Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-02 / nr. 8561

PAGINA A II A ­y*MffWHtHftf*W*fHHfHfJIIHHIIItifffiifii*iiiiffiI/iifii//iifH/IiiiiftiiI/gHggggggggggg­gggg­gggiggg­ gggiggggggggggggg­ggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggfl M ! ! i . ! Artişti amatori de la sate în întrecere Duminică, la Pocreaca, a avut loc o fază intercomunală a concursului formaţiilor artistice de amatori. Nu­meroşi săteni au vizionat cu interes un spectacol variat, atractiv, în cadrul căruia au evoluat taraful, formaţia de dansuri populare, solişti vocali şi rap­sozi din comuna Schitu Duca şi două grupuri vocale, brigada artistică de agitaţie, formaţia de teatru şi „ficnii" din comuna Dolheşti. Regretabilă absenţa de pe scena concursului a formaţiilor artistice de amatori din comunele Dobrovăţ şi Ciorteşti, dovadă că cei ce se ocupă de acest resort în comunele respective nu-şi îndeplinesc în totalitate obliga­ţiile profesionale. i I I i O încîntătoare seară de muzică Programul interpretat în recitalul său de Daniel Adni (Israel) a atras atît prin frumuseţe, cit şi prin rezistenţa de care trebuie să dea dovadă un pia­nist în asemenea situaţii. Intr-adevăr, întregul recital poate fi considerat un adevărat tur de forţă, iar Daniel Adin, la numai cei 23 de ani ai săi, poate fi considerat un mare pianist, un pia­nist cu o tehnică uluitoare, cu o im­presionantă putere de redare a celor mai diferite imagini muzicale. Incepînd programul cu cele „32 Va­­riaţiuni“ de L.v. Beethoven, pe care le-a tălmăcit cu deosebită măiestrie, creînd o infinitate de imagini, Daniel Adin ne-a demonstrat deosebita uşu­rinţă de a trece de la o stare la alta, de la un mod de exprimare la altul, fiecare variaţiune constituind mereu altceva, cu totul nou. A urmat apoi strălucitoarea lucrare a lui Robert Schumann, „Carnavalul din Viena“ op. 26, lucrare în care pianistul şi-a etalat întreaga fantezie, verva spirituală, e­­nergia şi vigoarea, adîncimea senti­mentelor şi trăirilor. Şi în toate celelalte lucrări, dar mai ales în „Mephisto vals“ de List?, re­marcabila tehnică pianistică a lui Da­niel Adni a fost excelent pusă în va­loare. Strălucire, dinamism, gingăşie, toate s-au împletit armonios în inter­pretarea acestei lucrări. In partea a doua a recitalului, ne-au fost oferite toate cele 4 Balade de Chopin, redate de Daniel Adni cu o profundă înţelegere a stilului, cu o autentică vibraţie afectivă. In „Balada în sol minor op. 23“, trecerile de la lirism la eroism tra­gic, de la naraţiunea epică la acţiu­nea dramatică efectivă au fost reali­zate cu deosebită măiestrie în clima­tul specific chopinian. La fel, în „Ba­lada în fa minor op. 38“, problemele muzicale, cît şi cele de tehnică pia-­ nistică nu au constituit deloc o di­ficultate. Atmosfera idilică, de linişte şi melancolie s-a împletit cu desfăşu­rările furtunoase, demoni ce am putea spune, într-o frumoasă „armonie a contrastelor“. Celei de-a treia balade, cea în La bemol major op. 47, i-au fost sesizate toate acele subtilităţi de metrică, iar atmosfera sărbătorească, plină de op­timism ce-i este caracteristică, a fost degajată din plin. In încheiere, în „Balada în fa mi­nor op. 52“, pe care datorită dificul­tăţilor tehnice puţini pianişti se încu­metă s-o abordeze, Daniel Adin a realizat cu multă măiestrie, cu mult rafinament