Flacăra Iaşului, februarie 1974 (Anul 30, nr. 8510-8533)
1974-02-01 / nr. 8510
ANUL XXX Nr. 8510 VINERI ! FEBRUARY 1974 4 pagini 30 bani uncorn Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Peste puţine zile vor începe însămînţările în răsadniţe ŞI TOTUŞI UNII LEGUMICULTORI NU SlNT PREGĂTIŢ! SA PĂŞEASCĂ CU DREPTUL IN PRIMUL „SEZON ACTIV“ Al Din nou despre legumicultura. Ce se întreprinde în momentul de faţă în acest sector pentru producţia de legume viitoare ? Un bun prilej de a afla acest lucru ni l-au oferit întîlnirile dintre producători şi beneficiari în speţă, şefii fermelor şi brigăzilor legumicole din C.A.P. şi reprezentanţii întreprinderii judeţene pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, iniţiate recent de către Direcţia generală pentru agricultură, industrie alimentară şi ape. Cu caracter informativ dar şi de lucru, întîlnirile acestea au fost fructuoase. Din discuţii şi informări a reieşit că în multe locuri există preocuparea ce se cere pentru obţinerea producţiei marfă contractată. La C.A.P. Deieni, de exemplu, amenajarea paturilor calde pentru producerea materialului de plantat cunoaşte un stadiu avansat. Biocombustibilul este asigurat, amestecurile de pămînt sunt făcute, tocurile şi ramele de răsadniţă sunt reparate. Au fost apreciate ca pozitive şi pregătirile C.A.P.-urilor Bivolari, Verşeni, Golăeşti, Prisăcani, Tg. Frumos. Mult mai bine şi mai devreme ca în alţi ani a fost rezolvată şi problema aprovizionării cu seminţe, numeroase cooperative avînd de pe acum în magazii întreg necesarul lor. Privind calitatea acestora, ele sunt însoţite de certificate care garantează o putere de germinaţie bună, fapt ce ne dă garanţia că nu se vor mai repeta cele întîmplate anul trecut la Golăeşti, Stolniceni-Prăjescu şi în alte locuri, unde suprafeţe importante de ceapă ce aclama, morcov şi pătrunjel au trebuit să fie reînsămînţate cu alte culturi, din cauza slabei calităţi a seminţelor. A reieşit cu pregnanţă că legumicultura se va bucura anul acesta şi de mai multeîngrăşăminte chimice. In fişele anexă la planurile de producţie şi financiare au fost prevăzute toate îngrăşămintele necesare. O mai mare dezvoltare va cunoaşte şi erbicidarea. De la 175 hectare în 1973, se vor erbicida anul acesta 100 hectare cultivate cu legume. în contracte s-a prevăzut ca obţinerea producţiei marfă să nu fie lăsată pe seama întîmplării. In acest sens, grafice anexă la contract prevăd termene calendaristice concrete pentru însămînţări în răsadniţă, pentru plantări în cîmp şi pentru livrări, totul în mod eşalonat. Vom avea deci o dirijare a producţiei în intim raport cu cererea de consum a populaţiei şi acest lucru este foarte pozitiv. Şi dacă la toate acestea adăugăm şi intrarea în funcţiune a celor 23 hectare de solarii destinate a produce tomate, varză, ardei gras şi vinete timpurii, avem în faţă imaginea unei legumiculturi mult mai intensive şi mai bine organizate ca în anii trecuţi. Dar teoria fără aplicaţii practice, reuşite, nu foloseşte nimănui. Spunem aceasta, deoarece a reieşit că nu peste tot condiţiile bune create legumiculturii pentru obţinerea unor producţii certe, rentabile şi de mai bună calitate, sunt puse în valoare în mod gospodăresc şi calificat, începute încă din anul trecut, lucrările de construire a solariilor de la Leţcani, Tg. Frumos şi Cozmeşti sunt la ora actuală mult rămase în urmă. La C.A.P. Gropniţa, unde se vor cultiva 70 hectare cu legume, pregătirea răsadniţei pe 2 200 m.p. se găseşte doar în stadiul de început. Aceleaşi situaţii există la C.A.P. Probota şi în alte cîteva unităţi. Aşadar, pe lîngă fruntaşi şi cîţiva codaşi în legumicultura. De ce este tolerată această