Flacăra Iaşului, mai 1974 (Anul 30, nr. 8586-8611)

1974-05-01 / nr. 8586

y" M ­ ! Trăiască 1 MAI —Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni! ANUL XXX Nr. 8586 MERKURI 1 MAI 1974 4 pagini 30 bani ! în pagina a 4-a\ \ -----------------------------------------------\ o- N. u. Lucrările­­ Comitetului social­­ al ECOSOC Evenimentele din Portugalia Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean 1 Mai al muncii, al bucuriei e peste opt decenii, din anul în care s-a înscris cu roşul jertfei în calendare primul 1 Mai muncitoresc, sute şi sute de milioane de oameni din toa­te continentele, din toate ţările, fău­ritorii şi m­înuitorii uneltelor care clădesc istoria şi civilizaţia modernă, îşi afirmă în această zi solidaritatea frăţească în lupta pentru pace, demo­craţie şi un trai mai bun. La noi, de la un capăt la celălalt al ţării, poporul întreg — stăpîn pe destinele sale — întîmpină marea săr­bătoare cu hotărîrea neclintită de a înainta cu paşi şi mai repezi, sub conducerea încercată a Partidului Co­munist Român, pe drumul prosperi­tăţii spre viitorul comunist. Anotimp al marilor declanşări de energii, primăvara 1974 dobîndeşte pentru­ noi o semnificaţie şi dimen­siune aparte, întrucît se află sub sem­nul voinţei întregii naţiuni, angajată, ca un singur om, să îndeplinească cincinalul înainte de termen. Totoda­tă, semnificaţia deosebită a sărbăto­rii muncii izvorăşte şi din faptul că ea deschide şirul marilor jubilee şi e­­venimente ale acestui an — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al partidului — pe care întreg po­porul nostru este hotărît să le în­­tim­pine cu noi succese în procesul de edificare a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Azi, cînd omagiem munca, valoarea supremă a omenirii, clasa noastră muncitoare, întreaga suflare a ţării are pentru ce să fie m­iTi­ncită : pentru continua sporire a ritmurilor dezvol­tării producţiei materiale, cit şi pen­tru substanţialele ei înnoiri; pentru marile obiective de investiţii, multe dintre ele intrate în funcţiune înainte de termen; pentru atîtea şi atîtea alte măreţe realizări, care întregesc şi în­frumuseţează peisajul maiestuos al ţării. „Succesele pe care le-am dobîndit în toate domeniile de activitate — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAU­­ŞESCU în cuvîntarea rostită la Con­sfătuirea activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale din 11 aprilie 1974 — sunt o puternică demonstrare a justeţei liniei generale politice, marxist-feniniste, a Partidului (continuare în pag. a 3-a) . ­ Cîntec de Mai Roţi­uni ia-nseam­nă muncă, Bucuria-ntregii vieţi, Foşnitoare ca o luncă, Pe-un izvor de frumuseţi. România-i mers fierbinte Către zări ce se deschid, Cu ai ţării Preşedinte Şi puternicu-i Partid. România este-un cîntec, România-i trandafir Cu miresme de descîntec Peste-al veacurilor sir. La­ntii Mai, trezind popoare, Roşul steag al tuturor Se salută-n sărbătoare Cu străbunul tricolor. George LESNEA I­I laşul sub mugurii lui Mai Horticultorii-artişti construiesc cea­suri vegetale, în care minutele sunt arătate de f­lori, in care cadranul gazonat e şi el înflorit. Aţi ghicit, de­sigur, că un asemenea orologiu dese­nat de flori e mai ales al lunii mai şi e prima izbucnire, a vegetaţiei pe roata anotimpurilor. Căci rotundul a­­cesta desenat de Cronos, in care mi­nutarele au parcă axul central în­fipt în pirosfera terestră, şi sunt miş­cate de forţa magmei incandescente, îşi schimbă paleta în raport de cru­gul cerului. Acum, el e­ al primăve­rii, crude, al sevei care urcă spre soa­re. De aceea, privind harta judeţului Iaşi, ascultînd zumzetul de stup al activităţilor atît de variate­­şi umplîn­­du-mi ochii de cozile de păun dese­nate peste culturi prin rotirea asper­­soarelor, luînd pulsul uzinelor care măsoară timpul cu zbateri ciclopice şi supun materia cu aceeaşi manstie­­tudine, indiferent dacă e vorba de păienjeniş invizibil de mătase