Flacăra Iaşului, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8381-8406)

1973-09-01 / nr. 8381

Un lucru ce se cuvine reamintit b­ivelul niţei viitoare ie­şi de patul germinativ pe care-l jenem“, anm. seminţelor • Destule terenuri eliberate de recoltă pe care nu s-a intrat încă cu plugurile • In pragul inseminţă­­rilor, cu foarte puţine arături discuiie • Lichidarea restanţelor solicită eforturi maxime din partea tu­turor mecanizatorilor • Sporuri de producţie uitate... In platformele de îngrăşăminte naturale A­m păşit de acum în luna septembrie. Peste cîteva zile se va trece la semă­natul orzului şi culturilor furajere pen­tru masă verde. La aceste culturi se vor face de fapt „rodajul" utilajelor care In a doua decadă a lunii in curs vor fi angajate în bătălia însămînţării griului — cultura cu cea mai mare pondere între semănăturile de toamnă. Acum, la startul campaniei, era firesc ca cea mai mare parte a acţiunilor pregătitoare să fie deja încheiate , terenurile libere des­tinate însămînţărilor să aibă patul ger­minativ gata pentru intrarea agregatelor şi fertilizat cu dozele da îngrăşăminte stabilite, sămînţa selectată pînă la ul­timul bob şi cu buletine de analiză ca­re să-i confirme însuşirile corespunză­toare, maşinile în perfectă stare de func­ţionare etc. Chiar dacă în acest an pe­rioada dintre seceriş şi momentul optiţii indicat pentru începerea semănatului a fost mai scurtă ca de obicei, nu se poa­te spune că n-a existat suficient timp de pregătire a campaniei de toamnă. Exa­menul cel mai dificil in această direc­ţie l-a constituit, fără îndoială, aratul şi discuitul miriştilor ce urmează a primi acum sămînţa viitoarei recolte. Trecerea lui cu succes n-a ridicat însă probleme deosebite în faţa gospodarilor prevăză­tori­. " care n-au aşteptat să se termine strînsul paioaselor pentru a pune plugu­rile şi grapele cu discuri la treabi. In această categorie se încadrează şi meca­nizatorii secţiei S.M.A. Trifeşti, condu­­ş­i de I. Romanţov, ce deserveşte coope­rativa agricolă din Roşcani. O mare pane din cele 500 de hectare ce vor fi semănate în această toamnă aici vor ur­ma după mazăre, orz, grîu anul I şi alte bune premergătoare timpurii. Deşi avea de lucrat o suprafaţă apreciabilă, colectivul secţiei a reuşit să are la ter­men toate miriştile. Marea majoritate a arăturilor pentru orz şi grîu (360 ha) fiind deja discuite, forţele pot fi acum concentrate pe terenurile eliberate de alte premergătoare. „Zilele trecute — ne spunea tov. Gabriel Platon, Inginerul şef al C.A.P.-ului — am terminat de strîns fasolea de pe cele 100 de hectare, aşa că tractoriştii au suficient cîmp de acţiune. De altfel, toţi mecanizatorii dau zor în prezent fie cu aratul, fie cu dis­cuitul, întrucît în jurul datei de 5 sep­tembrie ne-am propus să şi declanşăm semănatul orzului. Cu mecanizatori vred­ (continuare în pag. a 2-a) ARNET IEŞEAN La ştrand ! Sfîrţit dt august, cu soare blind, iul- »S ce, odihnitor, cu animaţie in oraţ ţi »5 cu, încă, lume la ştrand , ţi la bazine- § le de înot, şi pe lacurile de canotaj, |5 la popice, prin alei. Apa ni se pare S­mbietoare pentru amatorii de scăldat, | tar multă vreme ea a fost de-o cu- it­­oare cam verzuie, poate prea verzuie.­­ La bazinul olimpic, o curiozitate : n-a­u existat şi nu există „materia primă“ a t­ înotătorilor. Şi cîţi amatori nu ar fi, t rite concursuri nu s-au anunţat ? In z­­iua vizitei noastre, chioşcurile cu pro­­ş, fuse alimentare şi răcoritoare — in­f­­irmă cu citeva săptămîni numeroase— ^ erau fie închise, fie cam anemic apro-­ţ, vizionate. La intrare, în faţa Palatului­­ Culturii, se aflau parcate sumedenie de­­ maşini, nu puţine cu turişti din alte 5 oraşe ale ţării. Unul dintre ei căuta,­ d in incinta ştrandului, o ilustrată cu i-­­ magini din Iaşi. Omul avea, Intrucît- ţ va, umor , odorea una color; n-a găsit , de nici un fel! O bună impresie lasă, p5 in schimb, animaţia de la debarcade- & rul de la canotaj (unde n-am mai ză- 5 rit clasicele vîsle deteriorate) şi spori-­­ rea numărului scrîncioburilor şi a al- J tor forme de agrement pentru copii. 