Flacăra Iaşului, martie 1974 (Anul 30, nr. 8534-8560)
1974-03-01 / nr. 8534
. ANUL XXX Nr. 8534 VINERI 1 MARTIE 1974 4 pagini 30 bani h locura Insului Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste Festivitatea inminării de înalte distincţii unor cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură Intr-o atmosferă solemnă, joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a înmînat înalte distincţii ale Republicii, Socialiste România unui mare număr de cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură pentru merite deosebite în organizarea muncii, pentru aportul nemijlocit la sporirea producţiei, vegetale şi animale. Solemnitatea s-a desfăşurat în rotonda Pavilionului expoziţional din Capitală, în prezenţa miilor de participanţi la lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe, Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţa, Vasile Patilineţ, Ion Păltan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu...secretari!—Gans iii ui ui de.. Stat. -inund cuvîntul în numele celor decoraţi, Eroul Muncii Socialiste Andrei Cojocaru, director S.M.A. Ianca, jud. Brăila, a spus: Acordarea titlului de Eroul al Muncii Socialiste constituie un important îndemn pentru a munci cu mai multă abnegaţie, cu mai multă pricepere pentru mecanizarea şi modernizarea agriculturii noastre socialiste şi pentru a pregăti noi cadre de nădejde în această nobilă muncă. Asigur conducerea de ln numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal, doresc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinşi astăzi, şi care vor fi distinşi în continuare, cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de Erou al Muncii Socialiste unui mare număr de preşedinţi de cooperative, de directori de întreprinderi agricole de stat, de cooperatori şi lucrători din agricultură. A sporit deci numărul de Eroi ai Muncii Socialiste. Aceasta este o apreciere deosebită pe care o dăm activităţii desfăşurate de tovarăşii respectivi, de colectivele în care ei muncesc, contribuţiei aduse la înfăptuirea politicii partidului în domeniul agriculturii. De altfel, după cum ştiţi, prin hlotărirea Comitetului Central de acum un an, am stabilit ca anual să acordăm, celor care vor obţine rezultate bune îin agricultură, titlul de Erou al Muncii Socialiste şi alte ordine ale Republicii Socialiste România. Deci partid şi de stat, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că împreună cu colectivul pe care-l conduc, vom cinsti marile evenimente politice ale anului a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre şi cel de-al am făcut un început cu ocazia acestei conferinţe. Urmează ca activitatea din acest an să prilejuiască acordarea unui număr mai mare de titluri de Erou al Muncii Socialiste, de alte ordine ale Republicii Socialiste România, atît unităţilor, cît şi acelor tovarăşi care vor avea rezultate deosebite, precum şi judeţelor, consiliilor populare şi comitetelor judeţene de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fiecare judeţ un număr mai mare de Eroi, şi mai cu seamă de a creşte acest număr ca rezultat al obţinerii unor producţii sporite în toate sectoarele de activitate. Cu aceste gînduri îmi exprim convingerea că acordarea acestor ordine— care constituie o apreciere a activităţii de pînă acum — va constitui un imbold pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a politicii partidului şi guvernului în domeniul agriculturii. Felicit încă o dată pe toţi tovarăşii distinşi. Vă, urez noi SU£&S®e hi av’tivitatea dumneavoastră. "(Aplaate puternice). XI-lea Congres al partidului — cu rezultate superioare în S.U.A. şi producţii record la cooperativele agricole pe care le deservim. (continuare în pag. a 2-a) Cuvântul tovarăşului Nicolae Ceauşescu A doua zi a lucrărilor In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţă, au fost reluate în plen lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Dezbaterile s-au