Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-02 / nr. 8561

ANUL XXX Nr. 8561 MARII 2 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Acum, cînd sînt destule treburi de făcut ------~m­Fm­wmTFiiTfiMWMwwmnM ii iii immii Bimi iii iii ■«—m nmi—■ mwmmimtmmmmmmmmiimwmmmmmmtmmummmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm în fiecare sector ■t turil­li satilui si lit i­rali li­mit ca apan­d­amii I Ferm angajați să-și realizeze obiectivele de întrecere asuma­te, lucrătorii din agricultura judeţului nostru continuă cu succes bătălia campaniei de primăvară. Dspre modul cum se desfăşoară această mare bă­tălie, despre oamenii cîmpului şi faptele lor ne vorbesc azi alte aspecte semnificative. Sîntem la RUGINOASA. Cooperativa agricolă de aici şi-a trimis pe cîmp , toate tractoarele şi agregatele. Sub conducerea lui Vasile Toar­­bă, mecanizatorii însămînţează cîmpul, metodic, palmă cu palmă. Nu înainte însă de a-l pregăti minuţios, cu discurile, cu grapele şi combinatori­i. Deviza : „un pat germinativ cit mai bun pentru fiecare plantă agricolă“ este acum pîrghia principală cu care se acţionează în toate fermele de cîmp. Operativitatea în lucrări este şi ea la ordinea zilei. Am constatat că Bine şi Rapid nu sunt simple noţiuni abstracte, ci obiective şi ţeluri concrete pentru realizarea cărora se munceşte din zori şi pînă în noapte. S-a însămînţat pe 125 hectare macul, apoi mazărea şi măzărichea pe 200 hectare, lucerna şi sparceta pe 150 hectare. Apoi ovăzul şi bor­­ceagul, în total culturi din epo­ca I, pe 1.075 hectare. S-au plantat mecanic şi 80 hectare cu cartofi, iar din cele 230 hectare prevăzute a se cultiva cu sfeclă de zahăr, s-au în­­sămînţat peste 160 hectare. Ce şi-au propus să obţină cooperatorii de la Ruginoasa de la aceste culturi ? Vrem să aflăm lucrul acesta de la tov. Aglaia Lupu, pre­şedinta cooperativei agricole. „Căutăm să ne facem datoria în mod cit mai exemplar — ne spune preşedinta. Ceea ce ne dorim acum e o ploaie bună. Nu-i pentru nimeni un secret că avem nevoie de aşa ceva şi la Ruginoasa. In spe­cial pentru terenurile neiriga­­bile, căci pe cele din apropie­rea unor surse de irigaţii dăm noi apă cuvenită“. — De unde apă la Ruginoa­sa ? — Din Siret. Rîul acesta e aproape şi de noi. Prin ame­najările făcute, putem iriga 150 de hectare. Pînă acum am udat 90 de hectare , 28 pentru sfecla de zahăr şi restul pen­tru porumb. Din sursa de apă a unui pîrîu zăgăzuit de noi printr-un baraj, irigăm acum alte 20 de hectare. Oa­menii de la irigaţii , moto­­pompiştii şi mînuitorii de agre­gate, în frunte cu Gh. Micu, Gh. Toarbă, V. Ungureanu, Gh. Hu­­ţuleag, sunt tot timpul la datorie. Referitor la ce ne-am propus să obţinem de la culturi, este limpede că răspunsul nu poate fi decit acesta : producţii cit mai mari şi la un preţ de cost cît mai scăzut. La nivel de cooperativă, în ferme şi în fiecare formaţiune de muncă s-au luat măsuri în acest sens. Pe o tarla plantată cu 22 hec­tare de cartofi, şi pe una de 55 hectare însămînţată cu sfe­clă de zahăr, ne-am propus anul acesta să obţinem o producţie de cel puţin 30 tone cartofi la hectar şi respectiv 40 tone de sfeclă de zahăr la hectar. De la Ruginoasa, popas şi la C.A.P. COSTEŞTI. Şi aici, culturile din epoca I au fost toate însămînţate. Ponderea activităţii cooperatorilor o for­mează acum lucrările în vie, livadă şi grădina de legume. Preşedintele unităţii, tov. C. Nedelcu şi inginerul şef Vela Apetrei sunt tot timpul printre oameni. La ora aceasta bu­tucii de pe aproape toate cele 66 hectare de vie au corzile tăiate şi legate, pomii au fost fertilizaţi pe 60 hectare. La grădina de legume, răsadurile şi-au şi făcut apariţia în pa­turile calde. Peste