Flacăra Iaşului, decembrie 1973 (Anul 29, nr. 8459-8484)

1973-12-01 / nr. 8459

* . 1 ANUL XXX Nr. 8459 SÎMBĂTA 1 DECEMBRIE 1973 6 pagini 30 bani Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a dezbătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul planului naţio­nal unic de dezvoltare economică şi so­cială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 şi principalele probleme ale dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei — documente de o importanţă deosebită pentru accelerarea progresului general al ţării şi ridicarea nivelului de trai al în­tregului popor. C.C. al P.C.R. şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a Ro­mâniei dau o înaltă apreciere expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi însu­şesc în întregime aprecierile, orientările şi sarcinile cuprinse în cuvîntarea secre­tarului general al partidului şi adresează organelor şi organizaţiilor de partid, con­ducerilor întreprinderilor, centralelor, mi­nisterelor, tuturor oamenilor muncii che­marea de a acţiona cu întreaga pricepere şi toată hotărîrea pentru realizarea exem­plară a prevederilor planului pe anul 1974 şi îndeplinirea înainte de termen a sar­cinilor planului cincinal. Plenara a constatat cu satisfacţie că sarcinile de plan pe primii trei ani ai cincinalului şi angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 judeţe încheind realizarea prevederi­lor cincinalului pe această perioadă la producţia industrială. Bilanţul realizări­lor reliefează creşterea puternică a po­tenţialului economic al ţării prin dezvol­tarea accelerată a ramurilor moderne ale industriei, hotărîtoare pentru progresul general al ţării. A sporit eficienţa eco­nomică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale şi umane, utilizării mai intense a capacităţilor de producţie, a promovării progresului teh­nic în întreaga economie. România parti­cipă din ce în ce mai larg la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul eco­nomic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creştere în toate domeniile de acti­vitate. Producţia industrială va înregistra o creştere de aproape 15 la sută faţă de anul 1972; în agricultură s-a obţinut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972 ; au fost puse în funcţiune numeroase capacităţi de pro­ducţie, dotate cu tehnică modernă; a crescut în ritm susţinut productivitatea muncii, au fost reduse cheltuielile de producţie. Pe baza dezvoltării producţiei mate­riale, a ridicării eficienţei economice şi creşterii rapide a venitului naţional au fost create condiţii pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Numărul locurilor de muncă a crescut în primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii ; venitu­rile reale pe locuitor­ vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decît în 1970 ; au fost construite circa 325 000 apartamente, iar în mediul rural circa 127 000 de locuinţe. Plenara a subliniat că rezultatele în­semnate obţinute în dezvoltarea econo­­mico-socială a ţării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizaţiile de partid desfăşoară o muncă susţinută pen­tru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi ridicării Româ­niei pe noi trepte de progres şi prospe­ritate. Dezbaterile din Plenară au relevat, de­opotrivă, faptul că rezultatele obţinute puteau fi şi mai bune dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lip­suri şi deficienţe, dacă s-ar fi desfăşurat o muncă organizatorică perseverentă şi concretă pentru utilizarea completă a ca­pacităţilor de producţie, aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale şi organizarea cooperării între întreprinderi, ridicarea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, re­alizarea integrală a punerilor în funcţiune a obiectivelor de investiţii şi ridicarea eficienţei economice. Plenara a constatat că prevederile pla­nului naţional unic de dezvoltare econo­mică şi socială şi ale bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orientă­rilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, sunt realiste, au asigurate baza materială şi răspund în dune condiţii posibilităţilor economiei noastre, cerinţelor edificării so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comu­nist Român şi Consiliul Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a României aprobă în unanimitate prevederile pro­iectelor Planului şi Bugetului şi stabilesc să fie supuse Marii Adunări Naţionale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dezvoltarea energeticii şi folosirea mai judicioasă a combustibilului şi a energiei, orientarea în acest sens a întregii activi­tăţi de creştere a rezervelor şi de utili­zare a resurselor vor asigura, pe o peri­oadă de perspectivă, condiţii pentru dez­voltarea în ritmuri înalte a forţelor de producţie ale ţării, în scopul realizării integrale a sarcini­lor prevăzute în planul național de dez­voltare economico-socială pe anul 1974, Plenara Comitetului Central al P.C.R. și Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice 1.