5 Frumos ! Dar nisipul de pe plajă ? Să- l fac, zgircit. Dar duşurile ? Cabinele ? ^ Să le plingi de milă. Dar terenurile de­­ tenis ? Fără competitorii, mai buni­­ sau mai puţin buni, ce-ar trebui pro-­­ gramaţi de către forul tehnic. Unde ne­­ sunt visătorii, acum cînd „sportul alb“­­ a cucerit inimile milioanelor de ro-­­ mâni ? Dar, în fine, aleile răcoroase din­­ dreptul bazinului central de înot ?­­ Cam în paragină. Unde este mina c­ îm­perativă a bunului gospodar care tre-­­ buie să știe că ne aflăm, încă, vn se- 55 zon estival, că ştrandul este un obiec-­­ tiv solicitat, ziua şi seara, de către ti- ^ neri şi mai puţin tineri şi că, în con- n secinţa, se impune mai multă grijă şi o imaginaţie in materie de organizare­­ plăcută a timpului liber al cetăţenilor. ţ. Evident, în ansamblu, s-au schimbat la unele lucruri, în bine, faţă de anii tre- ^ c­uţi: s-a mărit numărul bazinelor de ^ înot, s-au mai executat unele amena- Ş jări, o plimbare cu barca este, acum, J agreabilă. Dar cînd te confrunţi cu as- % pectele relatate ceva mai înainte şi­­ mai zăreşti resturi de pacheţele, sti-­­ ele şi sticluţe abandonate, care înco- Ş tro, de către gurmanzi sau mai puţin­i gurmanzi, te întrebi dacă nu cumva Ş şi unii cetăţeni trebuie admonestaţi Ş pentru lipsă de respect civic. Fiindcă,­­ în ultimă instanţă, ştrandul Iaşului a Ş fost şi rămine o carte de vizită şi o Ş oază de reconfortare, atit pentru lo- 5 calnici, cit şi pentru cei veniţi de­­ pretutindeni în vizită în urbea noas- S tră. S Al. CERBU ^ vu­mm­mmuumutuimmmmimmm^ La I. R.E. 1,5 milioane Kw/h de energie electrică economisită Lucrătorii de la întreprinderea de reţele electrice Iaşi continuă să acţioneze susţinut în vederea îndepli­nirii sarcinilor sta­bilite pentru extin­derea liniilor de transport şi distri­buţie a energiei e­­lectrice în acest an. Se lucrează intens în numeroase loca­lităţi, folosindu-se timpul bun de lu­cru, ceea ce şi ex­plică depăşirea cu circa 4 la sută a planului de con­strucţii şi montaj. N­umai în primele 7 luni ale anului, au fost puse sub tensiune încă 853 km de reţele, în 62 sate din judeţe­le Iaşi şi Vaslui efectuîndu-se ex­tinderi. Totodată, se in­sistă pentru buna întreţinere şi per­fecţionare a liniilor de transport şi dis­tribuţie existente, pentru creşterea siguranţei în ex­ploatare şi reduce­rea pierderilor de energie. Remarcăm că, de la începutul anului 1973, s-au economisit, pe a­­ceastă cale, peste 1,5 milioane Kw/h de energie electri­că. In clişeu ! Aspect din secţia de tricotat a Fa­bricii de tricotaje şi perdele Paşcani. Foto : II. STRATULAT Combustibilul trebuie folosit chibzuit, cu economie! Cum acţionează organizaţia de partid? „Masă rotundă“ la Autobaza nr. 1 a I. T. A. Iaşi Gospodărirea raţională cu maximă chibzuinţă a combustibilului constituie una dintre sarci­nile de mare răspundere şi de importanţă deose­bită pentru economia naţională pusă de către partid in faţa colectivelor tuturor unităţilor eco­nomice, a fiecărui om al muncii. Cum acţionează organizaţia de partid în a­­ceastă direcţie ? Iată tema discuţiilor purtate in jurul „mesei rotunde“ organizată de ziarul nos­tru la Autobaza nr. 1 a I.T.A. Iaşi, la care au participat tovarăşii: Călin Gîrneaţă, tehnician norme şi consum, secretarul comitetului de par­tid ; Gheorghe Bonciu, şeful autobazei; meca­nic auto Ion Secrieru, locţiitorul secretarului co­mitetului de partid ; Vasile Gavril, secretarul bi­roului organizaţiei de bază T.A. operativ; Gheor­ghe Rotaru, secretarul biroului organizaţiei de bază nr. 1 exploatare, preşedintele comitetului sindicatului; Constantin Gavriliţă, responsabil cu problemele de propagandă în cadrul comitetului de partid. Călin Gîrneaţă, In pre­ocupările comitetului de partid şi ale organizaţii­lor de bază din unitatea noastră problemele econo­mice ocupă locul prepon­derent. Diferitele aspecte ale producţiei, între care şi lupta împotriva risipei de orice fel, au făcut a­­desea