puţine zile, ele vor trebui însă plantate. Un pîrîiaş trece prin apropie­rea grădinii de legume. Dar cum să-i dirijezi apa în sus, pe straturile în pantă ce vor fi cultivate cu tomate, cu ardei gras, cu varză şi alte legume ? Ideea amenajării unui bazin de captare din care o pompă mecanică să împingă apa pe toate terenurile cultivate a fost pusă imediat în practică. Prin munca asiduă a membri­lor cooperatori M. Căileanu, C. Mitrea, Alex. Ipate, C. Pla­ton şi alţii, a fost executată în bune condiţii această lu­crare. Acum, d­in apa acestui bazin se irigă întreaga grădină de legume. Raidul nostru continuă. Sîn­tem acum la C.A.P. RA.L. unde întîlnim aceeaşi fierbinte preo­cupare pentru realizarea în termen şi în bune condiţii a lucrărilor agricole de campa­nie. Preşedintele cooperativei, tov. V. Bazarghideanu, ne dă ca exemplu de muncă nume­roşi membri cooperatori. Pe N. Andrieş, pe Cozma Pintilie, pe I. Croitoru­ şi alţii. Paralel cu îndeplinirea exemplară a planului de însămînţări, se vădeşte aici şi cuvenita preo­cupare pentru asigurarea bazei furajere. Din apa unui iaz au fost irigate 40 de hectare de fineţe, au fost curăţate de buruieni , şi muşuroaie 240 hectare de­­ păşune, din care­­ s-au împrejmuit cu gard în vederea păşunatului raţional, peste 60 de hectare. In vie, pe parcelele luate în primire de membrii cooperatori, se dă zor cu tăiatul şi legatul corzi­lor. Cronica faptelor din agri­cultură consemnează­ , pentru această perioadă şi alte preo­cupări importante. Dintre a­­cestea, trebuie evidenţiată şi activitatea desfăşurată de con­siliile de conducere ale coope­rativelor, de specialiştii, şefii de fermă şi personalul conta­bil şi financiar în direcţia apli­cării cît mai corecte, cît mai stimulative a retribuţiei pe bază de acord global, a asigu­rării minimului de ciştig pre­văzut de dispoziţiile legale fiecărei categorii de lucrători, care muncesc în zootehnie, vie, livadă, în sectorul de cîmp. ( COSTIN­A). PĂPUŞON­­ (de la subredacţia din Tg. Frumos a ziarului „Flacăra Iaşului") * ) a rm ieșeane Loc pentru încă o idee Cu ciţiva ani în urmă, la Ţibana , s-a făcut o propunere de a­ se orga- Ş niza o ..Zi a intelectualilor comunei“. S „_____________­ .... _______,7___________________________S tr I upuiLtzi *2 u c / ct t­ua/uictt ^ comuna se compune din 12 sate şi prin­­ urmare, profesorii, medicii, inginerii ^ agronomi, fiind răspîndiţi în toate sa- S tele, n-au posibilitatea să se întîlneas- ^ că prea des. Ideea „a prins“ şi mani- S festarea preconizată atunci a ajuns la o a treia ediţie, tinzînd să devină tra- 5­­diţională. Ba mai mult, exemplul a­­ fost urmat şi de alţii, dar cei de la Ş Ţibana au meritul de a fi primii. In această zi îşi dau întîlnire cadre­­ didactice cu o bogată şi îndelungată­­ activitate în comună, tineri absolvenţi­­! de facultăţi care au venit pentru pri- i­ ma dată în contact cu profesiunea a- a­leasă, aici, la Ţibana, medici, agro- ^ nomi etc. La ediţia din acest an a ja „Zilei intelectualului“ l-am întilnit pe jj, medicul Doru Băncilă, care şi-a înce- S put cariera aici în comună, pe tînăra ^ profesoară Viorica Vulpe, în primul an ^ de învăţămînt, alături de familiile­­ profesorilor Diaconu şi Horobeţ, care nu deţin „vechi state de serviciu“ în co- ^ mună. Prin această manifestare orga- ^ nizatorii urmăresc şi cimentarea colec- Ş tivităţii în care responsabilitatea mo- ^ ral-cetaţenească a fiecăruia să se com- ° pleteze cu datoria profesională, cu le- S garea de comună. La Ţibana in fieca-­­ re an se repartizează absolvenţi de facultate, dar, pe parcurs, unii rămîn,­­; alţii îşi iau „zborul“. Situaţia aceasta­­ durează de ciţiva ani. De aceea „Ziua­­ intelectualilor“ constituie