acele pendulări între stări sufleteşti diferite, chiar contradictorii, în care predomină un climat de o deosebită sensibilitate afectivă. Toate acestea ne îndreptăţesc să afirmăm că pianistul Daniel Adin ne-a oferit o încîntătoare seară de muzică. Dora-Maria DAVID Noutăţi editoriale Astăzi la ora 18.45 va avea loc la Librăria „Junimea“ din Iaşi lansa­rea cărţii „Cultură şi umanism“ de prof. univ. dr. docent Al. Tănase, di­rectorul Institutului de filozofie al Academiei Republicii Socialiste Ro­mânia. Lucrarea va fi prezentată de către prof. dr. Ioan Grigoraş de la Facultatea de istorie-filozofie a Uni­versităţii ieşene. Festivitatea fiind radiodifuzată ac­cesul în librărie este admis pînă la ora 18.45. Recent au mai apărut în Editura „Junimea“ şi lucrările : „Sălbătăciu­­nea“ de Dragoş Nisioiu ; „Cavalerii ce­rului“ de Filip Jansky, traducere de Gabriel Istrate şi „Taina pergamen­tului“ de Constantin Georgescu. ! i . O frumoasă acţiune de muncă patriotică Tinerii utecişti din organizaţia nr. 3 electricieni, din cadrul secţiei me­­cano-energetice a întreprinderii me­canice „Nicolina“, s-au angajat ca, în acest an, să colec­teze prin muncă patriotică o canti­tate de 60 de tone fier vechi. Angajamentul a început să se con­cretizeze în fapte. Astfel, zilele trecu­te, uteciştii de aici au expediat spre oţelării primele 16 tone de fier vechi. Cu multă abne­gaţie au muncit ti­nerii : Vasile Ichim, Gh. Plăvănescu, Pompei loja, D­oru Aprică, Nicolae Gu­­rău, care s-au e­­videnţiat în mod deosebit. PETRE LACATUSU electrician ■ —.....................................■ ■ .............. I­I ■— n­ ' Concurs „Clasa mea, casa mea“ PAŞCANI (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşu­lui“). Comitetul U.TC.. (îndrumător, prof. Vasile Tătaru) de la Liceul teoretic din localitate, cu sprijinul direct al conducerii şcolii, a iniţiat­­ concursul sugestiv intitulat „Clasa mea, casa mea“, care se des­făşoară cu bune rezultate. In prima etapă au participat reprezentanţii ce­lor 17 clase in sus­ţinerea a trei pro­be (teoretică, artis­tică şi una practi­că — desfăşurată înaintea concursu­lui propriu-zis prin care s-a urmărit înfrumuseţarea cla­sei, frecvenţa şi dis­ciplina elevilor, ţi­nuta vestimentară ,etc.).­ Punctajul cel mai mare a fost obţinut de către a­­nul I­ I B şi anul IB. Etapa a doua a acestui concurs se va desfăşura în trimestrul al III- lea al anului şco­lar. C,­ENEA Manifestare studenţească In cadrul serilor „Alma Mater“, ma­nifestare cultural-artistică organizată de către­ redacţia revistei studenţeşti „Alma Mater“ a avut loc recent o nouă întîlnire cu studenţii ieşeni, la Casa de cultură a tineretului şi stu­denţilor. Programul care-şi propune o îmbinare între muzică, poezie şi arte plastice a debutat cu un moment de muzică folk susţinut de către studen­ţii Ion Moraru, component al forma­ţiei „Flacăra folk 73“ Diana Vlaicu, Cornel Popescu şi grupul „Astral“. Re­citalul de pian, percuţie, muzicuţă şi versuri a constituit o originală îm­binare între muzica clasică şi elemen­tele ritmice ale muzicii pop. Maniera de interpretare a scos la iveală şi cu această ocazie calităţile instrumentale ale studenţilor Valeriu Pavel (percu­ţie), Carmen Danicov (pian) şi Eugen Amarandei (muzicuţă). In cadrul pro­gramului, momentul liric a fost susţi­nut de către Magda