obiectul unor ana­lize, soldate cu măsuri concrete de îmbunătăţire a situaţiei într-un dome­niu sau altul. In problema gospodări­rii combustibilului, în ur­mă cu două-trei luni si­tuaţia nu era deloc co­respunzătoare. Analiza e­­fectuată de comitetul de partid în luna iunie, în acest domeniu, a facilitat elucidarea a numeroase cauze obiective şi subiec­tive care au dus la con­sumuri exagerate de ben­zină şi lubrifianţi. Am procedat apoi la stabili­rea unui plan concret de măsuri în vederea lichi­dării lipsurilor semnalate. Urmărirea aplicării măsu­rilor stabilite a contribuit la întărirea curentului de opinie împotriva risipei, pentru gospodărirea raţio­nală a combustibilului. Şi economiile de benzină în­registrate în ultimele luni faţă de normele de con­sum au fost mereu în creştere: de la 18.000 li­tri în luna martie , la 43.000 litri în luna iulie. In primele 7 luni ale a­­cestui an s-au înregistrat economii de aproape 185.000 litri de benzină. RED.: Care sunt prin­cipalele măsuri care au condus la îmbunătăţirea situaţiei ? Gheorghe Bonciu: Fap­tul că în urma excesului de umiditate şi a alune­cărilor de teren din pri­măvara aceasta unele drumuri au fost­ deterio­rate ne-a determinat să cerem încadrarea lor la o categorie inferioară pen­tru a nu înregistra de­păşiri nereale de consu­muri ; la punctele de lu­cru cu condiţii deosebite, ca cele din cartierul „Ale­xandru cel Bun“ sau ba­rajul de la Belceşti, au mers comisii speciale pen­tru stabilirea unor coefi­cienţi reali de consum. Am urmărit îndeaproape uti­lizarea la maximum a re­morcilor ; s-a întărit con­trolul asupra stării tehni­ce a autovehiculelor. Pe de altă parte, s-a intro­dus un sistem strict de urmărire zilnică a consu­murilor pe om şi maşină. Nu se eliberează altă ben­zină pînă nu se decontea­ză cea luată anterior. Pentru preîntîmpinarea sau depistarea unor aba­teri de la traseu sau e­­fectuarea de curse clan­destine, au fost formate, în afara personalului de control existent, echipe speciale de control ob­ştesc. Pentru cursele in­terurbane nu se mai dau Sinteza dezbaterilor . A. IIDIANU (continuare în pag. a 2-a) Sin pagina a 6-aS i ■ ' j S • Sesiunea de vară a 1 I Conferinţei Comitetului t ! pentru dezarmare şi-at I încheiat lucrările­­ J • *N pata harţii | I Costa Rica j Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in Republica Cuba în oraşul Santiago de Cuba Vineri dimineaţa, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frăţească, tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşă Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale române au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, si­tuată în extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cuba­neze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovară­şa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tova­răşul Fidel Castro, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo", conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat­­al conducerii superioare de partid cu în­sărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secre­tar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santamaria, mem­bru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele ro­mâneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spanio­lă : „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două sta­te, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec in revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte per­soane oficiale române şi cubaneze, iau loc în maşini deschise, îndreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mări­me din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ci­ment şi încălţăminte, de textile şi pro­duse alimentare, de o importantă rafi­nărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispu­ne de condiţii naturale deosebit de priel­nice, ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare­­ cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei", căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este