ori de ţeavă sudată, cu diametrul măsurat în vidi, invidiind tinereţea a­mfitea­­trelor, laboratoarelor şi a ateliere­lor de practică __ deci încercînd a cu­prinde întregul judeţ intr-o imagine unică şi a toate cuprinzătoare, văd un orologiu de horticultor, cu acele înfipte în forţa industrială, t Ampul ca­dranului desenat de vrednicia agri­culturii şi orele scrise cu florile tine­reţii. — virsta lunii mai. •­ In­ următorii ani, Iaşul va intra de­cis în plutonul fruntaş al cetăţilor industriale româneşti, semn că plat­forma din partea de­ jos a oraşului catapultează bătrina cetate în cea mai promiţătoare tinereţe modernă. Lan­ţul uzinal pornit de la neistovita lup­tătoare revoluţionară Nicotină, a îm­pletit o verigă de ţesătorie cu alta de mase plastice şi mergînd apoi că­tre răsărit a tot adăugat : mătase, fi­bre sintetice, metalurgie, ceramică, prefabricate ... pînă ce, de pe urcu­şul către Tomeşti, mezina dinspre soare-răsare a reuşit să comunice prin telegraful optic cu cetatea antibioti­celor de la Valea Lupului. O dată cu intrarea parţială in­­ pro­ducţie a ,,Tehnotonului“ se profilează la Iaşi crearea celei de-a doua plat­forme industriale, cu specific electro­tehnic şi electronic. Mergînd pe acest fir se poate enunţa o certitudine : in 1975 Iaşul va realiza echivalentul în­tregii producţii a României din 1938. E mult ? Nu, e enorm dacă ţinem seama de vârsta industriei ieşene­­­i dacă am avea timp să ne ducem cu amintirea la Iaşul lui 1938. N-o putem face fiindcă un asemenea nivel adu­ce o trenă de consecinţe urbanistice, sociale, culturale ce se cer studiate din timp. Acest magnet numit indus­trie formează oameni, creşte genera­ţii şi naşte oraşe în metropole. Iar creşterea pe toate coordonatele cu­noaşte un ritm trepidant, dinamizant şi molipsitor. Noul Iaşi, dincolo de indicii pro­ducţiei, înseamnă facultăţi politehni­ce ce coboară grabnic sub dogoarea uzinelor, cartiere înfloritoare, chemări către arte şi tumult de viaţă înfiptă aici, în preajmă, ca nişte lujeri ce se pregătesc să deseneze geometria vi­itoarelor cartiere. Dar noul Iaşi e cu atît mai nou şi mai frumos cu cit păstrează, încadrate în chenar mo­dern, vestigiile istorice, culturale şi chiar eşantioane de „altădată“ : o ar­teră numită Lăpuşineanu ce poate fi­rea caracter cultural-artistic de „pro­menadă a spiritului“; un cartier al tihnei plimbate pe străzi cotite, po­topite de liliac şi tei... Ieşind în următoarele zile la iarbă verde, să ne amintim că muncitorii Iaşului de altădată se adunau, spre a-şi clama revendicările de Armin­deni la Trei Sarmale în Bucium sau la Perjoaia în Nicolina, pe atunci „iarbă verde“, iar azi integrate în cen­tura municipiului . Buciumul un co­chet cartier al vegetaţiei menit a în­dulci paleta minerală uzinală, iar Ni­colina un complex balnear în deve­nire. Comunicînd din om în om în adu­nările mai mult ilegale din grădina lui Dobrovici de pe dealul Gălăţii, profesorul dr. Vasile Marza sau tipo­grafii Ion Niculi şi Const. Săcăleanu vor fi văzut, în acele neuitate sărbă­tori de mai, panorama oraşului viitor, cupole albe şi blocuri ca nişte flăcări de magneziu urcînd de la nivelul forţei uzinale, tot mai sus, către Co­­pou, Sărărie, Tatăraşi, Ciurchi ? Şi sub ei, la izvoarele Nicolinei, marele spital de recuperare, proiectat stelar, alături de pavilioanele viitoarelor sta­bilimente balneare ? Citez dintr-o ex­plicaţie de proiectant : „Pe­r versan­tul ce urcă spre zidurile Gălăţii pînă la marginea pădurii, terenul amena­jat în terase, va fi destinat unor vile pentru cazarea plusului de benefici­ari ai apelor termale“. ■ Aurel LEON (continuare în pag. a 3-a) ____ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia cambodgiană, condusă de viceprim-ministrul Khieu Samphan Marţi, 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru şi ministrul apărării naţionale al G.R.U.N.C., comandan­tul şef al forţelor armate populare de elibe­rare naţională. Din delegaţie