un bun pri- Ş fej de a se folosi puterea colectivului , pentru a-i determina pe toţi tinerii­­ care vin în comună să se stabilească Ş aici, să se integreze în viaţa satului. ^ Acest lucru nu se face prin expuneri § sau conferinţe, ci prin discuţii colegia­­le „de la om la om". In această zi se­­ abordează tot felul de teme : de la ro­­jjj Iul intelectualului in comună, la ulti- ^ mele invenţii şi creaţii ale minţii o­­ţi meneşti. Este un prilej de întîlnire­­ extraprofesională, de confesiune, de re cunoaştere reciprocă a preocupărilor,­­ a izbînzilor şi chiar a insucceselor.­­ O manifestare menită să contribuie la l ţ statornicirea unor legături afective de­­■ durată, la „sudoarea colectivului“ şi, de­şa ce nu, la întemeierea de noi familii. „ In alte ocazii, profesorii de la Ţiba- ^ na spunea­u că nu au parte de prea­­j multe distracţii, că nu au cum să-şi­­ petreacă o parte din timpul liber. So-­­ luţia au găsit-o ei înşişi prin organi-­­ zarea unor astfel de întîlniri, ştiută­­ fiind zicala că „Omul­ sfinţeşte locul“.­­ Astfel de manifestări se pot pregăti­­ nu numai o dată pe an, ci mult mai­­ des. Sugerăm chiar constituirea unui­­ club al intelectualilor comunei. Poate­­ că „prinde“ şi această idee. C. LUPU 1 eiiiiiiiiiiiiiiiii/iiiiim/iiiiiiiiiiiiiiiiiii.1 — Vă doresc amîndorura să creşteţi !-a urat vîrstnicul locuitor Gh. Al. Citea de vişin. Se pare că o asemenea urare este vara cînd se plantează pomii fructiferi voinic, şi să daţi roade îmbelşugate ! — elevului N. O. Ţarălungă şi ... puietului tradiţională în Moţca, mai ales primă­­pentru înfrumusețarea comunei. Proletari din toate ţările, uniţi văi Elena Ciobanu, una dintre fruntaşele întreprinderii „Ţesătura“. l­ucrînd la maşinile de răsucit fire, ea depăşeşte planul, în medie, cu 8 kg. fire. Foto : R. DUMITRU I. ­ ­ ■ \s | ■ în pagina a 4-a­­ geneva Conferinţa­ pentru securitate­­ şi cooperare în Europa \ LUXEMBURG\ Sesiunea ministerială­­ a Pieţei comune A A INTILNIREA DINTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARĂŞUL Luni dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, s-a întîlnit cu Reidar Lar­sen, preşedintele Partidului Comunist din Norvegia, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în ţara noastră, însoţit de tovarăşul Frederik Kristensen. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarăşul Reidar Larsen a transmis, in numele comuniştilor norvegieni şi al său personal, calde felicitări tovarăşului Ni­colae Ceauşescu pentru alegerea sa in înalta funcţie ele preşedinte al Republi­cii Socialiste România. Mulţumind, secretarul general al P.C.R. a adresat comuniştilor norvegieni un sa­lut cordial şi felicitări pentru rezultatele obţinute în ultima perioadă de Partidul Comunist din Norvegia. In cadrul convorbirilor, desfăşurate în­­tr-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a e­­fectuat un schimb de vederi şi informaţii privind activitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Par­tidului Comunist din Norvegia, precum şi în legătură cu dezvoltarea colaborării din­tre ele. Tovarăşul Reidar Larsen a felicitat Partidul Comunist Român. ..poporul ro­mân, pentru remarcabilele realizări ob­ţinute în construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi le-a urat să ob­ţină succese tot mai mari în viitor. In cursul întrevederii s-a relevat cu sa­tisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor REIDAR LARSEN de prietenie, solidaritate şi conlucrare frăţească dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist din Norvegia şi s-a exprimat deopotrivă dorinţa de a extinde continuu aceste relaţii, în inte­resul celor două partide, al popoarelor ro­mân şi norvegian, al dezvoltării