Flacăra Iaşului, mai 1974 (Anul 30, nr. 8586-8611)
1974-05-01 / nr. 8586
y" M ! Trăiască 1 MAI —Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni! ANUL XXX Nr. 8586 MERKURI 1 MAI 1974 4 pagini 30 bani ! în pagina a 4-a\ \ -----------------------------------------------\ o- N. u. Lucrările Comitetului social al ECOSOC Evenimentele din Portugalia Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean 1 Mai al muncii, al bucuriei e peste opt decenii, din anul în care s-a înscris cu roşul jertfei în calendare primul 1 Mai muncitoresc, sute şi sute de milioane de oameni din toate continentele, din toate ţările, făuritorii şi mînuitorii uneltelor care clădesc istoria şi civilizaţia modernă, îşi afirmă în această zi solidaritatea frăţească în lupta pentru pace, democraţie şi un trai mai bun. La noi, de la un capăt la celălalt al ţării, poporul întreg — stăpîn pe destinele sale — întîmpină marea sărbătoare cu hotărîrea neclintită de a înainta cu paşi şi mai repezi, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român, pe drumul prosperităţii spre viitorul comunist. Anotimp al marilor declanşări de energii, primăvara 1974 dobîndeşte pentru noi o semnificaţie şi dimensiune aparte, întrucît se află sub semnul voinţei întregii naţiuni, angajată, ca un singur om, să îndeplinească cincinalul înainte de termen. Totodată, semnificaţia deosebită a sărbătorii muncii izvorăşte şi din faptul că ea deschide şirul marilor jubilee şi evenimente ale acestui an — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist şi Congresul al XI-lea al partidului — pe care întreg poporul nostru este hotărît să le întimpine cu noi succese în procesul de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Azi, cînd omagiem munca, valoarea supremă a omenirii, clasa noastră muncitoare, întreaga suflare a ţării are pentru ce să fie miTincită : pentru continua sporire a ritmurilor dezvoltării producţiei materiale, cit şi pentru substanţialele ei înnoiri; pentru marile obiective de investiţii, multe dintre ele intrate în funcţiune înainte de termen; pentru atîtea şi atîtea alte măreţe realizări, care întregesc şi înfrumuseţează peisajul maiestuos al ţării. „Succesele pe care le-am dobîndit în toate domeniile de activitate — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea rostită la Consfătuirea activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale din 11 aprilie 1974 — sunt o puternică demonstrare a justeţei liniei generale politice, marxist-feniniste, a Partidului (continuare în pag. a 3-a) . Cîntec de Mai Roţiuni ia-nseamnă muncă, Bucuria-ntregii vieţi, Foşnitoare ca o luncă, Pe-un izvor de frumuseţi. România-i mers fierbinte Către zări ce se deschid, Cu ai ţării Preşedinte Şi puternicu-i Partid. România este-un cîntec, România-i trandafir Cu miresme de descîntec Peste-al veacurilor sir. Lantii Mai, trezind popoare, Roşul steag al tuturor Se salută-n sărbătoare Cu străbunul tricolor. George LESNEA II laşul sub mugurii lui Mai Horticultorii-artişti construiesc ceasuri vegetale, în care minutele sunt arătate de flori, in care cadranul gazonat e şi el înflorit. Aţi ghicit, desigur, că un asemenea orologiu desenat de flori e mai ales al lunii mai şi e prima izbucnire, a vegetaţiei pe roata anotimpurilor. Căci rotundul acesta desenat de Cronos, in care minutarele au parcă axul central înfipt în pirosfera terestră, şi sunt mişcate de forţa magmei incandescente, îşi schimbă paleta în raport de crugul cerului. Acum, el e al primăverii, crude, al sevei care urcă spre soare. De aceea, privind harta judeţului Iaşi, ascultînd zumzetul de stup al activităţilor atît de variateşi umplîndu-mi ochii de cozile de păun desenate peste culturi prin rotirea aspersoarelor, luînd pulsul uzinelor care măsoară timpul cu zbateri ciclopice şi supun materia cu aceeaşi manstietudine, indiferent dacă e vorba de păienjeniş invizibil de mătase ori de ţeavă