Flacăra Iaşului, martie 1974 (Anul 30, nr. 8534-8560)

1974-03-01 / nr. 8534

. ANUL XXX Nr. 8534 VINERI 1 MARTIE 1974 4 pagini 30 bani h locura Insului Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste Festivitatea inminării de înalte distincţii unor cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură Intr-o atmosferă solemnă, joi diminea­ţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a înmî­­nat înalte distincţii ale Republicii, So­cialiste România unui mare număr de cadre de conducere şi lucrători fruntaşi din agricultură pentru merite deosebite în organizarea muncii, pentru aportul ne­mijlocit la sporirea producţiei, vegetale şi animale. Solemnitatea s-a desfăşurat în rotonda Pavilionului expoziţional din Capitală, în prezenţa miilor de participanţi la lu­crările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşes­cu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea Mă­­nescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Gheorghe, Cioară, Lina Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajo­­vici, Cornel Burtică, Miron Constanti­­nescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Filipaş, Mihai Gere, Ion Ilies­cu, Ion Ioniţa, Vasile Patilineţ, Ion Păl­tan, Ion Stănescu, Mihai Telescu­, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Stătescu...secretari!—­Gans iii ui ui de.. Stat. -inund cuvîntul în numele celor deco­raţi, Eroul Muncii Socialiste Andrei Co­­jocaru, director S.M.A. Ianca, jud. Brăi­la, a spus: Acordarea titlului de­ Eroul al Muncii Socialiste constituie un im­portant îndemn pentru a munci cu mai multă abnegaţie, cu mai multă pricepe­re pentru mecanizarea şi modernizarea agriculturii noastre socialiste şi pentru a pregăti noi cadre de nădejde în această nobilă muncă. Asigur conducerea de ln numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al gu­vernului, precum şi al meu personal, do­resc să adresez cele mai calde felicitări tuturor acelora care au fost distinşi astăzi, şi care vor fi distinşi în conti­nuare, cu ordine şi medalii ale Republi­cii Socialiste România. (Vii aplauze). Am acordat astăzi titlul de Erou al Muncii Socialiste unui mare număr de preşedinţi de cooperative, de directori de întreprinderi agricole de stat, de coope­ratori şi lucrători din agricultură. A spo­rit deci numărul de Eroi ai Muncii So­cialiste. Aceasta este o apreciere deose­bită pe care o dăm activităţii desfăşu­rate de tovarăşii respectivi, de colecti­vele în care ei muncesc, contribuţiei a­­duse la înfăptuirea politicii partidului în domeniul agriculturii. De altfel, după cum ştiţi, prin hlotărirea Comitetului Central de acum un an, am stabilit ca a­­nual să acordăm, celor care vor obţine rezultate bune îin agricultură, titlul de Erou al Muncii Socialiste şi alte ordine ale Republicii Socialiste România. Deci partid şi de stat, pe dumneavoastră per­sonal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că împreună cu colectivul pe care-l con­duc, vom cinsti marile evenimente poli­tice ale anului­­ a XXX-a aniversare a eliberării patriei noastre şi cel de-al am făcut un început cu ocazia acestei conferinţe. Urmează ca activitatea din acest an să prilejuiască acordarea unui număr mai mare de titluri de Erou al Muncii Socialiste, de alte ordine ale Re­publicii Socialiste România, atît unită­ţilor, cît şi acelor tovarăşi care vor a­­vea rezultate deosebite, precum şi jude­ţelor, consiliilor populare şi comitetelor judeţene de partid. Este deci deschisă calea spre a avea fiecare judeţ un nu­măr mai mare de Eroi, şi mai cu seamă de a creşte acest număr ca rezultat al obţinerii unor producţii sporite în toate sectoarele de activitate. Cu aceste gînduri îmi exprim con­vingerea că acordarea acestor ordine— care constituie o apreciere a activităţii de pînă acum — va constitui un imbold pentru înfăptuirea în cele mai bune con­diţii a politicii partidului şi guvernului în domeniul agriculturii. Felicit încă o dată pe toţi tovarăşii distinşi. Vă, urez noi SU£&S®e hi av’tivi­­tatea dumneavoastră. "(Apla­ate­­ puterni­ce). XI-lea Congres al partidului — cu re­zultate superioare în S.U.A. şi producţii record la cooperativele agricole pe care­ le deservim. (continuare în pag. a 2-a) Cuvântul tovarăşului Nicolae Ceauşescu A doua zi a lucrărilor In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţă, au