Istrate şi Valeriu Ceainică, recitind cu pasiune din crea­ţia unor poeţi români contemporani. Studentul caricaturist Constantin Bo­­tezatu a efectuat cu acest prilej cîteva lucrări apreciate de către participanţi. In încheiere a concertat grupul vocal instrumental „Pop-Set“ de la Casa de cultură a municipiului „Ateneul Tă­­tăraşi“. Programul cultural artistic rea­lizat în exclusivitate de către studenţi a fost dedicat „Zilei mondiale a tea­trului“. CLAUDIU COSOI student La Palatul Culturii Expoziţia complexă Vestul american lată-na in faţa unei demonstraţii clare a valorii gnoseologice pe care o conţine arta ca virtute esenţială a reflectării o­­meneşti, o expoziţie documentară asupra Vestului american, aşa cum era el in se­colul XIX. Expoziţia excelent organizată de Amon Carter Museum of Western Art, din Fort Worth, Texas şi colectivul Muzeului de artă din Iaşi, beneficiază de un dublu avantaj,­in procesul de re­ceptare şi înţelegere publică : un exce­lent catalog al cărui text semnat de Ronnie C. Tyler are caracteristicile unei micromo­nografii, prezentind Vestul in contextul său istoric şi explicind reflectarea sa ar­tistică cu o metodă modernă, apropiată materialismului dialectic şi istoric, apoi o dispunere şi o compartimentare foarte adecvată a obiectelor civilizaţiei vechi indiene, a picturii nord-americane şi a colecţiei de diafilme colore,­in spaţiul şi în lumina adecvată a secţiei contem­porane din Muzeul de artă. Ampla prezentare din catalogul oferit întregului public vizitator, explicaţiile o­­ferite de Peter H. Hassrick, alături de imaginile colore, mă scutesc de o des­criere amănunţită a lucrărilor cu valoa­re etnografică sau a celor artistice şi de ilustrare cinefonică. Bogăţia şi cali­tatea lor documentară este şi greu de cuprins intr-un spaţiu tipografic restrîns. Voi încerca să comunic publicului nostru citeva din impresiile esenţiale, acele idei sau sentimente de neşters după o ex­perienţă de cunoaştere şi apreciere nouă. In primul rind, obiectele vestimentare ţesute in culori naturale, cu geometrii severe, lucrătura in piele şi os, armele şi penajele indienilor ne fac să ne în­toarcem nostalgic intr-o copilărie a noastră şi a omenirii, cind aşteptam alături de Winetou şi de ceilalţi vină­­tori, cu sufletul la gură, apariţia turmei de bizoni. Din cărţi şi din filme, dintr-o lume livrescă sau din imaginea impal­pabilă de pe micul sau marele ecran ne amintim cu toţii de călătoriile ima­ginare spre For-West. Acum Vestul ame­rican a vent la noi. Cu îngăduinţa mu­zeografului poţi să cintăreşti in mină tomhawk-ul, toporişca aceea, asemănă­toare cu un baltag, şi atît de temut în mina unui vestit şef de trib ca Pontiac, Sitting Bull (Bivolul care stă) sau Crazy Horse (calul sălbatic) atît de expresive figuri, evocate de grafica con­cisă bărbătește a lui Leonard Baskin, talentatul artist contemporan. Acum ar­mele au devenit obiecte de muzeu, eroii amintiri. O întoarcere in Vestul american al secolului XIX este de fapt o călătorie in timp mult mai îndepărtată şi mai te­merară, intr-un univers al mitologiei vi­­nătoreşti, prin care toate popoarele au trecut cindva, păstrînd semne şi amin­tiri. Indienii, piei roşii, sînt pitoreşti. In prezenţa civilizaţiei lor trecute, a vesti­giilor ei, ne contemplăm o parte a su­fletului nostru ascuns, de vinători