Flacăra Iaşului, decembrie 1973 (Anul 29, nr. 8459-8484)
1973-12-01 / nr. 8459
* . 1 ANUL XXX Nr. 8459 SÎMBĂTA 1 DECEMBRIE 1973 6 pagini 30 bani Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a dezbătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 şi principalele probleme ale dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei — documente de o importanţă deosebită pentru accelerarea progresului general al ţării şi ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României dau o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi însuşesc în întregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului şi adresează organelor şi organizaţiilor de partid, conducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acţiona cu întreaga pricepere şi toată hotărîrea pentru realizarea exemplară a prevederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului cincinal. Plenara a constatat cu satisfacţie că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 judeţe încheind realizarea prevederilor cincinalului pe această perioadă la producţia industrială. Bilanţul realizărilor reliefează creşterea puternică a potenţialului economic al ţării prin dezvoltarea accelerată a ramurilor moderne ale industriei, hotărîtoare pentru progresul general al ţării. A sporit eficienţa economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale şi umane, utilizării mai intense a capacităţilor de producţie, a promovării progresului tehnic în întreaga economie. România participă din ce în ce mai larg la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creştere în toate domeniile de activitate. Producţia industrială va înregistra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972; în agricultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972 ; au fost puse în funcţiune numeroase capacităţi de producţie, dotate cu tehnică modernă; a crescut în ritm susţinut productivitatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producţie. Pe baza dezvoltării producţiei materiale, a ridicării eficienţei economice şi creşterii rapide a venitului naţional au fost create condiţii pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Numărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii ; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decît în 1970 ; au fost construite circa 325 000 apartamente, iar în mediul rural circa 127 000 de locuinţe. Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obţinute în dezvoltarea economico-socială a ţării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid desfăşoară o muncă susţinută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridicării României pe noi trepte de progres şi prosperitate. Dezbaterile din Plenară au relevat, deopotrivă, faptul că rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lipsuri şi deficienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organizatorică perseverentă şi concretă pentru utilizarea completă a capacităţilor de producţie, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale şi organizarea cooperării între întreprinderi, ridicarea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, realizarea integrală a punerilor în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi ridicarea eficienţei economice. Plenara a constatat că prevederile planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială şi ale bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, sunt realiste, au asigurate baza materială şi răspund în dune condiţii posibilităţilor economiei noastre, cerinţelor edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României aprobă în unanimitate prevederile proiectelor Planului şi Bugetului şi stabilesc să fie supuse Marii Adunări Naţionale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dezvoltarea energeticii şi folosirea mai judicioasă a combustibilului şi a energiei, orientarea în acest sens a întregii activităţi de creştere a rezervelor şi de utilizare a resurselor vor asigura, pe o perioadă de perspectivă, condiţii pentru dezvoltarea în ritmuri înalte a forţelor de producţie ale ţării, în scopul realizării integrale a sarcinilor prevăzute în planul național de dezvoltare economico-socială pe anul 1974, Plenara Comitetului Central al P.C.R. și Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice 1. Ministerele, centralele ,industriale și întreprinderile vor lua măsuri hotârîte pentru respectarea disciplinei de plan, îndeplinirea producţiei fizice în sortimentele prevăzute şi livrarea ritmică a acestora potrivit contractelor încheiate. In acest scop se va acţiona pentru folosirea intensivă a tuturor capacităţilor de producţie şi ridicarea productivităţii schimburilor II şi III la nivelul schimbului I, asigurîndu-se conducerea şi asistenţa tehnică corespunzătoare în toate schimburile, îmbunătăţirea fluxurilor tehnologice şi eliminarea locurilor înguste. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii şi celelalte ministere producătoare de utilaje vor asigura fabricaţia şi livrarea utilajelor tehnologice, maşinilor-unelte, aparatajelor electrice şi de automatizare în strictă concordanţă cu contractele încheiate, încărcînd la maximum şi în mod echilibrat capacităţile de producţie ale întreprinderilor. Se va acorda prioritate livrării maşinilor şi utilajelor necesare echipării suprafeţelor construite şi neutilate din întreprinderile existente. 2. Comitetele şi consiliile oamenilor muncii vor lua măsuri pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, prin respectarea cu stricteţe a normelor tehnologice de exploatare, a graficelor de revizii şi reparaţii, aprovizionarea din timp cu materiale şi piese de schimb, astfel încît opririle pentru reparaţii să se limiteze la strictul necesar. Ministerele constructoare de maşini, precum și celelalte ministere producătoare de piese de schimb vor elabora programe de fabricaţie concrete pe fiecare întreprindere, corelate cu planurile de reparaţii ale uzinelor beneficiare. 3. Toate ministerele vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării, elaborarea şi aplicarea studiilor privind concentrarea şi specializarea producţiei, pentru şi Sociale obligă organele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oamenilor muncii, consiliile de conducere ale ministerelor să desfăşoare o activitate susţinută pentru asigurarea tuturor condiţiilor în vederea valorificării superioare a întregului potenţial material şi uman de care dispunem. stabilirea profilului tuturor întreprinderilor. Consiliul de coordonare a profilării, specializării şi cooperării în ramurile construcţii de maşini şi metalurgie, împreună cu ministerele, va inventaria capacităţile cu profil de construcţii de maşini, indiferent de mărimea şi subordonarea organizatorică a acestora și va elabora, un program pentru comasarea și regruparea lor în unități puternice, dotate cu tehnică modernă, capabile să execute lucrări de înaltă tehnicitate. 4. Gospodărirea judicioasă a resurselor materiale alocate pentru îndeplinirea planului constituie o sarcină economică generală a tuturor organelor de partid şi de stat. In vederea reducerii mai accentuate a consumurilor materiale se va acţiona cu hotărire pentru a asigura concepţia şi execuţia corespunzătoare a produselor, normarea consumurilor la toate materiile prime şi materialele, întreprinderile constructoare de maşini vor stabili programe pentru reducerea consumului de metal prin îmbunătăţirea structurii sortimentale a producţiei, reproiectarea produselor, folosirea tr .mal mare măsură a înlocuitorilor, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie. Pentru încadrarea în cota normală de exploatare a pădurilor şi economisirea materialului lemnos, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii să stabilească soluţii şi modalităţi concrete pentru recuperarea integrală a lemnului existent în parchete, creşterea coeficientului de valorificare a masei lemnoase, extinderea fabricaţiei şi folosirii plăcilor aglomerate şi fibrolemnoase, limitarea folosirii cherestelei de răşinoase şi foioase. Ministerele, centralele şi întreprinderile vor intensifica colectarea tuturor deşeurilor — metal, lemn, textile, hîrtie — şi vor asigura prelucrarea industrială a acestora. (continuare in pag. a 2-a) Hotărîrea Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei din domeniul producţiei industriale e. Plenara Comitetului Central aprobă în unanimitate activitatea internaţională a partidului şi statului prezentată în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi îşi însuşeşte întrutotul analiza şi aprecierile cu privire la principalele fenomene şi tendinţe pe arena mondială. Plenara constată că evoluţia evenimentelor din această perioadă, procesele petrecute pe plan mondial, modificările produse în raportul de forţe au confirmat şi confirmă pe deplin justeţea, principiilor şi orientărilor fundamentale formulate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului în domeniul politicii externe. Plenara relevă cu satisfacţie că bilanţul activităţii bogate şi multilaterale desfăşurate de România socialistă în strictă conformitate cu aceste principii şi orientări, acţiunile întreprinse de România în slujba cauzei socialismului, păcii şi colaborării internaţionale, aportul constructiv la soluţionarea problemelor majore ale contemporaneităţii au contribuit la consolidarea tendinţelor pozitive în viaţa internaţională, au făcut să crească prestigiul patriei noastre în lume, au adus Republicii Socialiste România noi şi noi prieteni pe toate meridianele globului. 