fac parte leng Sary, consilier special la preşedinţia Con­siliului de Miniştri, şef adjunct al dele­gaţiei, Sarin Chirak, ministrul afacerilor externe, doamna leng Thrith, ministrul educaţiei populare şi al tineretului, Chea San­, ambasadorul Regatului Cambodgia în România. La întrevedere au participat tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-m­inis­­tru al guvernului, Paul Niculescu Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernu­lui, ministrul educaţiei şi învăţămm­tu­lui, Gheorghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Teodor Vasiliu, ministrul justi­ţiei, general-colonel Ion Gheorghe, prim­­adjunct al ministrului apărării naţiona­le şi şef al Marelui Stat Major. Conducătorul delegaţiei a arătat că-i revine plăcuta însărcinare de a, transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu salută­rile frăţeşti, împreună cu cele mai înalte consideraţii, din partea şefului statului şi preşedinte al Frontului Unit Naţional al Câmîn­jcîgîei, prinţul Norodom S­idjjuk, precum şi urări ele succes poporului ro­Domnule viceprim-ministru şi comandant şef al forţelor de eliberare, Stimaţi prieteni din Cambodgia, Aş dori, încă o dată, să exprim satis­facţia mea, a conducerii de partid şi de stat române pentru relaţiile de colaborare şi prietenie dintre popoarele noastre, din­tre guvernul României socialiste şi Gu­vernul Regal de Uniune Naţională, în frunte cu prinţul Norodom Stanik. Poporul nostru, Partidul Comunist Ro­mân şi guvernul român au sprijinit în­totdeauna lupta de eliberare naţională a poporului cambodgian împotriva clicii re­acţionare a lui Eon Noi şi au acordat întregul lor sprijin guvernului de uniune naţională. Suntem­ bucuroşi şi salutăm vic­toriile obţinute de forţele de eliberare, care apropie momentul victoriei depline. Ştim din propria noastră experienţă, cît şi din învăţămintele mai generale ale luptei po­poarelor, că lupta de eliberare naţională nu poate fi împiedicată oricîte obstacole i s-ar ridica în cale. Atunci cînd popoa­rele sînt h­otărîte să-şi cucerească inde­pendenţa şi să-şi făurească viaţa aşa cum o doresc, nici o forţă în lume nu le poate împiedica! Desfăşurarea vieţii internaţio­nale demonstrează cu putere că forţele mân în opera de înflorire a României socialiste. In numele poporului cambodgian, al Frontului Unit Naţional, al Guvernului Regal de Uniune Naţională, oaspetele a exprimat cele mai sincere şi a­cordiale mulţumiri Partidului Comunist­­Român, guvernului Republicii Socialiste Româ­nia, poporului român preşedintelui Ni­colae Ceauşescu, pentru sprijinul ierii şi constant acordat luptei juste a poporului cambodgian. Mulţumind călduros pentru mesajul transmis, pentru urările şi sentimentele exprimate, preşedintele Nicolae Ceauşes­­cu a adresat, la rîndul său, prinţului Norodom Stanuk un cald salut priete­nesc, împreună cu cele mai sincere feli­citări, iar eroicului popor khmer simţă­mintele de solidaritate ale poporului ro­mân cu lupta pe care o duce cu curaj şi abnegaţie pentru făurirea unei Cam­­bodgii libere şi independente. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafir­mat solidaritatea militantă faţă de bra­vul popor khmer, asigurîndu-l de tot sprijinul Partidului Comunist Român, Republicii Socialiste România şi , al po­porului român în lupta sa dreaptă pen­tru eliberarea şi independenţa patriei, pentru cucerirea dreptului sacru de a se dezvolta de-sine-stătător, în conformi­tate cu dorinţele şi aspiraţiile sale. Pre­şedintele României şi-a reafirmat con­vingerea că această luptă va fi încunu­nată de succes, că victoria finală va fi de partea forţelor patriotice khmere, sub conduc­erea Frontului Unit Naţional al Cambo­dgiei, astfel, ca poporul khmer, greu încercat în acest kung război, să-şi poată îndrepta forţele spre dezvoltarea economico-socială a ţării, spre ruinarea bunăstării sale materiale şi spirituale, progresiste, antiimperialiste, înregistrează victorii tot mai