şi de pescari. Sunt monumente umane ale me­moriei unui timp involut pe care le con­templăm cu emoţie şi interes in pictura lui Peter Moran, Charles M. Russell, George Catlin, Alfred J. Miller, Carl Bodmer şi John Mix Stanley. Apoi vine peisajul, cu forme gigantice, de o frumuseţe primară, nealterată, des­­făşurindu-se unic in măreţia lui. Spec­tacolul naturii Marelui Canion, mirajul pampasului, al cascadelor din Munţii Stincoşi sau a ceţurilor care măresc mis­terul pădurilor din Yellowstone, au gran­doarea picturală a descoperirii unui pa­radis terestru. Remarca lui Mr. John N. Erlenborn, membru al Congresului S.U.A., care a onorat prin cuvintul său vernisa­jul expoziţiei, ni se pare profund adevă­rată. Faţă de cunoaşterea livre­scă sau filmică „Primul lucru care atrage aten­ţia, în acest Vest reprezentat de pictori, este vastitatea spaţiilor sale deschise şi varietatea peisajelor, de la munţii înalţi pînă la cîmpiite întinse.“ Au excelat in cuprinderea panoramică a priveliştilor de rară frumuseţe pictori de mare fineţe ca Thomas Moran, Albert Bierstadt, dar şi naivi impresionaţi de inedit ca Fanny F. Palmer. Frumuseţea naturii acelor locuri constituie o temă picturală inepuizabilă. Aici omul nu poate concura natura oricit de iscusit ar fi. Ea domină, este atot­puternică şi acest sentiment se degajă din cele mai bune lucrări ale colecţiei. Intre această natură nestăpinită, băş­tinaşii care făceau parte din ea şi colo­niştii europeni, s-a desfăşurat un proces de sinteză, de înstăpinire şi asimilare spre civilizaţia de astăzi. Sunt pagini de epopee, adesea scrise cu violenţă şi chiar cruzime, intr-un conflict inevitabil. Sclipirile lui sunt cele ale bărbăţiei. Umbrele tragice sunt cele ale genocidu­lui. Istoria rămine oricum incorigibilă şi irepetabilă. De aceea documentele ei pictate îşi amplifică valoarea sub sem­nături diverse ale unor autori epici de mare forţă ca I. Otto Lewis, Olaf C. Seltzer, Charles M. Russell, Frederic Remington, William I. Fuller şi a unor anonimi, cu toţii cronicari care atestă cum s-a născut „Lumea Nouă" şi „spi­ritul de frontieră“ atît de propriu cura­jului, căutării noului, riscului pozitiv. Expoziţia este, evident, un factor de cunoaştere şi de apropiere între popoare. Radu NEGRU Imagine din expoziţia Vestul american. Foto : L. STRATULAT SPORT - SPORT . SPORT HANDBAL FEMININ, DIV­­A Universitatea Iaşi- Rapid Bucureşti 14-8 (8-4) I­I Echipa Universităţii, care reprezintă handbalul feminin ieşean în prima di­vizie a ţării, a debutat cu succes, dumi­nică, în partida cu Rapid Bucureşti, des­făşurată pe terenul Agronomia. După primele minute ale întîlnirii, se întrevedea o dispută puternică pentru adjudecarea victoriei, mai ales că sco­rul a fost deschis de către jucătoarele de la Rapid. Rapidistele au cedat însă cu ușurinţă, deoarece replica lor, pe parcursul jocului, a fost destul de pali­dă. La aceasta a contribuit şi forma bu­nă a portarului echipei ieşene, Viorica Nedelcu. De altfel, nici acţiunile ofen­sive ale oaspetelor n-au fost suficient de periculoase şi de aceea multe din ele au rămas nefructificate. Echipa ie­şeană, mai organizată, atît pe semicerc, dar şi în fazele de atac, a făcut o parti­dă agreabilă, apreciată de către cele cî­teva sute de spectatori din tribună. A­­vînd pe Dorina Stamatin şi Viorica Co­­jocăriţa, două