2. Plenara aprobă pe deplin activitatea desfăşurată pe plan internaţional de conducerea partidului, de Comitetul Executiv şi de Prezidiul Permanent ale C.C. al P.C.R., de Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România. In mod deosebit plenara subliniază contribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea liniilor directoare şi la înfăptuirea practică a politicii externe a României socialiste, profunzimea analizelor şi realismul aprecierilor făcute de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, înalta sa responsabilitate şi principialitate în îmbinarea îndatoririlor interne şi internaţionale ale partidului şi statului. Iniţiativele, contactele internaţionale, vizitele întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în diferite ţări ale lumii au determinat rezultate rodnice în adîncirea relaţiilor de prietenie cu celelalte ţări socialiste, cu partidele comuniste, cu alte partide şi organizaţii muncitoreşti, democratice, progresiste, au dus la intensificarea legăturilor cu statele angajate pe calea dezvoltării independente din Africa, Asia, America Latină, cu mişcările de eliberare naţională, cu forţele revoluţionare, antiimperialiste ; totodată, aceste vizite au marcat contribuţii de seamă la statornicirea unor noi raporturi între state, bazate pe principiile dreptului internaţional, la promovarea procesului de destindere, la cauza păcii, cooperării şi înţelegerii între popoare. 3. Plenara reliefează cu satisfacţie adîncirea în continuare a prieteniei şi alianţei frăţeşti dintre România şi celelalte ţări socialiste, amplificarea legăturilor de colaborare în cele mai diverse domenii de activitate. O contribuţie de seamă au adus în această direcţie numeroasele contacte şi convorbiri, întîlniri şi schimburi de vederi cu conducători de partid şi de stat din aceste ţări. Plenara dă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de secretarul general al partidului la Intilnirea prietenească a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din unele ţări socialiste care a avut loc în Crimeea în ,vara acestui an. In acelaşi timp întîlnirile şi convorbirile cu conducători de partid şi de stat ai altor ţări socialiste, din Europa, Asia şi America Latină au contribuit la întărirea relaţiilor reciproce de prietenie şi colaborare tovărăşească, în interesul popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Comitetul Central apreciază pozitiv participarea României la activitatea C.A.E.R., contribuţia la perfecţionarea şi adîncirea cooperării economice, în producţie şi tehnico-ştiinţifice dintre ţările membre, la aplicarea în viaţă a prevederilor „Programului Complex“, în scopul înfloririi fiecărei economii naţionale, ale egalizării nivelurilor de dezvoltare economică a ţărilor membre. In acelaşi timp, plenara relevă extinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice între România şi celelalte ţări socialiste, în interesul accelerării progresului fiecărei naţiuni socialiste, al întăririi forţelor sistemului mondial socialist în ansamblu. Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România vor acţiona şi pe viitor, cu consecvenţă, pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de strînsă prietenie cu toate ţările socialiste, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării frăţeşti. Partidul şi statul nostru vor depune în continuare toate eforturile pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, ca factor de uriaşă însemnătate al coeziunii întregului front antiimperialist mondial. 4. Plenara salută progresele marcante înregistrate în extinderea şi adîncirea relaţiilor de prietenie şi de colaborare multilaterală între România şi ţările care au păşit pe calea dezvoltării independente. O strălucită manifestare a activităţii ţării noastre în această direcţie a constituit-o vizita întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu într-un şir de state ale Americii Latine, urmînd vizitelor întreprinse anterior în Asia şi Africa. Insuşindu-şi întrutotul aprecierea Comitetului Executiv, Plenara Comitetului Central subliniază că prin rezultatele deosebit de pozitive, prin convorbirile cu conducătorii statelor respective, cu reprezentanţii partidelor de guvernămînt şi ai altor partide progresiste şi democratice, prin declaraţiile comune şi celelalte documente semnate, prin întîlnirile cu păturile cele mai largi ale populaţiei, această vizită s-a înscris ca un moment de cea mai mare importanţă în activitatea internaţională a României socialiste, ca o puternică expresie a solidarităţii militante cu ţările angajate pe calea dezvoltării de sinestătătoare, constituind, totodată, o contribuţie remarcabilă la afirmarea ideilor socialismului, la cauza păcii şi colaborării în întreaga lume. Pornind de la faptul că vizita a pus bazele unei colaborări trainice şi îndelungate cu aceste ţări pe multiple planuri, în spiritul egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, plenara subliniază necesitatea ca ministerele, toate instituţiile şi organizaţiile de resort să