stare de fapt ? Cam pe la 10-15 februarie vor trebui însămînţate în răsadniţă culturile timpurii. Cînd vor produce răsad aceste cooperative dacă pînă acum n-au făcut la nimic pentru amenajarea paturilor calde ? Răspunsul e uşor de dat : vor obţine materialul săditor pentru culturile timpurii contractate, mult , mai tîrziu decît ar trebui. Şi în cazul acesta, în mod categoric, nu mai poate fi vorba de o producţie dirijată care să ţină seama de angajamentele economice prevăzute în grafice şi contract. In luna mai, vor trebui să intre în depozitele centrelor de legume şi fructe primele tone de varză timpurie pentru ca în iunie să apară în pieţele şi magazinele oraşelor din judeţ primele 159 tone de tomate obţinute în solariile din judeţul nostru. Dar aşa cum am mai subliniat, solariile de la Leţcani, Tg. Frumos şi Cozmeşti nu sunt mai deloc pregăteşi atunci, dacă se va merge mai departe C. PAPAFIE. (continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi văi în pagina a 4-a Din presa străină şi------------------ Im Conferinţa pentru | Prinşi în cleştele Istoriei Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii „Juarez“ din Buenos Aires, împreună cu soţia, doamna Dolores Juarez. Ineditura argentiniană „Juarez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu cotidianului tunisian, „Al Amal“. „ Filozofia de pace a unei societăţi contemporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Editorul argentinian Guillermo Nolasco Juarez Se conturează o nouă hală. Imagine de pe şantierul extinderii întreprinderii metalurgice. Foto :s. LEONID îndeplinirea exemplară a planului de investiţii pe 1974 impune: organizare, ritmicitate, eficienţă sporită Există condiţii optime de execuţie pe timp friguros Printre obiectivele care au termen de intrare în funcţiune în acest an se numără şi Întreprinderea „Tehnoton". Această importantă capacitate de producţie urmează a fi conectată în circuitul economic în trimestrul al Il-lea. în prezent," pe" şantierul viitoarei unităţi economice se lucrează intens, constructorul, beneficiarul şi proiectantul („Electrouzinproiect“ Bucureşti) colaborează fructuos. Zilele trecute, am avut o convorbire cu ing. EMIL PAVALEANU, directorul Întreprinderii „Tehnoton“, despre stadiile fizice atinse, despre modul în care se desfăşoară procesul de procurare şi montare a utilajelor tehnologice şi instalaţiilor. RED. : Halele viitoarei întreprinderi se conturează tot mai bine. Sunt create condiţii de execuţie pe timp friguros ? — Stadiile fizice atinse în prezent corespond cu cele prevăzute în graficul de eşalonare a investiţiei. Există condiţii optime de lucru, întrucît halele sunt închise după soluţii definitive, în marea lor majoritate. S-a apelat, acolo unde a fost cazul, şi la închideri după soluţii provizorii. In prezent, se execută şi corpul de laboratoare. RED. : Din discuţiile purtate recent cu constructorii şi instalatorii a rezultat că în următoarele luni stadiile fizice actuale vor ajunge la cote superioare... — Trustul de construcţii industriale s-a angajat să termine lucrările interioare pînă la 30 aprilie a.c., iar cele exterioare pînă la 30 mai a.c. La rîndul său, Trustul de instalaţii şi montaje — pînă la 30 aprilie — va asigura toate utilităţile în vederea începerii probelor mecanice şi a rodajului mecanic la utilajele care se vor monta. RED. : Am mers prin tot şantierul şi am constatat un ritm alert de execuţie. — Constructorii merită, să fie elogiaţi pentru modul în care se preocupă de acest şantier. Au creat un larg front de lucru, au dat posibilitate şi instalatorilor să înceapă montajul unor utilaje. RED. : Am constatat şi noi că se respectă cu rigurozitate graficul