bune trăgătoare, „servi­te“ de către celelalte coechipiere, Uni­versitatea a obţinut o victorie clară şi meritată. Desigur, scorul putea lua pro­porţii dacă jucătoarele din Iaşi n-ar fi rem­ircat prea devreme la acţiunile o­­fensive. In primul sfert de oră din cea de a doua repriză, jucătoarele de la Ra­pid n-au reuşit să marcheze decit un singur punci şi acesta dintr-o aruncare de la 7 m. Studentele au slăbit ritmul jocului, permiţînd rapidistelor să înscrie cu uşurinţă, dar diferenţa de scor n-a­­vea cum să mai modifice rezultatul par­tidei. Scor final : 14—8. La începutul întîlnirii s-au aliniat ur­mătoarele loturi : RAPID : Capotă, Arnăuţoiu, Stănicel, Matei, Rumeiu, Constantin M. Ciureanu, Amarandei, Moraru, Dobre, Buzaş, Constantin Şt. UNIVERSITATEA : Nedelcu, Agapes­­cu, Chitic, Deleanu, Brezoaie, Stamatin, Şerban, Dîscă, Cojocăriţa, Clonţea, Tă­­năsescu. Au arbitrat Gh. Mateescu şi Alexandru Popescu din oraşul Gh. Gheorghiu-Dej. Liviu COMAN Fază din meci. Foto : D. ROTARU, coresp. Dezlegarea jocului apărut în nr. 8550 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Cros — Dante; 2. Lorca — Naum ; 3. Andrade — Ni ; 4. Us — I — B — Dan ; 5. Dario — Aere ; 6. Ir — Tzara — S ; 7. Adio — Rd — Ac; 8. N — Crețeanu ; 9. — Ude — Cerna ; 10. Saadi — Iamb. fotbal, Div­­a ieşenii învinşi la Timişoara de... arbitru TIMIŞOARA (prin telefon). Ca şi într-o ediţie trecută a diviziei A de fotbal, Politehnica Iaşi continuă să plătească tribut greu erorilor de arbi­traj (vezi articolele lui M.R. Iacoban din „Cronica“ şi ale unor publicişti, referi­toare la gravele greşeli ale lui N. Cursa­­ru şi ale altor arbitri, greşeli care au viciat, în trecut, rezultatele unor parti­de). Şi duminică, în întîlnirea dintre cele două echipe studenţeşti, ieşenii, ca­re se puteau întoarce acasă cu cel pu­ţin un punct, au fost frustraţi de un re­zultat onorabil de către arbitrajul sub orice nivel prestat de bucureşteanul C. Manusaride, arbitraj care a iritat, în genere, spectatorii bănăţeni. Oaspeţii au început jocul cu prudenţă, punînd accentul pe o apărare ermetică ce s-a dovedit eficace şi au­ folosit con­traatacul, nu o dată. Tri­min­­io, de pil­dă, Lupulescu, bine servit de Marica (cel mai bun om de pe­­lferent), a fost pe punctul de a deschide scorul, dar su­tul său a ocolit de puţin poarta lui Ji­­van, provocind emoţii în tribune. Ace­laşi Lupulescu scapă, din nou, pe con­traatac şi şutează la poarta timişoreni­lor. Jocul se echilibrează un timp, dar tot oaspeţii sunt cei care controlează jo­cul, constituind o surpriză pentru timi­şoreni. In min. 30, ei deschid, chiar, scorul prin Marica. Acesta, primind o pasă de la Lupulescu şutează năpraznic de la 25 m, făcînd inutil plonjonul por­tarului gazdelor: 1-0 pentru ieşeni. La rîndul lor, studenţii timişoreni îşi orga­nizează mai bine atacul, punîndu-l la grea încercare pe Costaş. Spiritele sunt înfierbîntate, fiindcă gaz­dele nu reuşesc să egaleze (un gol e a­­nulat, în mod firesc, fiind înscris din ofsaid), iar cei 22 jucători nu-şi pot stăpîni nervii. Lupulescu e avertizat, iar în min. 53 Marica este eliminat, complet gratuit, spre stupoarea tutu­rora, pentru un fault de joc... In tabăra oaspeţilor este o oarecare derută şi, în acest context, Bojin profită, în min. 63, de o neatenţie a arbitrului şi egalea­ză 1—1 (deşi se află într-o flagrantă poziţie de offisaid). Golul îi descumpă­neşte pe ieşeni, care după 10 minute mai primesc încă unul, înscris de Daş­­cu , 2—1, după ce timişorenii au reali­zat un adevărat presing la poarta lui Costaş. Un joc, în general, spectaculos, disputat (deşi nu lipsit de unele duri­tăţi), dar al cărui deznodămînt a fost decis de deciziile anapoda ale unui „ca­valer al fluierului“ numai cu numele. Scor : 2—1 (0—T) pentru gazde. Au evoluat formaţiile : POLITEHNICA TIMIŞOARA : Jivan, Mioc, Păltinişan, Arnăutu, Maier, Lata, Mehedinţu (Bungău), Surdan, Floareş (Bojin), Daşcu, Bungău (Covalcic). POLITEHNICA IAŞI : Costaş, Romi­­la I, Romila II, Stoicescu (lanul), Han­­ceriuc (Micloş), Marica, Samoilă, Simio­­naş, Spirea, Lupulescu, Ailoaiei. V. TOMPEA După 22 de etape, Politehnica Iaşi a acumulat doar 16 puncte şi se află pe locul 17 în clasament. Etapa viitoare (7 aprilie) Sportul Studenţesc — Univ. Cra­iova ; F.C. Constanţa — C.S.M. Reşi­ţa ; Rapid — C.F.R. Cluj ; „U“ Cluj — Politehnica Timişoara; F.C. Argeş — Jiul ; Politehnica Iaşi — Steaua ; Sport Club Bacău — A.S. Armata Tg. Mureş ; Steagul Roşu — Dinamo; U.T.A. — Petrolul. FOTBAL, DIV­­C Unirea Iași— Constructorul Botoșani 5-0 (0-0) In prima sa parte, jocul a fost anost, prima repriză terminîndu-se cu 0-0. După pauză, în min. 50, în urma unei serii de trei lovituri de colţ, Krüss des­chide scorul pentru ieșeni. In min. 65, la o lovitură liberă directă executată de Munteanu, scorul devine 2—0. Apoi golurile sunt înscrise aproape la inter­vale egale. înaintaşii nu se mai invită să tragă, ci se iau la întrecere care să marcheze mai multe goluri . Vîrlan, în min. 70, majorează la 3—0, apoi, Albu, în min. 74, ridică scorul la 4—0, și Vîr­lan pecetluieşte rezultatul final : 50 0 pentru Unirea Iaşi în întîlnirea cu Con­structorul Botoşani. V. VASILE, coresp. In sportul de masă, numai o largă participare a tinerilor (urmare din pag. 1) scopul, deşi, poate, la cros puteau fi mai mulţi participanţi (au fost circa 150 - n.n.). In sportul de masă din şcoli există o învio­rare în Iaşi, şi aş cita, în acest sens, şcolile profesionale Nicolina şi de transporturi, li­ceele nr. 7 şi 8, Liceul pedagogic de în­văţători, Şcoala generală nr. 22 ş.a. Există, însă, unele unităţi şcolare ca liceele M.I.U., energetic, agricol, Şcoala generală nr. 11, unde sportul de masă se desfăşoară mai lent, fiindcă nu există preocupare suficientă din partea tuturor cadrelor didactica da specialitate. Ne-am gindit ca, împreună cu C.J.E.F.S., să amenajăm două trasee spe­ciale pentru crosuri : unul la Abator şi unul lingă Gara internaţională Nicolina. E ade­vărat că orientarea turistică nu-şi găseşte, încă, atenţia cuvenită in cadrul competiţiilor de masă, poate şi datorită lipsei amenajă­rilor corespunzătoare. Vom face acest lucru lingă Motelul „Bucium". Ca să fiu sincer, nici la tir nu e, încă, o participare mulţu­mitoare. Ne vom strădui să eliminăm aceste deficienţe şi să atragem in ediţia de vară a „Cupei Tineretului"­ circa 40.000-45.000 de şcolari. Ar trebui, desigur, mai mult sprijin din partea antrenorilor, arbitrilor, instructo­rilor, a sportivilor fruntaşi şi a profesorilo de educaţie fizică. O să vă dau un exemplu, la crosul de primăvară al elevilor, la care au participat 1.000 de tineri, au fost pre­zenţi doar... 5 profesori de specialitate. Acum asistenţa tehnică a tovarăşilor pro­fesori, arbitri etc. e bună, dar ea tre­buie să fie la fel şi in competiţiile din şcoli Unele concluzii au şi fost, credem, trase de pe urma debutului festiv al ediţiei de vară a Cupei Tineretului — debut promiţă­tor, care trebuie consolidat cu rezultate și mai bune, r —. - FLACĂRA IAȘULUI LUPTE LIBERE, DIV­­A I I!!