fost re­luate în plen lucrările Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din uni­tăţile agricole de stat şi cooperatiste. Dezbaterile s-au desfăşurat sub pu­ternica înrîurire a cuvîntării secreta­rului general al partidului, adevăra­tă Cartă a agriculturii româneşti, do­cument de însemnătate excepţională pentru dezvoltarea pe mai departe a acestei ramuri de producţiei a între­gii noastre economii. Sosirea în incinta Pavilionului ex­poziţional a tovarăşului Nicolae Ceau­şescu, a celorlalţi conducători d­e partid şi de stat, a fost întîmpinată cu puternice ovaţii, cei prezenţi ex­­primîndu-şi sentimentele de înaltă stimă şi preţuire, de profundă recu­noştinţă şi dragoste faţă de secretarul general al partidului, pentru analiza amplă făcută în cuvîntarea rostită la deschiderea Conferinţei asupra dru­mului parcurs de agricultura noastră, a căilor şi mijloacelor de creştere în continuare a producţiei agricole, ala perfecţionării activităţii în acest im­portant sector al economiei naţiona­le, cît şi pentru aprecierile calde la adresa muncii pline de abnegaţie des­făşurată zi de zi de cei ce lucrează pe ogoare. La lucrării© Conferinţei au partici­pat: tovarăşa Elena Ceauşescu, tova­răşii Emil Bodnaraş, Manea Mănes­­cu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Gheorghe Cioară, Li­na Ciobanu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Cornel Bur­tică, Miron Constantinescu, Aurelia Dănilă, Miu Dobrescu, Magdalena Fi­lipaş, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Ion Stănescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, Ştefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat şi al guvernului, prim-secretari ai comite­telor judeţene de partid, activişti de partid şi de stat, cadre din amele ra­muri industriale, oameni de ştiinţă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschi­se de tovarăşul Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri. Au luat apoi cuvîntul Ion Spătăre­­lu, preşedintele C.A.P. „Gheorghe Do­ja“, judeţul Ialomiţa; Florentin Cîrpan, director al întreprinderii de stat pen­tru creşterea şi îngrăşarea porcilor Beregsău, judeţul Timiş; Marin Ne­­dea, director al S.M.A. şi preşedinte al C.A.P. Purani, judeţul Teleorman; Elena Orzan, şefă de fermă la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov; A­­lexand­ru Toana, preşedintele C.A.P. „Viaţa Nouă“, Poiana Mare, judeţul Dolj; Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Con­stanţa; Costică Mişca, preşedintele C.A.P. Bucov, judeţul Prahova; Ion Davidoiu, preşedinte şi inginer şef la C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea ; Corneliu Mardare, director al I.A.S. Miroslava, judeţul Iaşi; Nicolae Ba­hici, director al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor, judeţul Satu Mare; Nichifor Ceapoiu, directorul Institutului de cer­cetări pentru cereale şi plante tehni­ce Fundulea, judeţul Ilfov; Maria Cu­cuta, şefă de fermă la C.A.P. Traian, judeţul Tulcea; Iosif Molnar, inginer şef la C.A.P. Sînzieni, judeţul Covas­­na; Maria Raţa, cooperatoare fruntaşă la C.A.P. Ardusat, judeţul Maramu­reş; Vasile Bărbulescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti, judeţul Olt; Ion Grecu, mecanizator la S.M.A. Bibeşti, judeţul Gorj; Alexandru Czege, pre­şedintele C.A.P. Salonta, judeţul Bi­hor; Johan Kraus, mecanizator la S.M.A. Reghin, judeţul Mureş; Marin Traşcă, preşedintele Asociaţiei inter­­cooperatiste de creştere şi îngrăşare a taurinelor Oprişor, judeţul Mehe­dinţi; Ion Kelemen, preşedintele con­siliului intercooperatist Cîrţa, judeţul Harghita; Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R. După-amiază, lucrările s-au desfăşu­rat pe secţii , cooperativele agricole de producţie, pe grupe de judeţe, în­treprinderi agricole de stat, staţiuni pentru mecanizarea agriculturii. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul un mare număr de participanţi, -­ care au analizat, în lumina cuvîntării to­varăşului Nicolae Ceauşescu, rezulta­tele dobîndite în dezvoltarea produc­ţiei agricole, vegetale şi animale, ex­perienţa dobîndită în organizarea mun­cii pe principii moderne.. Totodată, vorbitorii au scos­ în evidenţă, cu simţ de răspundere, deficienţele care mai există în unele sectoare de activitate şi au făcut propuneri judicioase me­nite să ducă la valorificarea poten­ţialului real al agriculturii, pentru ob­ţinerea unor producţii ridicate în con­diţii economice superioare. Lucrările Conferinţei se reiau vi­neri dimineaţă. (A­gerpres) Combinatul de fibre sintetice. Modernul atelier de bobina­je din cadrul secţiei fire. Foto: 1. Stratulat Proletari din toate fânilor uniţi-val\ în pagina a 4-a­­ : ţ Primirea de către \ I tovarăşul Janos Kadar ! 