Flacăra Iaşului, februarie 1974 (Anul 30, nr. 8510-8533)

1974-02-01 / nr. 8510

ANUL XXX Nr. 8510 VINERI ! FEBRUARY 1974 4 pagini 30 bani uncorn Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Peste puţine zile vor începe însămînţările în răsadniţe ŞI TOTUŞI UNII LEGUMICULTORI NU SlNT PREGĂTIŢ! SA PĂŞEASCĂ CU DREPTUL IN PRIMUL „SEZON ACTIV“ Al Din nou despre legumicultura. Ce se în­treprinde în momentul de faţă în acest sec­tor pentru producţia de legume viitoare ? Un bun prilej de a afla acest lucru ni l-au oferit întîlnirile dintre producători şi benefi­ciar­i în speţă, şefii fermelor şi brigăzilor legumicole din C.A.P. şi reprezentanţii în­treprinderii judeţene pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, iniţiate recent de către Direcţia generală pentru a­­gricultură, industrie alimentară şi ape. Cu caracter informativ dar şi de lucru, întîlni­rile acestea au fost fructuoase. Din discuţii şi informări a reieşit că în multe locuri există preocuparea ce se cere pentru obţinerea producţiei marfă contractată. La C.A.P. De­­ieni, de exemplu, amenajarea paturilor cal­de pentru producerea materialului de plantat cunoaşte un stadiu avansat. Biocombustibilul este asigurat, amestecurile de pămînt sunt făcute, tocurile şi ramele de răsadniţă sunt reparate. Au fost apreciate ca pozitive şi pregătirile C.A.P.-urilor Bivolari, Verşeni, Go­­lăeşti, Prisăcani, Tg. Frumos. Mult mai bine şi mai devreme ca în alţi ani a fost rezol­vată şi problema aprovizionării cu semin­ţe, numeroase cooperative avînd de pe a­­cum în magazii întreg necesarul lor. Pri­vind calitatea acestora, ele sunt însoţite de certificate care garantează o putere de ger­minaţie bună, fapt ce ne dă garanţia că nu se vor mai repeta cele întîmplate anul tre­cut la Golăeşti, Stolniceni-Prăjescu şi în alte locuri, unde suprafeţe importante de ceapă ce aclama, morcov şi pătrunjel au trebuit să fie reînsămînţate cu alte culturi, din cauza slabei calităţi a seminţelor. A reieşit cu preg­nanţă că legumicultura se va bucura anul acesta şi de mai multe­­îngrăşăminte chimi­ce. In fişele anexă la planurile de produc­ţie şi financiare au fost prevăzute toate în­­grăşămintele necesare. O mai mare dezvol­tare va cunoaşte şi erbicidarea. De la 175 hectare în 1973, se vor erbicida anul acesta­­ 100 hectare cultivate cu legume. în contracte s-a prevăzut ca obţinerea produc­ţiei marfă să nu fie lăsată pe seama întîm­­plării. In acest sens, grafice anexă la con­tract prevăd termene calendaristice concre­te pentru însămînţări în răsadniţă, pentru plantări în cîmp şi pentru livrări, totul în mod eşalonat. Vom avea deci o dirijare a pro­ducţiei în intim raport cu cererea de con­sum a populaţiei şi acest lucru este foarte pozitiv. Şi dacă la toate acestea adăugăm şi intrarea în funcţiune a celor 23 hectare de solarii destinate a produce tomate, var­ză, ardei gras şi vinete timpurii, avem în faţă imaginea unei legumiculturi mult mai intensive şi mai bine organizate ca în anii trecuţi. Dar teoria fără aplicaţii practice, reuşite, nu foloseşte nimănui. Spunem a­­ceasta, deoarece a reieşit că nu peste tot condiţiile bune create legumiculturii pentru obţinerea unor producţii certe, rentabile şi de mai bună calitate, sunt puse în valoare în mod gospodăresc şi calificat, începute încă din anul trecut, lucrările de construire a solariilor de la Leţcani, Tg. Frumos şi Coz­­meşti sunt la ora actuală mult rămase în urmă. La C.A.P. Gropniţa, unde se vor cul­tiva 70 hectare cu legume, pregătirea răsad­niţei pe 2 200 m.p. se găseşte doar în sta­diul de început. Aceleaşi situaţii există la C.A.P. Probota şi în alte cîteva unităţi. Aşadar, pe lîngă fruntaşi şi cîţiva codaşi în legumicultura. De ce este tolerată această stare de fapt ? Cam pe la 10-15 februarie vor trebui însămînţate în răsadniţă