, pentru progres economic şi social desfăşurată de-a lungul unei îndelungi perioade de poporul cubanez. De asemenea, muzeul redă în mod minunat lupta revoluţionară, sub conducerea tovarăşului Fidel Castro, victoria revoluţiei şi edificarea cu succes a societăţii socialiste. Felicităm în mod călduros pe organizatorii acestui muzeu“. Apoi, coloana oficială de maşini se îndreaptă spre farma Siboney, o altă mărturie nepieritoare a luptei revoluţionare a celor mai buni fii ai poporului Cubei. In acest loc, aflat la 20 de km de Santiago de Cuba, Fidel Castro şi tovarăşii săi de luptă au pregătit asaltul Moncadei. Drumul de la Santiago de Cuba pînă la ferma Siboney este străjuit de 26 de monumente ridicate încinstea celor 48 de martiri care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea patriei lor în timpul asaltului Moneadei. La Siboney a fost, de asemenea, amenajat un muzeu în care sunt expuse mărturii emoţionante ale epopeei Moncadei , armele folosite de revoluţionari, pe care aceştia le ascunseseră într-un puţ adînc, şopronul in care au fost camuflate cu grijă maşinile folosite de grupul revoluţionar. Mari panouri reproduc în facsimil paginile ziarelor în care se relata despre acest episod eroic, scene ale represiunilor sălbatice la care au fost supuşi supravieţuitorii asaltului, imagini ale dîrzeniei şi demnităţii de care au dat dovadă, in faţa zbirilor lui Batista, tinerii înflăcăraţi de ideile libertăţii. „Am vizitat cu viu interes ferma Siboney, locul de unde revoluţionarii cubanezi — conduşi de Fidel Castro, Abel Santamaria şi Raul Castro — au plecat, la 26 iulie 1953, pentru a întreprinde temerarul asalt al Moncadei, act care a înscris o pagină de aur în istoria Cubei , începutul insurecţiei naţionale. Aducem omagiul nostru eroilor Moncadei, martirilor revoluţiei cubaneze, ale căror idealuri au prins astăzi viaţă şi care sunt înconjuraţi de glorie“. Sunt cuvintele sub care îşi înscriu semnăturile în cartea de onoare a muzeului tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. In încheierea vizitei, aici, o altă scenă încărcată de emoţie : un bătrîn şi o bătrînă, care locuiesc în preajma fermei şi care au fost martorii evenimentelor de acum 2 decenii, se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro, exprimîndu-şi dorinţa să strîngă mîna oaspeţilor care aduc din îndepărtata Românie mesajul de prietenie al poporului nostru. La reşedinţa rezervată oaspeţilor, în Santiago de Cuba, conducerea Comitetului provincial al P.C. din Cuba a oferit un prînz în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat Fidel Castro, Juan Almeida, Armando Hart, Carlos Rafael Rodriguez, Pedro Miret, Vilma Espin, Haydee Santamaria, alte oficialităţi cubaneze. Au luat parte tovarăşii Ion Păţan, Ştefan Andrei, Bujor Almăşan, alte persoane oficiale române. Tovarăşii Fidel Castro şi Nicolae Ceauşescu au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor dintre partidele şi popoarele noastre, în sănătatea celor prezenţi. Dejunul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au vizitat Fabrica de ciment „Jose Merceron“, unde funcţionează şi o linie de producţie de fabricaţie românească . Vineri după-amiază, la Fabrica de ciment „Jose Merceron“ din Santiago de Cuba, a avut loc un miting al prieteniei româno-cubaneze, la care au participat aproximativ 50 000 de oameni ai muncii de la această întreprindere şi de la alte unităţi industriale şi instituţii din localitate. Tovarăşii Fidel Castro şi Nicolae Ceauşescu au rostit cuvîntări. Mitingul s-a desfăşurat într-o atmosferă de entuziasm, în spiritul prieteniei frăţeşti ce uneşte cele două ţări şi popoare. Reportajul a fost realizat de: R. CAPLESCU Mircea MOARCAŞ Radu PASCAL Din peisajul industrial ieșean, Construcții noi la combinatul de fibre sintetice Iad.