■ MII—UWWHI IUI IIIIIHW IIITTH Nicolină, învingătoare în prima etapă Duminică, a avut loc prima etapă a diviziei A la lupte libere (pe e­­chipe), la care participă şi Nicolina Iaşi. Meciurile, disputate în Sala spor­turilor, au fost de bun nivel tehnic şi ieşenii au obţinut rezultate meri­torii în compania unor luptători va­loroşi. Ei au învins, pentru prima da­tă într-o competiţie oficială, puter­nica formaţie Progresul Brăila, în care a evoluat medaliatul Jocurilor Olimpice, Vasile Iorga. Scorul par­tidei : 20—16 pentru ieşeni (dar Ste­­lian Morcov n-a evoluat, fiind ple­cat în Ungaria cu lotul reprezenta­tiv). S-au evidenţiat Nec. Munteanu (cat. 68 kg) care a învins prin supe­rioritate teh­nică pe brăileanul V. Potîrniche, V. Ţigănaş (cat. 82 kg) care l-a întrecut pe Gh. Moraru şi Şt. Enache (cat. 100 kg), învingător în faţa lui Const. Puiu, de la acelaşi club. De menţionat că disputele s-au des­făşurat conform noului regulament internaţional , în virtutea căruia o superioritate de 12 puncte este consi­derată victorie prin tuş. In acest mod, cei trei luptători ieşeni amintiţi au realizat, în cele două întîlniri, tot atîtea victorii. Cite o victorie, prin superioritate tehnică, au reali­zat Viorel Pacriţa, Doru Vlad, pre­cum şi juniorul Ion Roşea, introdus pentru prima dată în formaţie. In întîlnirea Nicolina — Petrolul Ploieşti, scorul a fost egal : 18—18, ieşenii comportîndu-se, de asemenea, bine şi promiţîndu-ne o evoluţie în­curajatoare în noua ediţie a campio­natului republican. Ii aşteptăm să confirme. In partida Progresul Brăila — Pe­trolul Ploieşti, brăilenii au învins net cu 24—12. V. GEORGESCU VOLEI, DIV. B Confecţia Buc. - Universitatea Iaşi 0-3 Voleibalistele de la Universitatea Iaşi au abordat întîlnirea de duminică, des­făşurată în Capitală, hotărîte să demon­streze că eşecul suferit în turul trei în faţa aceleiaşi formaţii, la Iaşi, a fost doar un accident Şi au reuşit acest lu­cru adjudecîndu-şi cele trei seturi îrn numai 50 de minute (la 9, 5, 11). Vic­toria de duminică este în primul rind o victorie a echipei, a celor 9 jucătoare pe care antrenorul Alexandru Călugă­riţa le-a rulat în această partidă. In ul­tima etapă a campionatului diviziei B, Universitatea va întilni duminică, 7 a­­prilie, la Iaşi, formaţia „Ceahlăul“ P. Neamţ. AL. NOUR — coresp RUGBi, div­­a Politehnica a pierdut pe teren propriu Cu o etapă înainte, studenţii ieşeni se întorceau bucuroşi de la Bucureşti cu o victorie în faţa colegilor de la Sportul studenţesc. Dar duminică rugbiştii de la Politehnica părăseau stadionul Tineretu­lui din Iaşi învinşi prin propriile gre­şeli făcute­­în faţa echipei „Griviţa Roşie“. Jocul în ansamblu a plăcut celor cî­teva sute de spectatori, care au putut să urmărească faze spectaculoase reali­zate atît de gazde, cît şi de oaspeţi. In schimb, nerespectarea unor indicaţii tac­tice ce se impuneau­­în situaţia de a­­vantaj ce o aducea... vîntul), lipsa de