sudată, cu diametrul măsurat în vidi, invidiind tinereţea amfiteatrelor, laboratoarelor şi a atelierelor de practică __ deci încercînd a cuprinde întregul judeţ intr-o imagine unică şi a toate cuprinzătoare, văd un orologiu de horticultor, cu acele înfipte în forţa industrială, t Ampul cadranului desenat de vrednicia agriculturii şi orele scrise cu florile tinereţii. — virsta lunii mai. • In următorii ani, Iaşul va intra decis în plutonul fruntaş al cetăţilor industriale româneşti, semn că platforma din partea de jos a oraşului catapultează bătrina cetate în cea mai promiţătoare tinereţe modernă. Lanţul uzinal pornit de la neistovita luptătoare revoluţionară Nicotină, a împletit o verigă de ţesătorie cu alta de mase plastice şi mergînd apoi către răsărit a tot adăugat : mătase, fibre sintetice, metalurgie, ceramică, prefabricate ... pînă ce, de pe urcuşul către Tomeşti, mezina dinspre soare-răsare a reuşit să comunice prin telegraful optic cu cetatea antibioticelor de la Valea Lupului. O dată cu intrarea parţială in producţie a ,,Tehnotonului“ se profilează la Iaşi crearea celei de-a doua platforme industriale, cu specific electrotehnic şi electronic. Mergînd pe acest fir se poate enunţa o certitudine : in 1975 Iaşul va realiza echivalentul întregii producţii a României din 1938. E mult ? Nu, e enorm dacă ţinem seama de vârsta industriei ieşenei dacă am avea timp să ne ducem cu amintirea la Iaşul lui 1938. N-o putem face fiindcă un asemenea nivel aduce o trenă de consecinţe urbanistice, sociale, culturale ce se cer studiate din timp. Acest magnet numit industrie formează oameni, creşte generaţii şi naşte oraşe în metropole. Iar creşterea pe toate coordonatele cunoaşte un ritm trepidant, dinamizant şi molipsitor. Noul Iaşi, dincolo de indicii producţiei, înseamnă facultăţi politehnice ce coboară grabnic sub dogoarea uzinelor, cartiere înfloritoare, chemări către arte şi tumult de viaţă înfiptă aici, în preajmă, ca nişte lujeri ce se pregătesc să deseneze geometria viitoarelor cartiere. Dar noul Iaşi e cu atît mai nou şi mai frumos cu cit păstrează, încadrate în chenar modern, vestigiile istorice, culturale şi chiar eşantioane de „altădată“ : o arteră numită Lăpuşineanu ce poate firea caracter cultural-artistic de „promenadă a spiritului“; un cartier al tihnei plimbate pe străzi cotite, potopite de liliac şi tei... Ieşind în următoarele zile la iarbă verde, să ne amintim că muncitorii Iaşului de altădată se adunau, spre a-şi clama revendicările de Armindeni la Trei Sarmale în Bucium sau la Perjoaia în Nicolina, pe atunci „iarbă verde“, iar azi integrate în centura municipiului . Buciumul un cochet cartier al vegetaţiei menit a îndulci paleta minerală uzinală, iar Nicolina un complex balnear în devenire. Comunicînd din om în om în adunările mai mult ilegale din grădina lui Dobrovici de pe dealul Gălăţii, profesorul dr. Vasile Marza sau tipografii Ion Niculi şi Const. Săcăleanu vor fi văzut, în acele neuitate sărbători de mai, panorama oraşului viitor, cupole albe şi blocuri ca nişte flăcări de magneziu urcînd de la nivelul forţei uzinale, tot mai sus, către Copou, Sărărie, Tatăraşi, Ciurchi ? Şi sub ei, la izvoarele Nicolinei, marele spital de recuperare, proiectat stelar, alături de pavilioanele viitoarelor stabilimente balneare ? Citez dintr-o explicaţie de proiectant : „Per versantul ce urcă spre zidurile Gălăţii pînă la marginea pădurii, terenul amenajat în terase, va fi destinat unor vile pentru cazarea plusului de beneficiari ai apelor termale“. ■ Aurel LEON (continuare în pag. a 3-a) ____ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia cambodgiană, condusă de viceprim-ministrul Khieu Samphan Marţi, 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit delegaţia Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru şi ministrul apărării naţionale al G.R.U.N.C., comandantul şef al forţelor armate