­­ Ministerele, centralele ,industriale și întreprinderile vor lua măsuri hotârîte pentru respectarea disciplinei de plan, în­deplinirea producţiei fizice în sortimentele prevăzute şi livrarea ritmică a acestora potrivit contractelor încheiate. In acest scop se va acţiona pentru folo­sirea intensivă a tuturor capacităţilor de producţie şi ridicarea productivităţii schimburilor II şi III la nivelul schim­bului I, asigurîndu-se conducerea şi asis­tenţa tehnică corespunzătoare în toate schimburile, îmbunătăţirea fluxurilor teh­nologice şi eliminarea locurilor înguste. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini-Unelte şi Electro­tehnicii şi celelalte ministere producătoare de utilaje vor asigura fabricaţia şi livra­rea utilajelor tehnologice, maşinilor-unelte, aparatajelor electrice şi de automatizare în strictă concordanţă cu contractele în­cheiate, încărcînd la maximum şi în mod echilibrat capacităţile de producţie ale întreprinderilor. Se va acorda prioritate livrării maşinilor şi utilajelor necesare echipării suprafeţelor construite şi neuti­late din întreprinderile existente. 2.­­ Comitetele şi consiliile oamenilor muncii vor lua măsuri pentru funcţio­narea în condiţii de siguranţă a instala­ţiilor, maşinilor şi utilajelor, prin res­pectarea cu stricteţe a normelor tehno­logice de exploatare, a graficelor de re­vizii şi reparaţii, aprovizionarea din timp cu materiale şi piese de schimb, astfel încît opririle pentru reparaţii să se li­miteze la strictul necesar. Ministerele constructoare de maşini, precum și celelalte ministere producătoare de piese de schimb vor elabora programe de fabricaţie concrete pe fiecare între­prindere, corelate cu planurile de repa­raţii ale uzinelor beneficiare. 3.­­ Toate ministerele vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării, elabora­rea şi aplicarea studiilor privind concen­trarea şi specializarea producţiei, pentru şi Sociale obligă organele şi organizaţiile de partid, comitetele şi consiliile oame­nilor muncii, consiliile de conducere ale ministerelor să desfăşoare o activitate sus­ţinută pentru asigurarea tuturor condi­ţiilor în vederea valorificării superioare a întregului potenţial material şi uman de care dispunem. stabilirea profilului tuturor întreprinderi­lor. Consiliul de coordonare a profilării, specializării şi cooperării în ramurile con­strucţii de maşini şi metalurgie, îm­preună cu ministerele, va inventaria ca­pacităţile cu profil de construcţii de ma­şini, indiferent de mărimea şi subordo­narea organizatorică a acestora și va ela­bora­, un program pentru comasarea și regruparea lor în unități puternice, do­tate cu tehnică modernă, capabile să exe­cute lucrări de înaltă tehnicitate. 4.­­ Gospodărirea judicioasă a resurse­lor materiale alocate pentru îndeplinirea planului constituie o sarcină economică generală a tuturor organelor de partid şi de stat. In vederea reducerii mai accentuate a consumurilor materiale se va acţiona cu hotărire pentru a asigura concepţia şi exe­cuţia corespunzătoare a produselor, nor­marea consumurilor la toate materiile prime şi materialele, întreprinderile con­structoare de maşini vor stabili programe pentru reducerea consumului de metal prin îmbunătăţirea structurii sortimentale a producţiei, reproiectarea produselor, fo­losirea tr .mal mare măsură a înlocuito­rilor, perfecţionarea tehnologiilor de fa­bricaţie. Pentru încadrarea în cota normală de exploatare a pădurilor şi economisirea materialului lemnos, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii să stabilească soluţii şi modalităţi con­crete pentru recuperarea integrală a lem­nului existent în parchete, creşterea co­eficientului de valorificare a masei lem­noase, extinderea fabricaţiei şi folosirii plăcilor aglomerate şi fibrolemnoase, li­mitarea folosirii cherestelei de răşinoase şi­ foioase. Ministerele, centralele şi întreprinderile vor intensifica colectarea tuturor deşeuri­lor — metal, lemn, textile, hîrtie — şi vor asigura prelucrarea industrială a aces­tora. (continuare in pag. a 