concentrare şi finalizare, ratarea trans­formării celor trei lovituri de pedeapsă de către Gheorghiu şi a uneia de către Bujoiu, a făcut ca prima repriză să se termine la un scor alb. In repriza secundă, ieşenii din nou greşesc tactic. Bucureştenii au ştiut să beneficieze din plin de avantajul vîn­­tului, astfel că au plecat de la Iaşi cu o victorie (la limită) de 3-0, prin lovi­tura de picior căzută a lui Ţibuleac. Iată ce ne-au declarat cei doi antre­nori despre evoluţia propriilor elevi. Pentru învingători, inginerul Viorel Moraru : „Meci greu pentru noi. Am ciştigat întrucît am avut in Ţibuleac şi Simion jucători care s-au orientat tac­tic, bine, in condiţiile de pe teren". De la învinşi, inginerul Gheorghe Drobotă: „Am pierdut jocul in prima repriză, cind o serie din jucători ca Bu­joiu, Spiratos şi Filipescu nu au respec­tat indicaţiile tactice ce au fost date­ cu mingi lungi în prima repriză şi „la —t-*" în repriza a u-a“. mina V. VACARIŢA — coresp. —­A1, PIV- B Viitorul Vaslui— C. F. R. Paşcani 2-1 (1-0) (De la trimisul nostru). întîlnirea dintre cele două echipe ca­re urmăresc îndepărtarea de zona peri­culoasă a retrogradării nu s-a ridicat la un nivel tehnic corespunzător. Au abundat greşelile de ambele părţi şi îndeosebi la oaspeţi. Echipa gazdă începe vijelios şi în min. 7 Dinu este nevoit să degajeze de pe linia porţii un gol iminent, iar două minute mai tîrziu Iordache şutează peste bară de la nu­mai 6 m ! In continuare feroviarii echi­librează jocul, dar acţiunile lor de atac se opresc de regulă la marginea care­ului de 16 m. Când se credea că prima parte a partidei se va încheia cu un scor alb, spre finalul ei, în min. 42, la o fază confuză, apărătorii C.F.R.-ului se invită reciproc la degajarea mingii, ast­­fel că de această situaţie profită Iorda­che care, din apropiere, înscrie primul gol. La reluare, ceferiştii leagă mai bine jocul în cîmp, pasele se dau cu adresă precisă, motiv pentru care se produce şi egalarea. Dumitru Alexandru, deşi jenat, depăşeşte apărătorul direct, se lansează spre dreapta terenului, pînă a­­proape de linia de fund, de unde cen­trează în careul mic, iar Apostol, — pe fază — îl învinge de la 4 m pe porta­rul Grigoraş, şi 1—1, în min. 54. Bucuria feroviarilor este de scurtă durată, deoarece în min. 57, la o acţiune de atac a vasluienilor, acţiune care nu prevestea pericol, fundaşul Barbu loveş­te defectuos balonul şi-l introduce în propria-i poartă, spre stupefacţia cole­gilor : 1—2. Cele mai bune ocazii ale lui Dumitru Al. — cel mai periculos a­­tacant de la C.F.R. , din min. 60 şi 76, nu sunt materializate în goluri, aşa că deşi au­ dominat spre finalul partidei feroviarii au plecat învinşi. Aspectul de sportivitate al meciului a fost umbrit de gestul condamnabil al jucătorului Constantin care l-a lovit, fără balon, pe I. Gheorghe , motiv pentru care antrenorul său T. Ştefan­eseu l-a şi schimbat (min. 86). Arbitrul Tra­­ian Moarcăş din Braşov a condus co­rect şi autoritar următoarele formaţii : VIITORUL : Grigoraş, — Romila III. Vlad, Angheluţă, Chiuş, Ivanciu, Grigo­­rescu, Constantin (min. 87 Popa), Bru­­chental, Şerban (min. 67 Croitoru), Ior­­dache. C.F.R. : Ciorcilă — Barbu, Mi­­hai, Dinu, Bivolan — T. Gheorghe, Dra­gan — Luţescu (min. 42 Epure, min. 46 Nazarie), Dumitru Al., Apostol, Bunea. 0, TINTINARU

Next