desfăşurat sub puternica înrîurire a cuvîntării secretarului general al partidului, adevărată Cartă a agriculturii româneşti, document de însemnătate excepţională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producţiei a întregii noastre economii. Sosirea în incinta Pavilionului expoziţional a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, a fost întîmpinată cu puternice ovaţii, cei prezenţi exprimîndu-şi sentimentele de înaltă stimă şi preţuire, de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută în cuvîntarea rostită la deschiderea Conferinţei asupra drumului parcurs de agricultura noastră, a căilor şi mijloacelor de creştere în continuare a producţiei agricole, ala perfecţionării activităţii în acest important sector al economiei naţionale, cît şi pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegaţie desfăşurată zi de zi de cei ce lucrează pe ogoare. La lucrării© Conferinţei au participat: tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat şi al guvernului, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, activişti de partid şi de stat, cadre din amele ramuri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătărelu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa; Florentin Cîrpan, director al întreprinderii de stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Beregsău, judeţul Timiş; Marin Nedea, director al S.M.A. şi preşedinte al C.A.P. Purani, judeţul Teleorman; Elena Orzan, şefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; Alexandru Toana, preşedintele C.A.P. „Viaţa Nouă“, Poiana Mare, judeţul Dolj; Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Constanţa; Costică Mişca, preşedintele C.A.P. Bucov, judeţul Prahova; Ion Davidoiu, preşedinte şi inginer şef la C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea ; Corneliu Mardare, director al I.A.S. Miroslava, judeţul Iaşi; Nicolae Bahici, director al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor, judeţul Satu Mare; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea, judeţul Ilfov; Maria Cucuta, şefă de fermă la C.A.P. Traian, judeţul Tulcea; Iosif Molnar, inginer şef la C.A.P. Sînzieni, judeţul Covasna; Maria Raţa, cooperatoare fruntaşă la C.A.P. Ardusat, judeţul Maramureş; Vasile Bărbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti, judeţul Olt; Ion Grecu, mecanizator la S.M.A. Bibeşti, judeţul Gorj; Alexandru Czege, preşedintele C.A.P. Salonta, judeţul Bihor; Johan Kraus, mecanizator la S.M.A. Reghin, judeţul Mureş; Marin Traşcă, preşedintele Asociaţiei intercooperatiste de creştere şi îngrăşare a taurinelor Oprişor, judeţul Mehedinţi; Ion Kelemen, preşedintele consiliului intercooperatist Cîrţa, judeţul Harghita; Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. După-amiază, lucrările s-au desfăşurat pe secţii , cooperativele agricole de producţie, pe grupe de judeţe, întreprinderi agricole de stat, staţiuni pentru mecanizarea agriculturii. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul un mare număr de participanţi, - care au analizat, în lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rezultatele dobîndite în dezvoltarea producţiei agricole, vegetale şi animale, experienţa dobîndită în organizarea muncii pe principii moderne.. Totodată, vorbitorii au scos în evidenţă, cu simţ de răspundere, deficienţele care mai există în unele sectoare de activitate şi au făcut propuneri judicioase menite să ducă la valorificarea potenţialului real al agriculturii, pentru obţinerea unor producţii ridicate în condiţii economice superioare. Lucrările Conferinţei se reiau vineri dimineaţă. (Agerpres) Combinatul de fibre sintetice. Modernul atelier de bobinaje din cadrul secţiei fire. Foto: 1. Stratulat Proletari din toate fânilor uniţi-val\ în pagina a 4-a : ţ Primirea de către \ I tovarăşul Janos Kadar ! 