2-a) Hotărîrea Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei d­­in domeniul producţiei industriale e. Plenara Comitetului Central aprobă în unanimitate activitatea internaţională a partidului şi statului prezentată în cu­vîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi îşi însuşeşte întrutotul analiza şi apre­cierile cu privire la principalele feno­mene şi tendinţe pe arena mondială. Plenara constată că evoluţia evenimen­telor din această perioadă, procesele pe­trecute pe plan mondial, modificările pro­duse în raportul de forţe au confirmat şi confirmă pe deplin justeţea, principiilor şi orientărilor fundamentale formulate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţio­nală ale partidului în domeniul politicii externe. Plenara relevă cu satisfacţie că bilanţul activităţii bogate şi multilaterale desfă­şurate de România socialistă în strictă conformitate cu aceste principii şi orien­tări, acţiunile întreprinse de România în slujba cauzei socialismului, păcii şi cola­borării internaţionale, aportul constructiv la soluţionarea problemelor majore ale contemporaneităţii au contribuit la con­solidarea tendinţelor pozitive în viaţa in­ternaţională, au făcut să crească presti­giul patriei noastre în lume, au adus Re­publicii Socialiste România noi şi noi prieteni pe toate meridianele globului. 2. Plenara aprobă pe deplin activitatea desfăşurată pe plan internaţional de con­ducerea partidului, de Comitetul Executiv şi de Prezidiul Permanent ale C.C. al P.C.R., de Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste Ro­mânia. In mod deosebit plenara subliniază con­tribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea liniilor directoare şi la înfăptuirea practică a politicii ex­terne a României socialiste, profunzimea analizelor şi realismul aprecierilor făcute de secretarul general al partidului, pre­şedintele Consiliului de Stat, înalta sa responsabilitate şi principialitate în îm­binarea îndatoririlor interne şi interna­­ţionale ale partidului şi statului. Iniţiati­vele, contactele internaţionale, vizitele în­treprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în diferite ţări ale lumii au determinat rezultate rodnice în adîncirea relaţiilor de prietenie cu celelalte ţări socialiste, cu partidele comuniste, cu alte partide şi organizaţii muncitoreşti, democratice, pro­gresiste, au dus la intensificarea legătu­rilor cu statele angajate pe calea dezvol­tării independente din Africa, Asia, Ame­rica Latină, cu mişcările de eliberare na­ţională, cu forţele revoluţionare, antiim­­perialiste ; totodată, aceste vizite au mar­cat contribuţii de seamă la statornicirea unor noi raporturi între state, bazate pe principiile dreptului internaţional, la pro­movarea procesului de destindere, la cau­za păcii, cooperării şi înţelegerii între popoare. 3. Plenara reliefează cu satisfacţie a­­dîncirea în continuare a prieteniei şi a­­lianţei frăţeşti dintre România şi celelalte ţări socialiste, amplificarea legăturilor de colaborare în cele mai diverse domenii de activitate. O contribuţie de seamă au adus în această direcţie numeroasele con­tacte şi convorbiri, întîlniri şi schimburi de vederi cu conducători de partid şi de stat din aceste ţări. Plenara dă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de secretarul general al par­tidului la Intilnirea prietenească a con­ducătorilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din unele ţări socialiste care a avut loc în Crimeea în ,vara acestui an. In acelaşi timp întîlnirile şi con­vorbirile cu conducători de partid şi de stat ai altor ţări socialiste, din Europa, Asia şi America Latină au contribuit la întărirea relaţiilor reciproce de prietenie şi colaborare tovărăşească, în interesul popoarelor noastre, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Comitetul Central apreciază pozitiv par­ticiparea României la activitatea C.A.E.R., contribuţia la perfecţionarea şi adîncirea cooperării economice, în producţie şi teh­­nico-ştiinţifice dintre ţările membre, la aplicarea în viaţă a prevederilor „Progra­mului Complex“, în scopul înfloririi fie­cărei economii naţionale, ale egalizării nivelurilor de dezvoltare economică a ţă­rilor membre. In acelaşi timp, plenara relevă extinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice între România şi celelalte ţări socialiste, în interesul acce­lerării progresului fiecărei naţiuni socia­liste, al întăririi forţelor sistemului mon­dial socialist în ansamblu. Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România vor acţiona şi pe vii­tor, cu consecvenţă, pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de strînsă prietenie cu toate ţările socialiste, pe baza princi­piilor marxism-leninismului şi internaţio­nalismului proletar, ale respectării inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, de­plinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc şi întrajutorării frăţeşti. Partidul şi statul nostru vor depune în continuare toate e­­forturile pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste, ca factor de uriaşă însemnătate al coeziunii întregului front antiimperia­­list mondial. 4. Plenara salută progresele marcante înregistrate în extinderea şi adîncirea re­laţiilor de prietenie şi de colaborare mul­tilaterală între România şi ţările care au păşit pe calea dezvoltării independente. O strălucită manifestare a activităţii ţării noastre în această direcţie a constituit-o vi­zita întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu într-un şir de state ale Ame­­ricii Latine, urmînd vizitelor întreprinse anterior în Asia şi Africa. Insuşindu-şi întrutotul aprecierea Comitetului Execu­tiv, Plenara Comitetului Central sublini­ază că prin rezultatele deosebit de pozi­tive, prin convorbirile cu conducătorii statelor respective, cu reprezentanţii par­tidelor de guvernămînt şi ai altor partide progresiste şi democratice, prin declaraţi­ile comune şi celelalte documente sem­nate, prin întîlnirile cu păturile cele mai largi ale populaţiei, această vizită s-a în­scris ca un moment de cea mai mare im­portanţă în activitatea internaţională a României socialiste, ca o puternică ex­presie a solidarităţii militante cu ţările angajate pe calea dezvoltării de­ sine­­stătătoare, constituind, totodată, o contri­buţie remarcabilă la afirmarea ideilor so­cialismului, la cauza păcii şi colaborării în întreaga lume. Pornind de la faptul că vizita a pus ba­zele unei colaborări trainice şi îndelun­gate cu aceste ţări pe multiple planuri, în spiritul egalităţii în drepturi şi avan­tajului reciproc, plenara subliniază nece­sitatea ca ministerele, toate instituţiile şi organizaţiile de resort să acţioneze pentru realizarea în cele mai bune condiţii a prevederilor acordurilor şi înţelegerilor încheiate, corespunzător , intereselor po­porului român, cit şi intereselor popoare­lor din statele vizitate, ale consolidării prieteniei româno-latino-americane. Comitetul Central îşi însuşeşte conclu­ziile cuprinse in cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la răstur­narea prin forţă a guvernului consti­tuţional din Chile, aprobă poziţia adop­tată de partid şi guvern faţă de acest act şi relevă importanţa învăţămintelor exprimate în cuvin­tare pentru dezvolta­rea luptei revoluţionare a popoarelor. Comitetul Central subliniază că Parti­dul Comunist Român, România socialistă vor depune şi în viitor toate eforturile pentru întărirea solidarităţii internaţiona­liste cu statele care se dezvoltă indepen­dent, cu forţele politice care se pronunţă pentru schimbări sociale progresiste, înnoitoare, pentru principii de organiza­re socialistă a societăţii, pentru libertatea popoarelor, pentru dreptul fiecărui popor de a-şi exercita suveranitatea asupra re­surselor naţionale şi a-şi alege căile e­­voluţiei istorice potrivit propriei voinţe, fără nici un amestec din afară. 5. Plenara reliefează consecvenţa cu care partidul şi guvernul ţării noastre îşi manifestă solidaritatea şi acordă un spri­jin multilateral mişcărilor de eliberare naţională, luptei pentru libertate a po­poarelor aflate încă sub dominaţie colo­nială. Numeroasele contacte şi convorbi­rile purtate cu conducători ai acestor mişcări, recunoaşterea din primul moment a noului stat independent Guineea- Bissau şi stabilirea de relaţii diplomatice, semnarea Declaraţiei comune cu Partidul African al Independenţei din această ţară se înscriu ca expresii elocvente ale poli­ticii României de deplină solidaritate cu cauza dreaptă a eliberării popoarelor. Plenara subliniază că România va acor­da în continuare întregul său sprijin miş­cărilor de eliberare naţională, pentru li­chidarea cu desăvîrşire a oricăror forme de asuprire colonială şi abolirea defini­tivă a practicilor neocolonialiste, discrimi­ (continuare în pag. a 2-a) Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului In pagina a 6-a • geneva Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa • în faţa hărţii Insula Grenada, în pragul independenţei ­_____ Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Vineri dimineaţă au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legis­laturi