culturile timpurii. Cînd vor produce răsad aceste co­operative dacă pînă acum n-au făcut la nimic pentru amenajarea paturilor calde ? Răspunsul e uşor de dat : vor obţine mate­rialul săditor pentru culturile timpurii con­tractate, mult , mai tîrziu decît ar trebui. Şi în cazul acesta, în mod categoric, nu­ mai poate fi vorba de o producţie dirijată care să ţină seama de angajamentele economice prevăzute în grafice şi contract. In luna mai, vor trebui să intre în depozitele centrelor de legume şi fructe primele tone de varză timpurie pentru ca în iunie să apară în pieţele şi magazinele oraşelor din judeţ pri­mele 159 tone de tomate obţinute în sola­­riile din judeţul nostru. Dar aşa cum am mai subliniat, solariile de la Leţcani, Tg. Frumos şi Cozmeşti nu sunt mai deloc pregă­­te­şi atunci, dacă se va merge mai departe C. P­APAFIE. (continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi văi­ în pagina a 4-a Din presa străină şi------------------­ I­m Conferinţa pentru | Prinşi în cleştele Istoriei Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Des­­turian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii „Juarez“ din Buenos­ Aires, îm­preună cu soţia, doamna Dolores Juarez. Ineditura argentiniană „Juarez“ a apă­rut în 1972 volumul „Nicolae Ceauşescu La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest pr­ilej, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu a acordat un interviu cotidianului tunisian, „Al Amal“. „ Filozofia de pace a unei societăţi con­temporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarăşul Ştefan An­drei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Editorul argentinian Guillermo Nolasco Juarez Se conturează o nouă hală. Imagine de pe şantierul extinderii întreprinderii metalurgice. Foto :­s. LEONID îndeplinirea exemplară a planului de investiţii pe 1974 impune: organizare, ritmicitate, eficienţă sporită Există condiţii optime de execuţie pe timp friguros Printre obiectivele care au ter­men de intrare în funcţiune în a­­cest an se numără şi Întreprinderea „Tehnoton". Această importantă ca­pacitate de producţie urmează a fi conectată în circuitul economic în trimestrul al I­l-lea. în prezent," pe" şantierul viitoarei unităţi economi­ce se lucrează intens, constructorul, beneficiarul şi proiectantul („Elec­­trouzinproiect“ Bucureşti) colaborea­ză fructuos. Zilele trecute, am avut o con­vorbire cu ing. EMIL PAVALEA­­NU, directorul Întreprinderii „Teh­noton“, despre stadiile fizice atin­se, despre modul în care se des­făşoară procesul de procurare şi montare a utilajelor tehnologice şi instalaţiilor. RED. : Halele viitoarei întreprinderi se conturează tot mai bine. Sunt create condiţii de execuţie pe timp friguros ? — Stadiile fizice atinse în prezent co­respond cu cele prevăzute în graficul de eşalonare a investiţiei. Există con­diţii optime de lucru, întrucît halele sunt închise după soluţii definitive, în marea lor majoritate. S-a apelat, acolo unde a fost cazul, şi la închideri după soluţii provizorii. In prezent, se execu­tă şi corpul de laboratoare. RED. : Din discuţiile purtate recent cu constructorii şi instalatorii a rezultat că în următoarele luni stadiile fizice actua­le vor ajunge la cote superioare... — Trustul de construcţii industriale s-a angajat să termine lucrările interioare pînă la 30 aprilie a.c., iar cele exterioare pînă­ la 30 mai a.c. La rîndul său, Trus­tul de instalaţii şi montaje — pînă la 30 aprilie — va asigura toate utilităţile în vederea începerii probelor mecanice şi a rodajului mecanic la utilajele care se vor monta. RED. : Am mers prin tot şantierul şi am constatat un ritm alert de execuţie. — Constructorii merită, să­­ fie elogiaţi pentru modul în care se preocupă de acest şantier. Au creat un larg front de lucru, au dat posibilitate