populare de eliberare naţională. Din delegaţie fac parte leng Sary, consilier special la preşedinţia Consiliului de Miniştri, şef adjunct al delegaţiei, Sarin Chirak, ministrul afacerilor externe, doamna leng Thrith, ministrul educaţiei populare şi al tineretului, Chea San, ambasadorul Regatului Cambodgia în România. La întrevedere au participat tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Paul Niculescu Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, ministrul educaţiei şi învăţămmtului, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Teodor Vasiliu, ministrul justiţiei, general-colonel Ion Gheorghe, primadjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major. Conducătorul delegaţiei a arătat că-i revine plăcuta însărcinare de a, transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu salutările frăţeşti, împreună cu cele mai înalte consideraţii, din partea şefului statului şi preşedinte al Frontului Unit Naţional al Câmînjcîgîei, prinţul Norodom Sidjjuk, precum şi urări ele succes poporului roDomnule viceprim-ministru şi comandant şef al forţelor de eliberare, Stimaţi prieteni din Cambodgia, Aş dori, încă o dată, să exprim satisfacţia mea, a conducerii de partid şi de stat române pentru relaţiile de colaborare şi prietenie dintre popoarele noastre, dintre guvernul României socialiste şi Guvernul Regal de Uniune Naţională, în frunte cu prinţul Norodom Stanik. Poporul nostru, Partidul Comunist Român şi guvernul român au sprijinit întotdeauna lupta de eliberare naţională a poporului cambodgian împotriva clicii reacţionare a lui Eon Noi şi au acordat întregul lor sprijin guvernului de uniune naţională. Suntem bucuroşi şi salutăm victoriile obţinute de forţele de eliberare, care apropie momentul victoriei depline. Ştim din propria noastră experienţă, cît şi din învăţămintele mai generale ale luptei popoarelor, că lupta de eliberare naţională nu poate fi împiedicată oricîte obstacole i s-ar ridica în cale. Atunci cînd popoarele sînt hotărîte să-şi cucerească independenţa şi să-şi făurească viaţa aşa cum o doresc, nici o forţă în lume nu le poate împiedica! Desfăşurarea vieţii internaţionale demonstrează cu putere că forţele mân în opera de înflorire a României socialiste. In numele poporului cambodgian, al Frontului Unit Naţional, al Guvernului Regal de Uniune Naţională, oaspetele a exprimat cele mai sincere şi acordiale mulţumiri Partidului ComunistRomân, guvernului Republicii Socialiste România, poporului român preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pentru sprijinul ierii şi constant acordat luptei juste a poporului cambodgian. Mulţumind călduros pentru mesajul transmis, pentru urările şi sentimentele exprimate, preşedintele Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, prinţului Norodom Stanuk un cald salut prietenesc, împreună cu cele mai sincere felicitări, iar eroicului popor khmer simţămintele de solidaritate ale poporului român cu lupta pe care o duce cu curaj şi abnegaţie pentru făurirea unei Cambodgii libere şi independente. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat solidaritatea militantă faţă de bravul popor khmer, asigurîndu-l de tot sprijinul Partidului Comunist Român, Republicii Socialiste România şi , al poporului român în lupta sa dreaptă pentru eliberarea şi independenţa patriei, pentru cucerirea dreptului sacru de a se dezvolta de-sine-stătător, în conformitate cu dorinţele şi aspiraţiile sale. Preşedintele României şi-a reafirmat convingerea că această luptă va fi încununată de succes, că victoria finală va fi de partea forţelor patriotice khmere, sub conducerea Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, astfel, ca poporul khmer, greu încercat în acest kung război, să-şi poată îndrepta forţele spre dezvoltarea economico-socială a ţării, spre ruinarea bunăstării sale materiale şi spirituale, progresiste, antiimperialiste, înregistrează