13 \ a tovarăşului ! , Ion Gheorghe Maurer! Ca urmare a generalizării unei valoroase Initiative la „Ţesătura“ 10 tone de bumbac economisit Colectivul de muncă al întreprinderii „Țesătura“ este angajat plenar în între­cerea socialistă ce, se desfășoară in cinstea celor două mari evenimente din acest an — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului. Astfel, muncitorii, ingine­rii, economiştii şi tehnicienii, întregul co­lectiv de muncă,­ în frunte cu comuniş­tii, s-au angajat să realizeze sarcinile de plan pe patru ani din cincinal pînă la 10 august 1974. Paralel cu îndeplinirea sarcinilor de plan, muncitorii­ vin cu iniţiative valo­roase. Astfel, filatoarea Elena Pătrunşu­ a iniţiat o acţiune „Stop risipei“, avînd ca obiectiv gospodărirea şi folosirea mai raţională a materiei , prime. Ca urmare a generalizării acestei iniţiative se vor­­economisi, într-un an, 10 tone de bum­bac. întreprinderea de antibiotice Se extinde acţiunea de autodotare In anul 1973, co­lectivul de muncă de la întreprinde­rea de antibiotice a­ depus eforturi susţinute şi în do­meniul autoutilării, realizînd 14 utilaje specifice producţi­ei de antibiotice. A­­tît proiectarea cît şi execuţia acesto­ra au fost făcute de către specialiş­tii unităţii, după concepţii proprii. In anul 1974, se continuă această acţiune. De exem­plu, s-a realizat o pompă vii cu inel de apă, la un preţ de cost mult mai redus faţă de cel la care se achizi­ţiona pînă acum. De asemenea, se realizează în serie ventile sferice, fil­tre schimbătoare de ioni, schimbă­toare de căldură, vase de reacţie. In general, acţiunea de autoutilare îşi a­­duce o contribuţie însemnată la lu­crările de moderni­­zare a întreprinde-TEAI.V.V BENŢA tehnician uptrucia?! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu tovarăşul Alvaro Cunhal Joi, 28 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovară­şul Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, care se află în ţara noastră la­ invitaţia C.C.­ al P.C.R. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul discuţiilor ce au avut loc,cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupă­rilor actuale ale P.C.R. şi P.C.P.­ şi s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţio­nale. S-a reliefat hotărîrea comună de a dez­volta în continuare raporturile frăţeşti de prietenie, solidaritate şi conlucrare din­tre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Portughez, în folosul cauzei unităţii comuniste şi muncitoreşti inter­naţionale, a tuturor forţelor democratice, patriotice, anticolonialiste şi antiimpe­­rialiste, în interesul luptei pentru pace, democraţie şi socialism, întrevederea s-a desfăşurat într-o am­bianţă de prietenie şi înţelegere, tovără­şească. Cu 120 de zile înainte de termen, a fost pusă în funcţiune capacitatea de 10.000 tone pe an fibre poliesterice TELEGRAMĂ C­ă­t­r­e Comitetul Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU B­U­C­U­R­E­Ş­T­I .­Constructorii, proiectanţii şi beneficiarii de pe platforma Combinatului de fibre sintetice Iaşi, care au avut cinstea de a primi direct preţioasele dumnea­voastră indicaţii cu prilejul vizitei făcute la Iaşi în ianuarie 1973, s-au mobilizat, sub directa îndrumare a organizaţiilor de partid, punînd în funcţiune cu 120 de zile înainte de termen capacitatea de 10.000 tone pe an fibre poliesterice. Prin această­­devansare ,s-a creat posibilitatea realizării, peste prevederi­­e cincinalului, numai în anul 1974, a unei producţii suplimentare de 2.850 de tone fibre poliesterice şi s-au obţinut economii la lucrările de investiţii în valoare de peste 155 milioane lei. Deplin încrezători că­ destinele patriei sînt în mîinile unui partid clarvă­zător^ ale unei conduceri înţelepte care slujeşte cu devotament comunist poporul muncitor, vă­ asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că strîns uniţi în jurul partidului, vom