legătu­rilor pe multiple planuri, dintre Româ­nia­­ şi Norvegia, al cauzei înţelegerii, securităţii pe continentul european şi co­operării internaţionale. Salutînd tendinţa spre destindere în viaţa internaţională, conducătorii celor două partide au evidenţiat necesitatea in­tensificării în continuare a luptei mase­lor populare, a opiniei publice, pentru accentuarea acestui nou curs pozitiv, pen­tru afirmarea în relaţiile dintre state a principiilor egalităţii­, independenţei şi su­veranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, pentru participarea tu­turor statelor, pe bază de egalitate, la soluţionarea principalelor probleme inter­naţionale. Au fost abordate, totodată, aspecte ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, cu care prilej a fost reafirmată hotărîrea P.C.R. şi P.C.N. de a-şi aduce, întreaga contribuţie şi în viitor la întărirea uni­tăţii şi solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a forţelor antiimperia­­liste de pretutindeni, la lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neo­­■ colonialismului, pentru pace, democraţie şi socialism, pentru edificarea unui cli­mat de trainică securitate şi largă cola­borare în Europa şi în lume. IN SPORTUL DE MASA, NUMAI O LARGA PARTICIPARE A TINERILOR SI O BUNA ASISTENTA TEHNICA ASIGURA SUCCESUL O duminică matinală de sfîrşit de mar­tie, uşor răcoroasă şi cu un vînticel care pişcă subţire. O vie animaţie şi un zvon de glasuri tinereşti inundă spaţiile rezervate competiţiilor atletice și chiar o parte a tri­bunelor stadionului „23 August", prelungin­­du-se, departe, pînă pe străzi , are loc des­chiderea festivă a „Cupei Tineretului" pen­tru elevi. In școli au avut loc, deja, unele concursuri. E dificil să organizezi acum o anchetă, de vreme ce se dispută aici între­cerile pe 100 de m, colo au loc cele de aruncări, iar pe străzi e in plină desfăşu­rare crosul. încercăm, totuşi un dialog, în­tre pauzele diferitelor concursuri — altmin­teri destul de aprige, cu o participare re­lativ corespunzătoare , ar fi putut fi angre­naţi, desigur, şi mai mulţi şcolari, intrucit tocmai aceasta e raţiunea competiţiilor de masă. — Tovarăşe profesor, ce părere aveţi des­pre felul cum se desfăşoară această com­petiţie ■"de masă, in lumina experienţei şco­lii dumneavoastră ? Prof. ŞT. HUMĂ, de la Şcoala profesio­nală „Nicolina", membru în Comisia cen­trală de sport a C.C. al U.T.C. avansează, în primul rînd, opinia că principalul in asi­gurarea succesului e angrenarea cît mai largă a elevilor în „Cupa Tineretului". — La noi in şcoală sînt 1.700 de elevi. In ediţia de iarnă a „Cupei Tineretului'' au participat peste 300 , acum vrem să-i atra­gem pe toţi cei 1­700 de şcolari in diverse întreceri. Cred că aşa ar trebui să se pro­cedeze în toate şcolile. La noi, concursul de atletism şi cel de baschet, la nivel de şcoală, s-au şi încheiat. Au participat, ca să vă dau un exemplu, 51 de echipe de baschet, pe clase. Cred că pentru reuşita competiţiilor, acum, în etapa de masă e bine să se acorde atenţie tocmai concursuri­lor la nivel de clasă. Mai cred că şi ca­lendarul sportiv propriu-zis poate fi îmbu­nătăţit, în materie de sport de masă, prin colaborarea a 2-3 şcoli mari, care au baze sportive. Mi se pare că orientarea turistică, ce figurează în cadrul „Cupei Tineretului", e cam neglijată. Noi am trimis, de la şcoa­lă, chiar azi 200 de elevi la un concurs de orientare turistică. Ar trebui să se perseve­reze in această direcţie şi să participe tot mai mulţi tineri". _ NICOLAE PANĂ este elev în anul III A la Liceul nr. 5. Are 18 ani şi a concurat la lungime. In clasa sa sunt 25 de elevi şi toţi sunt antrenaţi în competiţiile de masă. Lui îi place şi baschetul