a Marii Adunări Naţionale. înaltul for legislativ al ţării se reu­neşte după desfăşurarea lucrărilor Ple­narei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, precum şi a Plena­rei Consiliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-so­­ciale a ţării noastre pe anul viitor şi au aprobat în unanimitate prevederile pla­nului şi bugetului pe 1974, au luat hotă­­riri, în spiritul cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în probleme de o de­osebită importanţă privind mersul mereu ascendent al societăţii noastre, pe coor­donatele stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimi­neaţa. In sala Palatului Marii Adunări Naţionale, alături de deputaţi, sunt pre­zenţi, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de institu­ţii centrale şi organizaţii obşteşti, repre­zentanţi ai oamenilor muncii, personali­tăţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti români şi străini. Sunt de faţă şefi ai misiunilor diplo­matice acreditaţi la Bucureşti. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparla­mentare. La intrarea în sala de şedinţe, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat sunt întîmpinaţi cu puternice şi îndelungi aplauze de par­ticipanţii la lucrările sesiunii Marii A­­dunări Naţionale. In lojile oficiale au luat loc tovară­şii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stingă se află membrii Con­siliului de­­ Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaţilor Miha­il Roşianu şi Grigore Marteş, care s-au stins din viaţă în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. în unanimitate, deputaţii au aprobat ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare e­­conomico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat ; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri, preşedin­tele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974. In numele Biroului Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Ştefan Voitec pro­pune ca, avînd în vedere legătura strîn­­să dintre Planul naţional unic de dezvol­tare economico-socială şi Bugetul de Stat, expunerile la proiecte să se facă în continuare, iar dezbaterile generale să fie comune, urmînd ca discuţia pe arti­cole şi votarea să se facă separat. Marea Adunare Naţională a aprobat această propunere. In continuarea lucrărilor, tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de le­ge pentru adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 1974. Coraportul Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a României, la proiectele de legi supuse dezbaterii, a fost prezentat de tovarășul Gheorghe O­­prea, vicepreşedinte al acestui Consiliu. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Co­misiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii şi al celorlalte co­misii permanente ale Marii Adunări Na­ţionale, care au examinat proiectele de legi în discuţie. A început, apoi, discuţia generală asu­pra proiectelor de legi privind Planul na­ţional unic de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974. Au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Vîl­cu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R. ; Traian Dudaş, mi­nistru secretar de stat la Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini Grele; Vasile Belizna, director general al Cen­tralei industriale de fire şi fibre chimice Săvineşti, judeţul Neamţ ; Dorina Ceguş, inginer la Uzinele textile „Moldova“ Bo­toşani ; Marin Vasile, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R.; Alexandru Heinrich, adjunct al ministru­lui aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe; Ştefan Tripşa, prim-maistru oţelar la Combinatul siderurgic Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste; Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimen­tare şi apelor ; Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R.; Elisabeta Moszorjak, maistru h­stuitor la întreprin­derea de piele şi încălţăminte „Crişul“ Oradea; loan Ursu, preşedintele Consi­liului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehno­logie ; Constanţa Neculai, inginer la C.A.P. Ruşeţu, judeţul Buzău; loan Stă­­nescu, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Dîmboviţa al P.C.R. ; loan Viorel Cerghizan, directorul Termocentralei Lu­­duş-Iernut, judeţul Mureş ; Nicolae Dog­gendorf, directorul S.M.A. Orţişoara, ju­deţul Timiş. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţi­onale se reiau sîmbătă dimineaţa. (Agerpres) 1 Decembrie 1918 Mare act al voinţei şi demnităţii naţionale Istoria poporului nostru reprezintă istoria luptei sale pentru libertate şi dreptate so­cială, unitate şi independenţă naţională. A­­ceastă luptă, care constituie condiţia pri­mordială a unităţii sale politice, străbate ca un fir roşu milenara existenţă a poporului român. în cursul ei, au fost înscrise pa­gini de veritabilă epopee, imprimate durabil în conştiinţa istoriei universale. Una din aceste pagini, poate cea mai remarcabilă, a fost înscrisă la 1 Decembrie 1918 în ceta­tea triumfului lui Mihai Viteazul şi a marti­riului lui Horea. Desăvirşirea statului unitar român, eveni­ment ce îl rememorăm astăzi cu mîndrie şi emoţie, este rezultatul eforturilor de veacuri ale poporului român, unul şi acelaşi de o par­te şi de alta a Carpaţilor. Subliniind acest adevăr, marele nostru istoric N. Iorga remar­că : Acolo, poporul român din Transilvania, „a proclamat veşnica-i alipire" cu patria : „N-a fost un act politic, ieşit dintr-o chib­­zuire rece, cum nici războiul nostru, al ce­lor de aici, n-a fost rezultatul unui calcul îngust. A vorbit atunci voia elementară a veacurilor de avînt zdrobit şi de speranţe împiedicate. Fără a uita pe nimeni din cei care au colaborat la această faptă a uni­rii, de la general şi de la fruntaş ardelean, pînă la ultimul ostaş şi ţăran, omagiul recu­noştinţei noastre să se îndrepte azi către poporul acesta întreg, de oriunde şi din toate veacurile, martir şi erou". La jumătatea secolului al XlX-lea, cînd na­ţiunea română era pe punctul de a-şi defini fiinţa, lupta naţională capătă un caracter larg, organizat. Intr-o impresionantă unitate, zecile de mii de ţărani, adunaţi, în mai 1848 pe cîmpia de la Blaj, cereau Unirea cu Ţara. Formarea statului naţional român — în 1859 - şi alegerea lui Al. I. Cuza a întărit sentimentul de solidaritate al românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor. „Românii din Transilvania­­ consemnează Al. Papiu Ilarian — în împrejurările de faţă, numai la Principate privesc, numai de aici aşteaptă semnalul, numai de aici îşi văd speranţele". La rîndul său, noul domn, însufleţit de cele mai nobile aspiraţii ale generaţiei sale, îm­părtăşea convingerea potrivit căreia centrul României urma să se afle în Transilvania. „Fără Transilvania­­ se considera în acest sens . Principatele nu au viitor, duc o exis­tenţă precară­­ şi dubie. Numai unirea cu Transilvania va pune fundamentul vieţii per­petue a României". Realizării acestui dezide­rat, obiectiv impus de dezvoltarea istorică însăşi a poporului român, i-au fost consa­crate toate năzuinţele şi eforturile. In a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lupta unită pentru realizarea aspiraţiei na­ţionale cunoaşte impresionante momente de afirmare a solidarităţii poporului. Războiul din 1877-1878, in urma căruia, prin eroismul ostaşilor săi, România şi-a cu­cerit independenţa, precum şi Memorandumul din 1892 au reliefat cu putere legătura in­disolubilă dintre românii de pretutindeni, a verificat conştiinţa unităţii naţionale şi aspi­raţiile comune ale întregului popor. Acestei unităţi i-a dat o strălucită expresie Liga pentru unitatea culturală a românilor deve­nită mai tîrziu, Liga pentru unitatea politică a românilor. La sfîrşitul secolului al XIX-lea şi la în­ceputul secolului al XX-lea, un rol de frunte în lupta naţională, pentru unirea Tran­silvaniei cu România, a revenit mişcării mun­citoreşti şi socialiste. Mişcarea de eliberare naţională în ansamblul ei, contribuţia so­­cial-democraţiei şi a proletariatului în aceas­tă luptă, se caracterizează prin orizontul larg , spiritul democratic şi promovarea re­laţiilor de stimă reciprocă între popoare. Românii şi-au înfăptuit statul naţional uni­tar nu prin bunăvoinţa puterilor şi nici prin litera tratatelor. Acestea au fost impuse prin lupta revoluţionară, prin erois­mul şi jertfa ostaşilor români împotriva im­perialismului cotropitor, în anii războiului, lupta armată pe fron­turile de luptă s-a împletit organic cu lup­ta de eliberare socială, pentru realizarea u­­nităţii naţionale. Proclamaţia - Manifest a voluntarilor români transilvăneni de la Dar­­niţa, din aprilie 1917, reliefa voinţa dîrză a întregului nostru popor : „Suntem­ gata - se notează în document - să intrăm în luptă pentru împlinirea idealului nostru, de a uni tot poporul, tot teritoriul românesc din mo­narhia austro-ungară în una şi nedespărţită Românie. Cerem, cu voinţă nestrămutată, în­corporarea la România liberă, pentru a for­ma împreună cu ea un singur stat naţional Gh PrIATON (continuare în pag. a 5-a)

Next