milita neobosit pentru a întîmpina cu noi şi însemnate succes* a XXX-a aniversare a Eliberării patriei de sub jugul fascist şi al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român, închinînd realizările obţinute de noi aces­tor măreţe evenimente istorice din viaţa poporului nostru. TRUSTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE — IAŞI ‘ I.P.R.O.S.I.N’. — IAŞI TRUSTUL DE INSTALAŢII MONTAJE —IAŞI TRUSTUL DE IZOLAŢII INDUSTRIALE ŞANTIER­E — IAŞI COMBINATUL DE FIBRE SINTETICE IAŞI Colectivul de muncă al Fabricii mixte din cadrul întreprinderii judeţene de industrie locală este , hotărît să întîmpine cele două mari evenimente din a­­cest an — cea­ de a 30-a aniversare a Eli­berării patriei de sub jugul, fascist şi Congre­ Fabrica mixtă Iaşi 1,2 milioane lei—producţie suplimentară sul al XI-lea al parti­dului , cu succese deosebite în producţie. Astfel, după cum ne in­formează economistul Constantin Frost, direc­torul fabricii, în prime­le­­ două luni din acest an s-a obţinut o pro­ducţie globală supli­mentară în valoare de 1,2 milioane lei, depăşi­re care s-a concretizat, în principal, în : 20 to­ne făină de cartofi, 60 tone vată de sticlă, pes­te 50.000 sticle cu bău­turi răcoritoare, peste 70.000 sifoane, 20 tone acid carbonic, diverse produse din materiale plastice, confecţii tex­tile ş.a. " \ In pagina a 3-a \ \ Interesele \ \ cetățeanului I ! și răspunderea \ ( celor solicitați ) Mărţişor j ^ A fost o iarnă în care mărţişoarele ^ % fulgilor au lunecat rareori ,pe fire de S, $ ninsoare xi­n care ghioceii s-au ivit ^ S încă din februarie spre a vesti noul § ţ anotimp. Fragili şi gingaşi, păreau^ ţ 5 pretimpurii, temerari şi vulnerabili în § ţ acelaşi timp, contra,stind cu mîţişorii J ^ îmblăniţi ai sălciilor. Dar pot fi so- ^ $ cotiţi oare vreodată solii noului ca t Ş fiind prematuri pentru omenirea în­ Ş 5 setată de soare? înfrăţiţi în aceeaşi S Ş teacă, sfidau parcă stihiile fiindcă ţ; $ seva care ii străbate va izbucni într-o î zi impetuoasă, triumfătoare ca un to- ^ rent vito! într-o vegetaţie tulburătoa- Sjj re. Şi-abia atunci va fi peste tot S primăvară. ... $ La noi, însemnele înnoirilor nu-s ^ numai cele ale naturii de-a pururi Ș renăscătoare. îngemănare de alb şi ^ de roşu. modestele mărţişoare înseanx- ^ nă de fapt aspiraţii, speranţe sau vi- Ş suri discret mărturisite, adeseori făr’ 5£ de cuvinte. Abia înmuguritele doruri ^ care erau, la origine, simboluri şi p-­â fraude ale sufletului juvenil, sfielnic , deschis către viaţă, au dobîndit în­­ decursul timpului tot atitea forme şi ^ sensuri cite poate avea gama bogată îjţ a simţămintelor omeneşti de dragoste. Şi prietenie, admiraţie, respect, recunoş- ^ tinţă, preţuire etc. A rămas firul alb-­­ roşu care a străbătut tradiţia şi se- § colii, legînd trecutul cu prezentul în- & tr-o eră cu infinite şi plenare semni- §i ficaţii, cînd femeia ridicată pe pie- i destalul valorii ei nu mai e doar £, motiv de inspiraţie pentru trubadurii- Şi poeţi, ci tovarăş de nădejde pe cele­­ mai înalte trepte ale ierarhiei sociale jgj şi pretutindeni unde se făuresc bu- tî­nuri materiale şi spirituale pentru ^ patrie şi popor. Cele 66 de femei ^ deputate în M.A.N. şi peste 5.000 în Sl consiliile populare, ca şi procentul de fe 44,7 la sută femei din populaţia o-­­ cupată în economia naţională, consti-­­ tuie o dovadă concludentă în această­­ direcţie. La Iaşi, mai bine de gumă- ^ nito­ri în mnmilaţia integrată în pro- 5 ducţia industrială e J formată din femei, § peste 58 la sută fiind § în agricultură şi tot ^ cam atitea în învăţă- S mint şi ştiinţă. Lor în J primul rînd li se cu- ^ vine mărţişorul, a- Ş cest gingaş omagiu, S semn al recunoştin- Ş ţei şi stimei. Dar nu J numai lor, ci intre- S gului nostru popor § care, de trei. de- Ş cenii, a adus patriei. $ primăvara prevesti- 5 tă de cei care — în % viforosul an 1944 — § au distins, cei din- J­âi, ghioceii vremii 5 lor noi, înfruntînd S furtunile istoriei- glja ^ cum astăzi mesajul S nostru de înţelegere Ş şi prietenie între ^ popoare înseamnă Ș sora unui alt ano- S timp al omenirii — $ zbor şi nimb de pa- t; ce şi, zarzări înflo- Ş riţi deasupra pa- S an infill III S Elena PIETRARI'! y////////////////////////////////////////////////////////,//////////////////////////////////////////////////////,

Next