şi handbalul, in schimb, Nela Moraru, din anul I A de la Liceul nr. 2, a venit ca... spectatoare. E o elevă bună, a obţinut media 9,80 la examenul de admitere. Foarte frumos. — Baschetul şi voleiul nu-s sporturile mele preferate, ni se confesează ea. Mai mult îmi place atletismul. - Totuşi... - Şi and a fost ultima participare la un concurs de atletism ? - Cînd eram în clasa a VI-a, şi atunci am ocupat locul I la 60 m plat. Comentariile sunt de prisos. Să mai adău­găm că Liceul nr. 2 are şi profil sportiv şi că aici s-au obţinut rezultate meritorii in sportul de performanţă, ceea ce e notabil, dar nu suficient, de vreme ce in sportul de masă . .. Un băiat isteţ şi un mare iubitor de sport este DAN STOICA, din anul IV , de la Liceul nr. 1. ii place atletismul­ şi, ca spor­tiv nelegitimat, a fost participant la între­cerile pe 100 m, 800 m, 1.500 m. Mai prac­tica voleiul şi gimnastica.­­ Cred că şi în competiţiile de masă tre­buie să se acorde atenţia cuvenită antre­namentelor, fiindcă altfel facem o treabă de mîntuială. La noi în şcoală se organi­zează trei antrenamente pe săptămînă. Aş mai sugera ca şi la aceste concursuri să se respecte ora de începere, ca şi la compe­tiţiile de performanţă şi aş mai insista ca la diferite întreceri de masă să nu mai fie prezenţi, cum din păcate, se mai intimplă, unii sportivi legitimaţi. Asta, fiindcă unii aleargă după rezultate de dragul succese­lor cu orice preţ. In clasa Minuţei , Aiexuc (anul II­I de la Liceul de construcţii civile) sunt 36 de elevi, dar in competiţiile de masă sunt atraşi, de regulă, după cum ne declară ea, 13—14, ceea ce este o situaţie nefirească. Ea e o pasionată pentru proba de 800 m şi a mai participat la citeva întreceri. — Dar asistenţa tehnică trebuie să fie mai atentă la întrecerile de masă, ne măr­turiseşte ea. Mi s-a întîm­plat chiar mie, la o competiţie, o încurcătură pe traseu, da­torită neatenţiei arbitrilor. Şi vă spun că şi în „Cupa Tineretului" e bine să existe toate condiţiile tehnice necesare. Tov. CONST. RĂZLEŢ, şeful sectorului sport al Comitetului municipal U.T.C., prezent şi el la stadion, are citeva consideraţii demne de a fi luate în seamă.­­­ Cred că întrecerile de azi şi-au atins AI. CERBII (continuare , pag. a 2-a) Anchetă cu prilejul debutului ediţiei de vară a „Cupei Tineretului“ pentru elevi Pentru rezultatele deosebite obţinute in anul 1973 d in întrecerea socialistă, Combinatul de fibre sintetice şi Grupul de întreprinderi de gospodărie comunală şi locativă au primit înalte distincţii . După cum se ştie, zilele trecute, a avut loc la Palatul Marii Adunări Na­ţionale solemnitatea înmînării unor înalte distincţii pentru rezultatele obţi­nute în întrecerea socialistă pe anul 1973. Printre unităţile fruntaşe se numără şi Combinatul de fibre sintetice Iaşi şi Grupul de întreprinderi de gospodărire comunală şi locativă, cărora li s-a conferit „Ordinul Muncii“ clasa I şi, respectiv, clasa a IlI-a, pentru ocu­parea locurilor I şi III în întrecerea socialistă pe ţară. Cu acest prilej am avut convorbiri cu conducătorii celor două unităţi ie­şene. „Ordinul Muncii“ clasa I, pentru ocuparea locului I, ne obligă să 2 .44» y~v A*m4m 2 /l i *t r­ A s*» 2 fjt m a a a a a JUI11IC111 HUI 5UCLCSC Sl 111 dtCM dl! Pe directorul Combinatului de fibre sintetice Iași, chimistul IOAN STAICU, l-am găsit, ieri, în plină activitate, în miezul problemelor majore cu care se confruntă unitatea. L-am solicitat, totuși, să ne vorbească despre succesul obţinut de colectivul ieşean. „ Eforturile întregului colectiv depu­se în anul 1973 au fost încununate de un mare succes : conferirea „Ordinului Mun­cii“ clasa I, pentru ocuparea locului I, în întrecerea socialistă