privind asigurarea spaţiilor şi a fundaţiilor pentru utilajele ce urmează a fi montate. Ce obligaţii revine beneficiarului, în aceste condiţii ? — In cazul acestui şantier, noi, în calitate de beneficiar, trebuie să dăm dovadă de multă operativitate în asigurarea tuturor utilajelor. Am iniţiat multe măsuri în acest sens, iar altele urmează. RED. : Care este stadiul asigurării cu utilaje tehnologice ? — La această dată, din 6 200 de poziţii, nu avem repartiţii asigurate doar pentru 27 de utilaje. Pentru acestea am intervenit energic şi se întrevăd posibilităţi de procurare în timp util. RED.: Am văzut pe şantier multe utilaje sosite ... — Pînă acum, au sosit o mare parte din utilaje, unele conform graficului, iar altele chiar în devans. O parte din cele sosite au fost montate şi sunt în rodaj mecanic, iar unele produc efectiv, RED. : Avînd în vedere angajamentul constructorului de a crea condiţii de montaj începînd cu 30 aprilie a.c., cum aţi acţionat ? — Am solicitat furnizorilor să devanseze livrarea unor utilaje. Pînă acum, deja am primit acceptarea unor furnizori. Totodată, întrucît pentru unele utilaje termenele de livrare nu sînt corelate cu cele prevăzute pentru montaj, am intervenit la furnizorii în cauză şi la ministerele economice care îi tutelează, în vederea devansării acestor termene. Continuăm, intervenţiile în acest sens pentru, că atît constructorii, ct şi instalatoriimontori sunt hotărîţi să respecte cu stricteţe prevederile din graficul de eşalonare a acestei investiţii, grafic elaborat de comun acord. RED.: In calitate de beneficiar, unde consideraţi că trebuie să se acţioneze, acum, cu toate forţele ? Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) Iaşi. Imagine din strada Ţuţora. Foto : LAURIAN întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii Peste 150 tone de utilaje Fiind pregătită temeinic, activitatea de la întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii se desfăşoară în acest an în condiţii optime. Astfel, după cum ne informează tov. Mircea Selig, director adjunct al întreprinderii, în lună ianuarie producţia s-a realizat ritmic, realizîndu-se sarcinile planificate, iar în unele sectoare înregistrîndu-se chiar depăşiri. Pînă la sfîrşitul acestei, luni a fost realizată o cantitate de utilaje de peste 150 tone, piese de schimb pentru industria cimentului şi ceramicii. Rezultatele primei luni din acest an sunt urmarea mai bunei organizări a producţiei şi a muncii, folosirii mai judicioase a timpului de lucru, organizării superioare a muncii în toate compartimentele de activitate. upă părerea mea, prima îndatorire a ei femei este aceea de mamă. Pe urma ălalte, cu aceste cuvinte, începe ing. RARIŢA NSTANTINESCU, de la întreprinde,,Ţesătura“, să-şi expună opiniile în ătură cu afirmarea femeii în viaţa sală. Am doi copii — un băiat şi o fată şi 14 ani — care sunt nu numai buni învăţătură, dar sînt buni şi ca fii aici, au trăsăturile morale la care sotatea noastră socialistă ţine atît de mlt. Am văzut cum în alte familii, din să de supraveghere, copii, care puteau se realizeze pe un plan superior, au zenit vagabonzi, au intrat în conflict cu cetatea. In aceste cazuri,vina principală o poartă părinţii, în primul rînd mamele care, din egoism, şi-au neglijat această îndatorire principală — educarea propriilor lor vlăstare. Vorbim adeseori despre faptul că omul trebuie să fie echilibrat în toate, dar nu ţinem seama întotdeauna că îndatoririle referitoare laeducarea copiilor în familie au cel puţin tot atîta greutate în balanţa vieţii ca şi îndatoririle referitoare la afirmarea în profesie sau în munca obştească. Pentru femei, educarea copiilor are, bineînţeles, o