victorii tot mai mari, că raportul de forţe pe plan internaţional este în favoarea luptei de eliberare naţională, a forţelor progresiste, a păcii şi colaborării între popoare. Desigur, mai sunt forţe reacţionare care încearcă să oprească sau să împiedice desfăşurarea acestei lupte. Tocmai de aceea noi considerăm că este necesară întărirea solidarităţii, a unităţii tuturor forţelor progresiste şi antiimperialiste, pentru a asigura victoria luptei de eliberare naţională, înfăptuirea unei politici noi, de deplină egalitate în drepturi între toate statele şi popoarele, de respect al independenţei şi suveranităţii naţionale. Preocupîndu-se de asigurarea construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate în propria ţară, în România, poporul nostru sprijină activ luptele de eliberare naţională, dezvoltă colaborarea şi solidaritatea cu ţările socialiste, cu statele care luptă pentru independenţă şi progres social, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, acţionează pentru o politică de colaborare, care să permită fiecărui popor să-şi făurească o viaţă nouă, liberă. Vizita pe care o întreprindeţi în Roma-Convorbirea cordială şi prieteneasca dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu -şi membrii delegaţiei a prilejuit un larg schimb de informaţii şi vederi in principalele probleme de interes comun ale relaţiilor româno-khmere şi ale vieţii internaţionale actuale.. S-a relevat cusatisfacţie evoluţia mereu ascendentă a raporturilor bilaterale, subliniindu-se însemnătatea deosebită a întîlnirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi prinţul, Norodom Stanuk pentru intensificarea şi adîncirea continuă a legăturilor dintre ţările, partidele şi popoarele noastre A fost evidenţiată hotărîrea comună de a sprijini activ lupta popoarelor pentru eliberare naţională şi socială, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru respectarea dreptului imprescriptibil al fiecărei naţiuni de a-şi făuri singură destinul, de a se dezvolta de-sine-stătător. * După convorbiri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reţinut la dejun pe membrii delegaţiei. Au participat tovarăşii Gheorghe Cioară, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Miii, Gheorghe Pană, Gheorghe Radulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Ştefan Andrei, George Macovescu, Teodor Vasiliu, Ion Gheorghe. Au luat parte Khieu Samphan, leng Sary, Sarin Chhak, leng Thrith, Clica San. In timpul dejunului, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi viceprim-ministrul Khieu Samphan au rostit toasturi, întrevederea şi dejunul au decurs intr-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, in spiritul bunelor relaţii existente intre cele doua ţari şi popoare. Ceauşescu una este o expresie a relaţiilor de prietenie existente între popoarele noastre şi va contribui, fără îndoială, la adîncirea acestei prietenii, la întărirea solidarităţii militante dintre poporul român şi poporul khmer. Aş dori să exprim, încă o dată, deplina noastră solidaritate cu lupta poporului cambodgian, cu forţele de eliberare naţională, cu Frontul Unit Naţional al Cambodgiei, cu Guvernul Regal de Uniune Naţională şi să vă urez dumneavoastră, tuturor luptătorilor, succes deplin în lupta pe care o duceţi şi să obţineţi victoria cît mai curind ! Doresc să toastez pentru victoria deplină în lupta de eliberare naţională a poporului cambodgian pentru a-şi putea făuri o viaţă liberă, independentă ! Pentru o bună colaborare şi în condiţii de pace, intre popoarele noastre ! în sănătatea şefului statului şi al Guvernului de Uniune Naţională, prinţul Norodom Siank ! în sănătatea oaspetelui nostru, viceprimministru şi comandant şef al forţelor de eliberare ! în sănătatea tuturor prietenilor prezenţi astăzi aici ! în sănătatea dumneavoastră, a tuturor î Tpostul preşedintelui Nicolae Toastul