şi instalatorilor să înceapă montajul unor utilaje. RED. : Am constatat şi noi că se res­pectă cu rigurozitate graficul privind asi­gurarea spaţiilor şi a fundaţiilor pentru utilajele ce urmează a fi montate. Ce obligaţii revine beneficiarului, în aceste condiţii ? — In cazul acestui şantier, noi, în ca­litate de beneficiar, trebuie să dăm dova­dă de multă operativitate în asigurarea tuturor utilajelor. Am iniţiat multe mă­suri în acest sens, iar altele urmează. RED. : Care este stadiul asigurării cu utilaje tehnologice ? — La această dată, din 6 200 de pozi­ţii, nu avem repartiţii asigurate doar pentru 27 de utilaje. Pentru acestea am­ intervenit energic şi se întrevăd posibi­lităţi de procurare în timp util. RED.: Am văzut pe şantier multe uti­laje sosite ... — Pînă acum, au sosit o mare parte din utilaje, unele conform graficului, iar altele chiar în devans. O parte din cele sosite au fost montate şi sunt în rodaj mecanic, iar unele produc efectiv, RED. : Avînd în vedere angajamentul constructorului de a crea condiţii de montaj începînd cu 30 aprilie a.c., cum aţi acţionat ? — Am solicitat furnizorilor să devan­seze livrarea unor utilaje. Pînă acum, de­ja am primit acceptarea unor furnizori. Totodată, întrucît pentru unele utilaje termenele de livrare nu sînt corelate cu cele prevăzute pentru montaj, am inter­venit la furnizorii în cauză şi la minis­terele economice care îi tutelează,­ în ve­­derea devansării acestor termene. Con­tinuăm, intervenţiile în acest sens pentru, că atît constructorii, ct şi instalatorii­­montori sunt hotărîţi să respecte cu stric­teţe prevederile din graficul de eşalo­nare a acestei investiţii, grafic elaborat de comun acord. RED.: In calitate de beneficiar, unde consideraţi că trebuie să se acţioneze, a­­cum, cu toate forţele ? Eugeniu ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) Iaşi. Imagine din­ strada Ţuţora. Foto : LAURIAN întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii Peste 150 tone de utilaje Fiind pregătită temeinic, activitatea de la întreprinde­rea de utilaje, pie­se de schimb ş­i reparaţii­­ se desfăşoară în a­­cest an în condiţii optime. Astfel, du­pă cum ne infor­mează tov. Mircea Selig, director­­ ad­junct al întreprin­derii, în lună­­ ia­nuarie producţia s-a realizat ritmic, realizîndu-se sarci­nile planificate, iar în unele sectoare în­­registrîndu-se chiar depăşiri. Pînă la sfîrşitul acestei, luni a fost reali­zată o cantita­te de utilaje de peste 150 tone, pie­se de schimb pen­tru industria ci­mentului şi cerami­cii. Rezultatele pri­mei luni din acest an sunt urmarea mai bunei organi­zări a producţiei şi a muncii, folosirii mai judicioase a timpului de lucru, organizării superi­oare a muncii în toate compartimen­tele de activitate. ­upă părerea mea, prima îndatorire a ei femei este aceea de mamă. Pe urma ălalte, cu aceste cuvinte, începe ing. RARIŢA NSTANTINESCU, de la întreprinde­­,,Ţesătura“, să-şi expună opiniile în ătură cu afirmarea femeii în viaţa sa­lă.­­ Am doi copii — un băiat şi o fată şi 14 ani­ — care sunt nu numai buni învăţătură, dar sînt buni şi ca fii ai­ci, au trăsăturile morale la care so­­tatea noastră socialistă ţine atît de mlt. Am văzut cum în alte familii, din să de supraveghere, copii, care puteau se realizeze pe un plan superior, au zenit vagabonzi, au intrat în conflict cu cetatea. In aceste cazuri,­­vina princi­pală o poartă părinţii, în primul rînd mamele care, din egoism, şi-au neglijat această îndatorire principală — educarea propriilor lor vlăstare. Vorbim adeseori despre faptul că omul trebuie să fie echi­librat în toate, dar nu ţinem seama în­totdeauna că îndatoririle referitoare la­­e­­ducarea copiilor în familie au cel puţin tot atîta greutate în balanţa vieţii ca şi îndatoririle referitoare la afirmarea în