mari, că raportul de forţe pe plan internaţional este în favoarea luptei de eliberare naţională, a forţelor progresiste, a păcii şi colaborării între popoare. Desigur, mai sunt forţe reacţionare care încearcă să oprească sau să împiedice desfăşurarea acestei lupte. Tocmai de aceea noi considerăm că este necesară în­tărirea solidarităţii, a unităţii tuturor for­ţelor progresiste şi antiimperialiste, pentru a asigura victoria luptei de eliberare na­ţională, înfăptuirea unei politici noi, de deplină egalitate în drepturi între toate statele şi popoarele, de respect al indepen­denţei şi suveranităţii naţionale. Preocupîndu-se de asigurarea construc­ţiei societăţii socialiste multilateral dez­voltate în propria ţară, în România, po­porul nostru sprijină activ luptele de eli­berare naţională, dezvoltă colaborarea şi solidaritatea cu ţările socialiste, cu statele care luptă pentru independenţă şi pro­gres social, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, acţionează pentru o politică de colaborare, care să permită fiecărui popor să-şi făurească o viaţă nouă, liberă. Vizita pe care o întreprindeţi în Roma-Convorbirea cordială şi prieteneasca dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu -şi membrii delegaţiei a prilejuit un larg schimb de informaţii şi vederi in prin­cipalele probleme de interes comun ale relaţiilor româno-khmere şi ale vieţii in­ternaţionale actuale.. S-a relevat cu­­sa­tisfacţie evoluţia mereu ascendentă a ra­porturilor bilaterale, subliniindu-se în­semnătatea deosebită a întîlnirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi prinţul, Norodom Stanuk pentru intensificarea şi adîncirea continuă a legăturilor dintre ţările, partidele şi popoarele noastre A fost evidenţiată hotărîrea comună­ de a sprijini activ lupta popoarelor pentru eli­berare naţională şi socială, împotriva im­perialismului, colonialismului şi neocolo­­nialismului, pentru respectarea dreptului imprescriptibil al fiecărei naţiuni de a-şi făuri singură destinul, de a se dezvolta de-sine-stătător. * După convorbiri, tovarăşu­l Nicolae Ceauşescu a reţinut la dejun pe membrii delegaţiei. Au participat tovarăşii Gheorghe Cioa­ră, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mi­­ii, Gheorghe Pană, Gheorghe Radul­escu, Cornel Burtică, Miron Constanti­nescu, Ştefan Andrei, George Macovescu, Teodor Vasiliu, Ion Gheorghe. Au luat parte Khieu Samphan, leng Sary, Sarin Chhak, leng Thrith, Clica San. In­ timpul dejunului, preşedintele Ni­colae Ceauşescu şi viceprim-ministrul Khieu Samphan au rostit toasturi, întrevederea şi dejunul au decurs in­tr-o atmosferă de caldă prietenie şi în­ţelegere reciprocă, in spiritul bunelor re­laţii existente intre cele doua ţari şi popoare. Ceauşescu una este o expresie a relaţiilor de priete­nie existente între popoarele noastre şi va contribui, fără îndoială, la adîncirea acestei prietenii, la întărirea solidarităţii militante dintre poporul român şi poporul khmer. Aş dori să exprim, încă o dată, depli­na noastră solidaritate cu lupta poporului cambodgian, cu forţele de eliberare na­ţională, cu Frontul Unit Naţional al Cam­bodgiei, cu Guvernul Regal de Uniune Naţională şi să vă urez dumnea­voastră, tuturor luptătorilor, succes deplin în lupta pe care o duceţi şi să obţineţi victoria cît mai curind ! Doresc să toastez pentru victoria de­plină în lupta de eliberare naţională a poporului cambodgian pentru a-şi putea făuri o viaţă liberă, independentă ! Pentru o bună colaborare şi în condiţii de pace, intre popoarele noastre ! în sănătatea şefului statului şi al Gu­vernului de Uniune Naţională, prinţul Norodom Sian­k ! în sănătatea oaspetelui nostru, viceprim­­ministru şi comandant şef al forţelor de eliberare ! în sănătatea tuturor prietenilor prezenţi astăzi aici ! în sănătatea dumneavoastră, a tuturor î Tpostul preşedintelui Nicolae Toastul viceprim-ministrului Khieu Samphan Stimate domnule Nicolae Ceauşescu, con­ducător respectat