oraşul unde, într-o dimineaţă de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitrali­erelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, încununată cu insta­urarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşu­lui — adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era socotită cetatea inexpugna­bilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găz­duite unităţile sale de elită. Asupra a­­cestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflă­căraţi revoluţionari, în frunte cu Fidel Castro, şi din care făceau parte, printre alţii, Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar da­că Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri partici­panţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a de­monstrat­­ că regimul dictatorial este de­parte de a fi invulnerabil, aşa cum cre­deau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Mon­cada, flacăra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să duci, după trei ani de bătălii înverşunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere u­­riaşe : „Cazarmă transformată în şcoală". Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 iulie“, unde au venit să înveţe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, ală­turi de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele construcţiei so­cialiste, tot aşa cum au fost mînuite ar­mele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeţilor, în numele tuturor copiilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea — ca şi marile succese în dezvoltarea economică şi socială realizate de dum­neavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al ce­lei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt între­prins de un grup de curajoşi tineri con­duşi de iubitul nostru conducător, co­mandantul Fidel Castro — pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a ob­ţine succese şi mai mari, asigurînd înain­tarea noastră pe calea socialismului. Transmiteţi un salut călduros pionierilor din ţara dumneavoastră şi vă dorim şedere plăcută în oraşul nostru“. De tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro şi de ceilalţi tovarăşi ro­mâni şi cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eşarfele de culoare alb şi albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează muzeul care a fost amenajat într-o aripă a fostei ca­­zarme şi care evocă toate marile mo­mente ale luptei revoluţionare a po­porului cubanez. Solii poporului român primesc expli­caţii amănunţite asupra diferitelor eta­pe ale acestei lupte, începînd cu răz­boiul împotriva colonialiştilor spanioli şi terminînd cu luptele din Sierra Maestra, care au transformat, pentru prima dată, Cuba într-un stat cu ade­vărat liber, ai cărui cetăţeni, deveniţi stăpîni pe propriile destine, duc astăzi o viaţă demnă. Oaspeţii stăruiesc mai mult în sala în care sunt expuse docu­mentele privind procesul înscenat de re­gimul lui Batista tînărului revoluţionar Fidel Castro. Pe mari panouri sunt re­produse citate din înflăcăratul rechizi­toriu adresat de Fidel Castro de pe ban­ca acuzării, unde se afla, împotriva re­gimului de asuprire. „Istoria mă va absolvi“ — spunea atunci Fidel Castro — și, într-adevăr, istoria a dovedit că dreptatea a fost, și nu putea să nu fie decit de partea revoluţiei. Intr-o alta sală sunt expuse fotografii înfăţişînd momente reprezentative ale solidarităţii popoarelor din ţările socia­liste, din celelalte ţări ale lumii, cu po­porul cubanez. La loc de cinste, un ma­re panou înfăţişînd o scenă din timpul vizitei făcute anul trecut în ţara noastră de Fidel Castro, vizită care, ca şi cea actuală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Cuba, a înscris pagini de mare însem­nătate în cronica legăturilor de strînsă prietenie şi solidaritate militantă româ­­no-cubaneze. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi să semneze în cartea de onoare a muzeului. „Am vizitat cu mult interes muzeul care redă lupta eroică pentru libertate şi independenţă, pentru dezvoltarea economică şi socială, pentru progres economic şi social desfăşurată de-a lungul unei îndelungi perioade de poporul cubanez. De asemenea, muzeul redă în mod minunat lupta revoluţionară, sub conducerea tovarăşului Fidel Castro, victoria revoluţiei şi edificarea cu suc­ces a societăţii socialiste. Felicităm în mod călduros pe organizatorii acestui muzeu“. Apoi, coloana oficială de maşini se îndreaptă spre farma Siboney, o altă mărturie nepieritoare a luptei revoluţio­nare a celor mai buni fii ai poporului Cubei. In acest loc, aflat la 20 de km de Santiago de Cuba, Fidel Castro şi tova­răşii săi de luptă au pregătit asaltul Mon­­cadei. Drumul de la Santiago de Cuba pînă la ferma Siboney este străjuit de 26 de monumente ridicate în­­cinstea ce­lor 48 de martiri care şi-au jertfit viaţa pentru libertatea patriei lor în timpul a­­saltului Moneadei. La Siboney a fost, de asemenea, ame­najat un muzeu în care sunt expuse măr­turii emoţionante ale epopeei Monca­dei , armele folosite de revoluţionari, pe care aceştia le ascunseseră într-un puţ adînc, şopronul in care au fost camufla­te cu grijă maşinile folosite de grupul revoluţionar. Mari panouri reproduc în facsimil paginile ziarelor în care se re­lata despre acest episod eroic, scene ale represiunilor sălbatice la care au fost supuşi supravieţuitorii asaltului, imagini ale dîrzeniei şi demnităţii de care au dat dovadă, in faţa zbirilor lui Batista, tinerii înflăcăraţi de ideile libertăţii. „Am vizitat cu viu interes ferma Sibo­ney, locul de unde revoluţionarii cubanezi — conduşi de Fidel Castro, Abel Santa­maria şi Raul Castro — au plecat, la 26 iulie 1953, pentru a întreprinde temerarul asalt al Moncadei, act care a înscris o pa­gină de aur în istoria Cubei , începutul in­surecţiei naţionale. Aducem omagiul nos­tru eroilor Moncadei, martirilor revoluţiei cubaneze, ale căror idealuri au prins as­tăzi viaţă şi care sunt înconjuraţi de glo­rie“. Sunt cuvintele sub care îşi înscriu semnăturile în cartea de onoare a muzeu­lui tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu. In încheierea vizitei, aici, o altă scenă încărcată de emoţie : un bătrîn şi o bă­­trînă, care locuiesc în preajma fermei şi care au fost martorii evenimentelor de a­­cum 2 decenii, se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, de tovarăşul Fidel Castro, exprimîndu-şi do­rinţa să strîngă mîna oaspeţilor care aduc din îndepărtata Românie mesajul de prie­tenie al poporului nostru. La reşedinţa rezervată oaspeţilor, în Santiago de Cuba, conducerea Comitetului provincial al P.C. din Cuba a oferit un prînz în cinstea tovarăşului Nicolae Ceau­şescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. Au participat Fidel Castro, Juan Al­meida, Armando Hart, Carlos Rafael Ro­driguez, Pedro Miret, Vilma Espin, Hay­­dee Santamaria, alte oficialităţi cubaneze. Au luat parte tovarăşii Ion Păţan, Şte­fan Andrei, Bujor Almăşan, alte persoane oficiale române. Tovarăşii Fidel Castro şi Nicolae Ceau­şescu au toastat pentru dezvoltarea rela­ţiilor dintre partidele şi popoarele noas­tre, în sănătatea­­ celor prezenţi. Dejunul s-a­ desfăşurat într-o atmosferă cordială. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceau­şescu şi Elena Ceauşescu au vizitat Fabri­ca de ciment „Jose Merceron“, unde func­ţionează şi o linie de producţie de fa­bricaţie românească . Vineri după-amiază, la Fabrica de ci­ment „Jose Merceron“ din Santiago de Cuba, a avut loc un miting al prieteniei româno-cubaneze, la care au participat aproximativ 50 000 de oameni ai muncii de la această întreprindere şi de la alte uni­tăţi industriale şi instituţii din locali­tate. Tovarăşii Fidel Castro şi Nicolae Ceau­şescu au rostit cuvîntări. Mitingul s-a desfăşurat într-o atmosferă de entuziasm, în spiritul prieteniei fră­ţeşti ce uneşte cele două ţări şi popoare. Reportajul a fost realizat de: R. CAPLESC­U Mircea MOARCAŞ Radu PASCAL Din peisajul industrial ieșean, Construcții noi la combinatul de fibre sintetice Iad.

Next