profesie sau în munca obştească. Pentru femei, educarea copiilor are, bineînţeles, o greutate mai mare. Nu ştiu ce fel de sa­tisfacţie ar putea , avea un inginer sau un profesor care şi-ar vedea îndeplinit idealul pe tărîm profesional, iar copiii lui s-ar afla, profesional şi moral, la pe­riferia societăţii. Trebuie să fie clar tu­turor că societatea noastră socialistă este interesată ca, paralel cu succesele tehni­­co-economice, să crească şi un tineret apt să ducă mai departe înfăptuirile genera­ţiei noastre ; fiecare familie, toţi cetăţe­nii maturi n-au dreptul să neglijeze sub nici o formă astfel de îndatoriri. — Se afirmă, nu fără temei, că femeile au obligaţii în plus, faţă de bărbaţi, în treburile gospodăreşti, treburi care le ră­pesc din timpul necesar efortului pen­tru afirmarea în viaţa socială. Cum ve­deţi dv. rezolvarea practică a acestei probleme ? — Este un lucru ştiut că treburile gos­podăreşti — aprovizionarea, gătitul, spă­latul rufelor etc. — nu sînt încă organi­zate corespunzător pe plan social. Ceea ce s-a realizat în privinţa aceasta e prea puţin şi nu oferă încă avantaje econo­mice, ci doar de timp. De aceea, pentru majoritatea covîrşitoare a populaţiei, tre­burile gospodăreşti rămîn tot pe seama organizării vieţii ele familie, în primul rînd pe seama femeilor — soţii şi ma­me. E adevărat că în unele familii­­(mai ales în familiile tinere), bărbaţii îşi mai ajută nevestele în treburile gospodăreşti. Şi soţul meu mă ajută atunci cînd are timp, dar el are muncă de teren, e in­spector şcolar, şi e mai puţin prezent aca­să decît mine. Oricum, micşorarea timpu­lui afectat treburilor gospodăreşti nu poate fi rezolvată pe această cale, pentru că, la urma urmei, nu-i vorba de a V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) Femeia în viaţa noastră socială Nici un ideal pe tărîm profesional sau obştesc nu poate trece înaintea îndatoririlor de mamă Pasiunea şi echilibrul afirmării . Nu-i vorba de a transfera nişte obligaţii de secole ale femeilor pe umerii bărbaţilor, ci de cu totul altceva # Timpul— acest aliat neglijat uneori Convorbire cu ing. Rariţa Constantinescu, de la întreprinderea „Ţesătura“ ­ ­ securitate şi coope-S rare In Europa . Comunistul Maxim Gheorghe, operator la calandrul 0700, lucrează de 10 ani la întreprinderea de prelucrare a maselor plastice. El este unul dintre fruntaşii uni­tăţii, un om continuu preocupat de ridi­carea nivelului său profesional, un per­manent sprijin pentru colegii mai tineri. Foto : P. VASILI­U, coresp. % ____ _ 9 W Jw. ff a«A f BBS I m M H. ■ Y ■ < ^ nu valorifică nici pe departe pe mă- 5. S sura posibilităţilor aceste surse de ex- I S $ perienţă, de înţelepciune, de preţioa S pe zi, Deleni, Valea Seacă, de exem- 5 piu, unde se organizează cu regula- § S ritate acţiuni de masă (întilniri cu scriitori sau alţi intelectuali, dezba- k­a teri privind conţinutul cărţilor social- ^ Ş politice, recenzii etc.), cititorii se pot ŞŞ­­s declara mulţumiţi, nu acelaşi lucru Ş ^ se poate spune despre situaţia din al- § Sl te comune. Aceasta pentru că într-o % Ş bună parte din ele bibliotecarii se li- ŞŞ S mitau pînă nu de mult să împrumute ^ 5 solicitatorilor cărţi fără măcar să le ^ § ^ pre bibliotecile închise luni în şir, Şi ţţ deoarece organele locale nu se îngri- îi ţ teau să găsească persoane doritoare §» S de a prelua această nobilă misiune !Ş S de răspîndire a cărţii. Fără să vrei, § văzînd asemenea situaţii, gîndul te 5* 5 credinţa directorilor de cămine cultm g pentru că uneori bibliotecarii nu erau S b ini mnrnv mndvp dpsm­l dp mmvPtC'n.tp b S Ute. c ^ De asemenea, faptul că bibliotecile § S municipale de la centrele de judeţ § § Elena PIETRARU $ tj (continuare în pag a 2-a) § s, ---------------------------------------- - m­iiimiiiniiiiiaiuiuiimiiimimimiiiiiz

Next