pe ţară. Trebuie să vă spun că nu a fost uşor, celelalte întreprinderi fiind concurenţi de presti­giu, colective de muncă entuziaste, har­nice, cu un valoros potenţial uman şi material. Tocmai pentru acest motiv sa­tisfacţia noastră este şi mai mare. Eve­nimentul va rămîne înscris cu litere de aur pentru că distincţiile au fost înmî­­nate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la puţin timp după proclamarea sa în înal­ta funcţie de preşedinte al Republicii So­cialiste România. — Ce reprezintă pentru colectivul com­binatului această distincţie ? — Toţi salariaţii au primit cu deose­bită satisfacţie evenimentul. Totodată, ei sînt­ conştienţi că acest lucru îi obligă la o muncă mai bună, mai organizată. In frunte cu comuniştii, ei sînt hotărîţi să-şi sporească eforturile, în aşa fel încît, re­zultatele din acest an, au marcat de cele două mari evenimente — cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub ju­gul fascist şi Congresul al XI-lea al par­tidu­lui — să­ atingă valori cel puţin c­ăt­re cu cele din 1973. — In ce direcţie se acţionează în pre­zent ? — Cunoaşteţi că unitatea noastră a întîm­pinat, la începutul acestui an, unele greutăţi. Acum, depunem eforturi susţi­nute, ne-am­ mobilizat toate forţele pen­tru recuperarea restanţelor într-un ter­men cît mai scurt. Aş menţiona cîteva din preocupările noastre, care stau per­manent pe agenda de lucru : devansarea ■ punerii în funcţiune a noilor capacităţi de producţie (cu termene planificate în 1974), scurtarea perioadelor de atingere a parametrilor tehnico-economici proiec­taţi la instalaţiile conectate în circuitul economic, eliminarea risipei, sub orice­ formă s-ar manifesta, diversificarea sor­timentelor, prelucrarea superioară a ma­teriilor prime, în vederea sporirii efi­cienţei economice, organizarea superioa­ră a întregii activităţi. „Ordinul Muncii“ clasa a lll-a, pentru ocuparea locului III,­­un imbold pentru depăşirea propriilor realizări După conferirea „Ordinului Muncii“ clasa a IlI-a Grupului ieşean de între­prinderi de gospodărie comunală şi lo­­cativă, am solicitat un interviu directo­rului general al acestui grup, tov. CON­STANTIN DIMITRIU. „ Cucerirea unei asemenea distincţii presupune eforturi şi o activitate bine organizată. Spre ce direcţii şi-a concen­trat colectivul dv. eforturile ? — In primul rînd, spre servirea corec­tă a abonaţilor în sectoarele gaze, ter­­moficare, canal, băi, ape, în unele locuri de agrement, precum şi spre întreţine­rea Şi repararea fondului locativ. Men­ţionez însă că fără faptele pilduitoare ale comuniştilor, fără munca de orga­nizare a întrecerii socialiste depusă de sindicat şi fără contribuţia comitetului U.T.C., activitatea colectivului nostru nu se putea ridica la un nivel superior Sub­liniez, totodată, că, în desfăşurarea în­trecerii socialiste, pe primul loc s-au si­tuat colectivele secţiilor canalizare, băi şi locuri de agrement. De altfel, la toţi cei 28 de indicatori ce au stat, în 1973, la baza aprecierii rezultatelor întrecerii socialiste desfăşurate pe ţară, C.I.G.C.L. Iaşi s-au obţinut depăşiri. — Şi rezultatele în cifre ? — Planul producţiei globale — 109,5 la sută, al productivităţii muncii — 109,7 la sută : s-au redus cheltuielile de pro­ducţie la 1.000 lei cu 12,8 lei — ceea ce a adus beneficii peste plan de peste 2,6 milioane lei şi o rentabilitate spo­rită cu 1 la sută faţă de sarcina plani­ficată ; s-au realizat economii de 1.868 tone combustibili convenţionali etc. Simt nevoia să adaug că, in urma conferirii „Ordinului Muncii“ clasa a Vll-a, colec­tivele într­eprinderilor din grupul nostru sînt hotărîte, în 1974, să-şi depăşească propriile realizări. Al. SEVERIN Z. BOGDAN

Next