acţioneze pentru realizarea în cele mai bune condiţii a prevederilor acordurilor şi înţelegerilor încheiate, corespunzător , intereselor poporului român, cit şi intereselor popoarelor din statele vizitate, ale consolidării prieteniei româno-latino-americane. Comitetul Central îşi însuşeşte concluziile cuprinse in cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la răsturnarea prin forţă a guvernului constituţional din Chile, aprobă poziţia adoptată de partid şi guvern faţă de acest act şi relevă importanţa învăţămintelor exprimate în cuvintare pentru dezvoltarea luptei revoluţionare a popoarelor. Comitetul Central subliniază că Partidul Comunist Român, România socialistă vor depune şi în viitor toate eforturile pentru întărirea solidarităţii internaţionaliste cu statele care se dezvoltă independent, cu forţele politice care se pronunţă pentru schimbări sociale progresiste, înnoitoare, pentru principii de organizare socialistă a societăţii, pentru libertatea popoarelor, pentru dreptul fiecărui popor de a-şi exercita suveranitatea asupra resurselor naţionale şi a-şi alege căile evoluţiei istorice potrivit propriei voinţe, fără nici un amestec din afară. 5. Plenara reliefează consecvenţa cu care partidul şi guvernul ţării noastre îşi manifestă solidaritatea şi acordă un sprijin multilateral mişcărilor de eliberare naţională, luptei pentru libertate a popoarelor aflate încă sub dominaţie colonială. Numeroasele contacte şi convorbirile purtate cu conducători ai acestor mişcări, recunoaşterea din primul moment a noului stat independent Guineea- Bissau şi stabilirea de relaţii diplomatice, semnarea Declaraţiei comune cu Partidul African al Independenţei din această ţară se înscriu ca expresii elocvente ale politicii României de deplină solidaritate cu cauza dreaptă a eliberării popoarelor. Plenara subliniază că România va acorda în continuare întregul său sprijin mişcărilor de eliberare naţională, pentru lichidarea cu desăvîrşire a oricăror forme de asuprire colonială şi abolirea definitivă a practicilor neocolonialiste, discrimi (continuare în pag. a 2-a) Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului In pagina a 6-a • geneva Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa • în faţa hărţii Insula Grenada, în pragul independenţei _____ Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Vineri dimineaţă au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reuneşte după desfăşurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, precum şi a Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-sociale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile planului şi bugetului pe 1974, au luat hotăriri, în spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o deosebită importanţă privind mersul mereu ascendent al societăţii noastre, pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineaţa. In sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de deputaţi, sunt prezenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de participanţii la lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. In lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţilor Mihail Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. în unanimitate, deputaţii au aprobat ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat ; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974. In numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec propune ca, avînd în vedere legătura strînsă dintre Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie comune, urmînd ca discuţia pe articole şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a aprobat această propunere. In continuarea lucrărilor, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, la proiectele de legi supuse dezbaterii, a fost prezentat de tovarășul Gheorghe Oprea, vicepreşedinte al acestui Consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au examinat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia generală asupra proiectelor de legi privind Planul naţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Vîlcu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R. ; Traian Dudaş, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele; Vasile Belizna, director general al Centralei industriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ ; Dorina Ceguş, inginer la Uzinele textile „Moldova“ Botoşani ; Marin Vasile, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R.; Alexandru Heinrich, adjunct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste; Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor ; Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R.; Elisabeta Moszorjak, maistru hstuitor la întreprinderea de piele şi încălţăminte „Crişul“ Oradea; loan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie ; Constanţa Neculai, inginer