greutate mai mare. Nu ştiu ce fel de satisfacţie ar putea , avea un inginer sau un profesor care şi-ar vedea îndeplinit idealul pe tărîm profesional, iar copiii lui s-ar afla, profesional şi moral, la periferia societăţii. Trebuie să fie clar tuturor că societatea noastră socialistă este interesată ca, paralel cu succesele tehnico-economice, să crească şi un tineret apt să ducă mai departe înfăptuirile generaţiei noastre ; fiecare familie, toţi cetăţenii maturi n-au dreptul să neglijeze sub nici o formă astfel de îndatoriri. — Se afirmă, nu fără temei, că femeile au obligaţii în plus, faţă de bărbaţi, în treburile gospodăreşti, treburi care le răpesc din timpul necesar efortului pentru afirmarea în viaţa socială. Cum vedeţi dv. rezolvarea practică a acestei probleme ? — Este un lucru ştiut că treburile gospodăreşti — aprovizionarea, gătitul, spălatul rufelor etc. — nu sînt încă organizate corespunzător pe plan social. Ceea ce s-a realizat în privinţa aceasta e prea puţin şi nu oferă încă avantaje economice, ci doar de timp. De aceea, pentru majoritatea covîrşitoare a populaţiei, treburile gospodăreşti rămîn tot pe seama organizării vieţii ele familie, în primul rînd pe seama femeilor — soţii şi mame. E adevărat că în unele familii(mai ales în familiile tinere), bărbaţii îşi mai ajută nevestele în treburile gospodăreşti. Şi soţul meu mă ajută atunci cînd are timp, dar el are muncă de teren, e inspector şcolar, şi e mai puţin prezent acasă decît mine. Oricum, micşorarea timpului afectat treburilor gospodăreşti nu poate fi rezolvată pe această cale, pentru că, la urma urmei, nu-i vorba de a V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) Femeia în viaţa noastră socială Nici un ideal pe tărîm profesional sau obştesc nu poate trece înaintea îndatoririlor de mamă Pasiunea şi echilibrul afirmării . Nu-i vorba de a transfera nişte obligaţii de secole ale femeilor pe umerii bărbaţilor, ci de cu totul altceva # Timpul— acest aliat neglijat uneori Convorbire cu ing. Rariţa Constantinescu, de la întreprinderea „Ţesătura“ securitate şi coope-S rare In Europa . Comunistul Maxim Gheorghe, operator la calandrul 0700, lucrează de 10 ani la întreprinderea de prelucrare a maselor plastice. El este unul dintre fruntaşii unităţii, un om continuu preocupat de ridicarea nivelului său profesional, un permanent sprijin pentru colegii mai tineri. Foto : P. VASILIU, coresp. % ____ _ 9 W Jw. ff a«A f BBS I m M H. ■ Y ■ < ^ nu valorifică nici pe departe pe mă- 5. S sura posibilităţilor aceste surse de ex- I S $ perienţă, de înţelepciune, de preţioa S pe zi, Deleni, Valea Seacă, de exem- 5 piu, unde se organizează cu regula- § S ritate acţiuni de masă (întilniri cu scriitori sau alţi intelectuali, dezba- ka teri privind conţinutul cărţilor social- ^ Ş politice, recenzii etc.), cititorii se pot ŞŞs declara mulţumiţi, nu acelaşi lucru Ş ^ se poate spune despre situaţia din al- § Sl te comune. Aceasta pentru că într-o % Ş bună parte din ele bibliotecarii se li- ŞŞ S mitau pînă nu de mult să împrumute ^ 5 solicitatorilor cărţi fără măcar să le ^ § ^ pre bibliotecile închise luni în şir, Şi ţţ deoarece organele locale nu se îngri- îi ţ teau să găsească persoane doritoare §» S de a prelua această nobilă misiune !Ş S de răspîndire a cărţii. Fără să vrei, § văzînd asemenea situaţii, gîndul te 5* 5 credinţa directorilor de cămine cultm g pentru că uneori bibliotecarii nu erau S b ini mnrnv mndvp dpsml dp mmvPtC'n.tp b S Ute. c ^ De asemenea, faptul că bibliotecile § S municipale de la centrele de judeţ § § Elena PIETRARU $ tj (continuare în pag a 2-a) § s, ---------------------------------------- - miiimiiiniiiiiaiuiuiimiiimimimiiiiiz