şi iubit al poporului ro­mân, Excelenţele voastre prezente aici, Cuvintele extrem de călduroase rostite de Excelenţa Sa, domnul Nicolae Ceau­şescu, la adresa poporului nostru, la adresa forţelor armate de eliberare naţională, le-am ascultat cu deosebită emoţie. Permiteţi-mi, încă o dată, să exprim mulţumirile noastre cele mai călduroase Excelenţei Sale, domnului Nicolae Ceau­şescu, şi tuturor distinşilor conducători ai Republicii Socialiste România. România este una din primele ţări so­cialiste care au recunoscut Guvernul Re­gal de Uniune Naţională al Cambodgiei încă de la constituirea sa. Apoi, Repu­blica Socialistă România a desfăşurat nu­meroase acţiuni pentru a sprijini lupta noastră justă pe plan internaţional. In Cambodgia noi am urmărit întotdea­una cu o deosebită atenţie activitatea ne­obosită desfăşurată de Excelenţa Sa dom­nul Nicolae Ceauşescu în viaţa interna­ţională, pentru apărarea păcii în lume, pentru instaurarea unnor relaţii internaţio­nale bazate pe egalitate în drepturi şi fără nici un amestec din afară. Această acti­vitate constituie o contribuţie deosebit de preţioasă nu numai pentru consolidarea păcii în lume, ci şi pentru ajutorarea poporului nostru în obţinerea victoriei. Delegaţia Frontului Naţional Unit al Cambodgiei şi a Guvernului Regal de U­­niune Naţională al Cambodgiei este de­osebit de fericită de a avea ocazia să viziteze România şi de a mulţumi prin viu grai poporului român, eminenţilor conducători ai României, pentru sprijinul frăţesc pe care ni l-au acordat. Suntem­ ferm convinşi că vizita noastră va permite celor două popoare ale noas­tre să se cunoască şi mai bine, că va în­tări tot mai mult relaţiile frăţeşti de prie­tenie şi solidaritate militantă dintre po­poarele şi ţările noastre. Cu aceste sentimente, cer îngăduinţa Excelenţelor Voastre de a ridica paharul pentru victoria comună a popoarelor noas­tre ! Pentru s­olidaritatea de nezdruncinat din­tre poporul român şi poporul cambod­gian ! în sănătatea şi pentru viaţa lungă a Excelenţei Sale, domnul Nicolae Ceau­şescu, preşedintele Republicii Socialiste România ! în sănătatea şi pentru viaţa lungă a prinţului Norodom Sianik, şeful statului şi preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei­­ în sănătatea tuturor Excelenţelor şi prie­tinilor aici de faţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe vicepremierul pentru probleme economice al guvernului sirian Preşedintele Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 30 aprilie, pe vicepremierul pentru probleme economice al guvernu­lui sirian, Mohamed Haydar, care face o vizită in ţara noastră.­­ La primire a participat Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, minis­tril comerţului exterior şi cooperării e­­conom­ice internaţionale. Vicepremierul guvernului sirian a transmis preşedintelui­­ Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Striepe, Hafez Al Assad, precum şi cele mai bu­ne urări de prosperitate şi noi succese poporului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceau­şescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Hafez Al Assad un salut cordial, urări de sănătate şi fericire, de pace, progres şi bunăstare poporului si­rian. In timpul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, a fost.. subliniată evolu­ţia pozitivă a relaţiilor prieteneşti d­e colaborare şi cooperare­­ dintre cele două ţări, exprimîndu-se, de ambele părţi, do­rinţa de a se înfăptui în cele mai bune condiţiuni acordurile şi înţelegerile în­cheiate cu prilejul recentei vizite în Si­ria a şefului statului român. Totodată, s-a manifestat dorinţa de a lărgi­­şi aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, pe baze stabile, de lungă durată, în interesul ambelor ţări şi po­poare. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme de interes comun privind si­tuaţia internaţională actuală. întrevederea s-a desfăşurat intr-o am­bianţă cordială, prietenească. el

Next