la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău; loan Stănescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R. ; loan Viorel Cerghizan, directorul Termocentralei Luduş-Iernut, judeţul Mureş ; Nicolae Doggendorf, directorul S.M.A. Orţişoara, judeţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale se reiau sîmbătă dimineaţa. (Agerpres) 1 Decembrie 1918 Mare act al voinţei şi demnităţii naţionale Istoria poporului nostru reprezintă istoria luptei sale pentru libertate şi dreptate socială, unitate şi independenţă naţională. Această luptă, care constituie condiţia primordială a unităţii sale politice, străbate ca un fir roşu milenara existenţă a poporului român. în cursul ei, au fost înscrise pagini de veritabilă epopee, imprimate durabil în conştiinţa istoriei universale. Una din aceste pagini, poate cea mai remarcabilă, a fost înscrisă la 1 Decembrie 1918 în cetatea triumfului lui Mihai Viteazul şi a martiriului lui Horea. Desăvirşirea statului unitar român, eveniment ce îl rememorăm astăzi cu mîndrie şi emoţie, este rezultatul eforturilor de veacuri ale poporului român, unul şi acelaşi de o parte şi de alta a Carpaţilor. Subliniind acest adevăr, marele nostru istoric N. Iorga remarcă : Acolo, poporul român din Transilvania, „a proclamat veşnica-i alipire" cu patria : „N-a fost un act politic, ieşit dintr-o chibzuire rece, cum nici războiul nostru, al celor de aici, n-a fost rezultatul unui calcul îngust. A vorbit atunci voia elementară a veacurilor de avînt zdrobit şi de speranţe împiedicate. Fără a uita pe nimeni din cei care au colaborat la această faptă a unirii, de la general şi de la fruntaş ardelean, pînă la ultimul ostaş şi ţăran, omagiul recunoştinţei noastre să se îndrepte azi către poporul acesta întreg, de oriunde şi din toate veacurile, martir şi erou". La jumătatea secolului al XlX-lea, cînd naţiunea română era pe punctul de a-şi defini fiinţa, lupta naţională capătă un caracter larg, organizat. Intr-o impresionantă unitate, zecile de mii de ţărani, adunaţi, în mai 1848 pe cîmpia de la Blaj, cereau Unirea cu Ţara. Formarea statului naţional român — în 1859 - şi alegerea lui Al. I. Cuza a întărit sentimentul de solidaritate al românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor. „Românii din Transilvania consemnează Al. Papiu Ilarian — în împrejurările de faţă, numai la Principate privesc, numai de aici aşteaptă semnalul, numai de aici îşi văd speranţele". La rîndul său, noul domn, însufleţit de cele mai nobile aspiraţii ale generaţiei sale, împărtăşea convingerea potrivit căreia centrul României urma să se afle în Transilvania. „Fără Transilvania se considera în acest sens . Principatele nu au viitor, duc o existenţă precară şi dubie. Numai unirea cu Transilvania va pune fundamentul vieţii perpetue a României". Realizării acestui deziderat, obiectiv impus de dezvoltarea istorică însăşi a poporului român, i-au fost consacrate toate năzuinţele şi eforturile. In a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lupta unită pentru realizarea aspiraţiei naţionale cunoaşte impresionante momente de afirmare a solidarităţii poporului. Războiul din 1877-1878, in urma căruia, prin eroismul ostaşilor săi, România şi-a cucerit independenţa, precum şi Memorandumul din 1892 au reliefat cu putere legătura indisolubilă dintre românii de pretutindeni, a verificat conştiinţa unităţii naţionale şi aspiraţiile comune ale întregului popor. Acestei unităţi i-a dat o strălucită expresie Liga pentru unitatea culturală a românilor devenită mai tîrziu, Liga pentru unitatea politică a românilor. La sfîrşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, un rol de frunte în lupta naţională, pentru unirea Transilvaniei cu România, a revenit mişcării muncitoreşti şi socialiste. Mişcarea de eliberare naţională în ansamblul ei, contribuţia social-democraţiei şi a proletariatului în această luptă, se caracterizează prin orizontul larg , spiritul democratic şi promovarea relaţiilor de stimă reciprocă între popoare. Românii şi-au înfăptuit statul naţional unitar nu prin bunăvoinţa puterilor şi nici prin litera tratatelor. Acestea au fost impuse prin lupta revoluţionară, prin eroismul şi jertfa ostaşilor români împotriva imperialismului cotropitor, în anii războiului, lupta armată pe fronturile de luptă s-a împletit organic cu lupta de eliberare socială, pentru realizarea unităţii naţionale. Proclamaţia - Manifest a voluntarilor români transilvăneni de la Darniţa, din aprilie 1917, reliefa voinţa dîrză a întregului nostru popor : „Suntem gata - se notează în document - să intrăm în luptă pentru împlinirea idealului nostru, de a uni tot poporul, tot teritoriul românesc din monarhia austro-ungară în una şi nedespărţită Românie. Cerem, cu voinţă nestrămutată, încorporarea la România liberă, pentru a forma împreună cu ea un singur stat naţional Gh PrIATON (continuare în pag. a 5-a)