13 \ a tovarăşului ! , Ion Gheorghe Maurer! Ca urmare a generalizării unei valoroase Initiative la „Ţesătura“ 10 tone de bumbac economisit Colectivul de muncă al întreprinderii „Țesătura“ este angajat plenar în întrecerea socialistă ce, se desfășoară in cinstea celor două mari evenimente din acest an — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului. Astfel, muncitorii, inginerii, economiştii şi tehnicienii, întregul colectiv de muncă, în frunte cu comuniştii, s-au angajat să realizeze sarcinile de plan pe patru ani din cincinal pînă la 10 august 1974. Paralel cu îndeplinirea sarcinilor de plan, muncitorii vin cu iniţiative valoroase. Astfel, filatoarea Elena Pătrunşu a iniţiat o acţiune „Stop risipei“, avînd ca obiectiv gospodărirea şi folosirea mai raţională a materiei , prime. Ca urmare a generalizării acestei iniţiative se voreconomisi, într-un an, 10 tone de bumbac. întreprinderea de antibiotice Se extinde acţiunea de autodotare In anul 1973, colectivul de muncă de la întreprinderea de antibiotice a depus eforturi susţinute şi în domeniul autoutilării, realizînd 14 utilaje specifice producţiei de antibiotice. Atît proiectarea cît şi execuţia acestora au fost făcute de către specialiştii unităţii, după concepţii proprii. In anul 1974, se continuă această acţiune. De exemplu, s-a realizat o pompă vii cu inel de apă, la un preţ de cost mult mai redus faţă de cel la care se achiziţiona pînă acum. De asemenea, se realizează în serie ventile sferice, filtre schimbătoare de ioni, schimbătoare de căldură, vase de reacţie. In general, acţiunea de autoutilare îşi aduce o contribuţie însemnată la lucrările de modernizare a întreprinde-TEAI.V.V BENŢA tehnician uptrucia?! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu tovarăşul Alvaro Cunhal Joi, 28 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşul Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care se află în ţara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul discuţiilor ce au avut loc,cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale P.C.R. şi P.C.P. şi s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. S-a reliefat hotărîrea comună de a dezvolta în continuare raporturile frăţeşti de prietenie, solidaritate şi conlucrare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, în folosul cauzei unităţii comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor democratice, patriotice, anticolonialiste şi antiimperialiste, în interesul luptei pentru pace, democraţie şi socialism, întrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă de prietenie şi înţelegere, tovărăşească. Cu 120 de zile înainte de termen, a fost pusă în funcţiune capacitatea de 10.000 tone pe an fibre poliesterice TELEGRAMĂ Către Comitetul Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI .Constructorii, proiectanţii şi beneficiarii de pe platforma Combinatului de fibre sintetice Iaşi, care au avut cinstea de a primi direct preţioasele dumneavoastră indicaţii cu prilejul vizitei făcute la Iaşi în ianuarie 1973, s-au mobilizat, sub directa îndrumare a organizaţiilor de partid, punînd în funcţiune cu 120 de zile înainte de termen capacitatea de 10.000 tone pe an fibre poliesterice. Prin aceastădevansare ,s-a creat posibilitatea realizării, peste prevederie cincinalului, numai în anul 1974, a unei producţii suplimentare de 2.850 de tone fibre poliesterice şi s-au obţinut economii la lucrările de investiţii în valoare de peste 155 milioane lei. Deplin încrezători că destinele patriei sînt în mîinile unui partid clarvăzător^ ale unei conduceri înţelepte care slujeşte cu devotament comunist poporul muncitor, vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că strîns uniţi în jurul partidului, vom milita neobosit pentru a întîmpina cu noi şi însemnate succes* a XXX-a aniversare a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român, închinînd realizările obţinute de noi acestor măreţe evenimente istorice din viaţa poporului nostru. TRUSTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE — IAŞI ‘ I.P.R.O.S.I.N’. — IAŞI TRUSTUL DE INSTALAŢII MONTAJE —IAŞI TRUSTUL DE IZOLAŢII INDUSTRIALE ŞANTIERE — IAŞI COMBINATUL DE FIBRE SINTETICE IAŞI Colectivul de muncă al Fabricii mixte din cadrul întreprinderii judeţene de industrie locală este , hotărît să întîmpine cele două mari evenimente din acest an — cea de a 30-a aniversare a Eliberării patriei de sub jugul, fascist şi Congre Fabrica mixtă Iaşi 1,2 milioane lei—producţie suplimentară sul al XI-lea al partidului , cu succese deosebite în producţie. Astfel, după cum ne informează economistul Constantin Frost, directorul fabricii, în primele două luni din acest an s-a obţinut o producţie globală suplimentară în valoare de 1,2 milioane lei, depăşire care s-a concretizat, în principal, în : 20 tone făină de cartofi, 60 tone vată de sticlă, peste 50.000 sticle cu băuturi răcoritoare, peste 70.000 sifoane, 20 tone acid carbonic, diverse produse din materiale plastice, confecţii textile ş.a. " \ In pagina a 3-a \ \ Interesele \ \ cetățeanului I ! și răspunderea \ ( celor solicitați ) Mărţişor j ^ A fost o iarnă în care mărţişoarele ^ % fulgilor au lunecat rareori ,pe fire de S, $ ninsoare xin care ghioceii s-au ivit ^ S încă din februarie spre a vesti noul § ţ anotimp. Fragili şi gingaşi, păreau^ ţ 5 pretimpurii, temerari şi vulnerabili în § ţ acelaşi timp, contra,stind cu mîţişorii J ^ îmblăniţi ai sălciilor. Dar pot fi so- ^ $ cotiţi oare vreodată solii noului ca t Ş fiind prematuri pentru omenirea în Ş 5 setată de soare? înfrăţiţi în aceeaşi S Ş teacă, sfidau parcă stihiile fiindcă ţ; $ seva care ii străbate va izbucni într-o î zi impetuoasă, triumfătoare ca un to- ^ rent vito! într-o vegetaţie tulburătoa- Sjj re. Şi-abia atunci va fi peste tot S primăvară. ... $ La noi, însemnele înnoirilor nu-s ^ numai cele ale naturii de-a pururi Ș renăscătoare. îngemănare de alb şi ^ de roşu. modestele mărţişoare înseanx- ^ nă de fapt aspiraţii, speranţe sau vi- Ş suri discret mărturisite, adeseori făr’ 5£ de cuvinte. Abia înmuguritele doruri ^ care erau, la origine, simboluri şi p-â fraude ale sufletului juvenil, sfielnic , deschis către viaţă, au dobîndit în decursul timpului tot atitea forme şi ^ sensuri cite poate avea gama bogată îjţ a simţămintelor omeneşti de dragoste. Şi prietenie, admiraţie, respect, recunoş- ^ tinţă, preţuire etc. A rămas firul alb- roşu care a străbătut tradiţia şi se- § colii, legînd trecutul cu prezentul în- & tr-o eră cu infinite şi plenare semni- §i ficaţii, cînd femeia ridicată pe pie- i destalul valorii ei nu mai e doar £, motiv de inspiraţie pentru trubadurii- Şi poeţi, ci tovarăş de nădejde pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei sociale jgj şi pretutindeni unde se făuresc bu- tînuri materiale şi spirituale pentru ^ patrie şi popor. Cele 66 de femei ^ deputate în M.A.N. şi peste 5.000 în Sl consiliile populare, ca şi procentul de fe 44,7 la sută femei din populaţia o- cupată în economia naţională, consti- tuie o dovadă concludentă în această direcţie. La Iaşi, mai bine de gumă- ^ nitori în mnmilaţia integrată în pro- 5 ducţia industrială e J formată din femei, § peste 58 la sută fiind § în agricultură şi tot ^ cam atitea în învăţă- S mint şi ştiinţă. Lor în J primul rînd li se cu- ^ vine mărţişorul, a- Ş cest gingaş omagiu, S semn al recunoştin- Ş ţei şi stimei. Dar nu J numai lor, ci intre- S gului nostru popor § care, de trei. de- Ş cenii, a adus patriei. $ primăvara prevesti- 5 tă de cei care — în % viforosul an 1944 — § au distins, cei din- Jâi, ghioceii vremii 5 lor noi, înfruntînd S furtunile istoriei- glja ^ cum astăzi mesajul S nostru de înţelegere Ş şi prietenie între ^ popoare înseamnă Ș sora unui alt ano- S timp al omenirii — $ zbor şi nimb de pa- t; ce şi, zarzări înflo- Ş riţi deasupra pa- S an infill III S Elena PIETRARI'! y////////////////////////////////////////////////////////,//////////////////////////////////////////////////////,