viceprim-ministrului Khieu Samphan Stimate domnule Nicolae Ceauşescu, conducător respectat şi iubit al poporului român, Excelenţele voastre prezente aici, Cuvintele extrem de călduroase rostite de Excelenţa Sa, domnul Nicolae Ceauşescu, la adresa poporului nostru, la adresa forţelor armate de eliberare naţională, le-am ascultat cu deosebită emoţie. Permiteţi-mi, încă o dată, să exprim mulţumirile noastre cele mai călduroase Excelenţei Sale, domnului Nicolae Ceauşescu, şi tuturor distinşilor conducători ai Republicii Socialiste România. România este una din primele ţări socialiste care au recunoscut Guvernul Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei încă de la constituirea sa. Apoi, Republica Socialistă România a desfăşurat numeroase acţiuni pentru a sprijini lupta noastră justă pe plan internaţional. In Cambodgia noi am urmărit întotdeauna cu o deosebită atenţie activitatea neobosită desfăşurată de Excelenţa Sa domnul Nicolae Ceauşescu în viaţa internaţională, pentru apărarea păcii în lume, pentru instaurarea unnor relaţii internaţionale bazate pe egalitate în drepturi şi fără nici un amestec din afară. Această activitate constituie o contribuţie deosebit de preţioasă nu numai pentru consolidarea păcii în lume, ci şi pentru ajutorarea poporului nostru în obţinerea victoriei. Delegaţia Frontului Naţional Unit al Cambodgiei şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei este deosebit de fericită de a avea ocazia să viziteze România şi de a mulţumi prin viu grai poporului român, eminenţilor conducători ai României, pentru sprijinul frăţesc pe care ni l-au acordat. Suntem ferm convinşi că vizita noastră va permite celor două popoare ale noastre să se cunoască şi mai bine, că va întări tot mai mult relaţiile frăţeşti de prietenie şi solidaritate militantă dintre popoarele şi ţările noastre. Cu aceste sentimente, cer îngăduinţa Excelenţelor Voastre de a ridica paharul pentru victoria comună a popoarelor noastre ! Pentru solidaritatea de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul cambodgian ! în sănătatea şi pentru viaţa lungă a Excelenţei Sale, domnul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România ! în sănătatea şi pentru viaţa lungă a prinţului Norodom Sianik, şeful statului şi preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei în sănătatea tuturor Excelenţelor şi prietinilor aici de faţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe vicepremierul pentru probleme economice al guvernului sirian Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 30 aprilie, pe vicepremierul pentru probleme economice al guvernului sirian, Mohamed Haydar, care face o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ion Păţan, viceprim-ministru al guvernului, ministril comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. Vicepremierul guvernului sirian a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Striepe, Hafez Al Assad, precum şi cele mai bune urări de prosperitate şi noi succese poporului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Hafez Al Assad un salut cordial, urări de sănătate şi fericire, de pace, progres şi bunăstare poporului sirian. In timpul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, a fost.. subliniată evoluţia pozitivă a relaţiilor prieteneşti de colaborare şi cooperare dintre cele două ţări, exprimîndu-se, de ambele părţi, dorinţa de a se înfăptui în cele mai bune condiţiuni acordurile şi înţelegerile încheiate cu prilejul recentei vizite în Siria a şefului statului român. Totodată, s-a manifestat dorinţa de a lărgişi aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, pe baze stabile, de lungă durată, în interesul ambelor ţări şi popoare. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme de interes comun privind situaţia internaţională actuală. întrevederea s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească. el