Flacăra Iaşului, iunie 1974 (Anul 30, nr. 8612-8637)
1974-06-01 / nr. 8612
ANUL XXX Nr. 8612 SÎMBATA 1 IUNIE 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean în înfăptuirea programului ideologic al partidului O mai mare diversificare şi vitalizare a formelor şi mijloacelor muncii politice !ilanţul realizărilor obţinute în cele trei decenii care s-au scurs de la eliberarea patriei de sub dominaţia fascistă încorporează, la scara judeţului Iaşi, ca şi a întregii ţări, o dată cu transformările pe plan economic şi social, adevărate mutaţii în procesul formării şi dezvoltării conştiinţei socialiste. O perioadă deosebit de fertilă o reprezintă, în acest cadru, anii care au trecut de la adoptarea Programului ideologic, în înfăptuirea căruia un loc principal îl ocupă activitatea politică şi cultural-educativă de masă. Obiectivul principal al activităţii cultural-educative priveşte participarea conştientă a maselor de oameni ai muncii la înfăptuirea exemplară a sarcinilor profesionale, forjarea noilor trăsături specifice societăţii socialiste, cultivarea spiritului de dăruire şi răspundere, a atitudinii combative faţă de orice rămăşiţe retrograde. Competenţa cu care organele şi organizaţiile de partid conduc această activitate, ca şi efectele unei munci rodnice sunt reflectate de varietatea de forme şi mijloace utilizate, de sfera de cuprindere a maselor aflată în continuă extindere, de numărul mare de iniţiative puse în valoare. Intre formele activităţii politice de masă cărora organizaţiile de partid din judeţul nostru au reuşit să le confere, în ultimii ani, adevărate valenţe educative se înscriu : munca politică de la om la om, sistemul de grafice şi chemări concrete la întrecerea socialistă, gazetele de perete şi satirice, numărul mare de filme consacrate faptelor din viaţa economică a întreprinderilor, cabinetele de ştiinţe sociale, staţiile de radioamplificare, brigăzile artistice de agitaţie. O preocupare con- 505S ma stantă pentru îmbunătăţirea muncii in acest domeniu întîlnim la numeroase întreprinderi, printre care : Nicolina, Metalurgica, Ţesătura, Direcţia regională C.F.R., Combinatul de fibre sintetice, întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Ilolboca, cu şi în tot mai multe comune şi, îndeosebi, la Şipote, Lespezi, Vlădeni, Pd. Boaiei, Ruşinoasa. Spiritul angajant, efectele activităţii educative sunt reflectate de iniţiativele cărora colectivele de muncă din aceste unităţi economice le dau viaţă şi care vizează mai buna utilizare a capacităţilor de producţie, gospodărirea materiilor prime, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea productivităţii, întărirea disciplinei, atitudinea faţă de muncă, comportarea în societate, cultivarea eticii şi echităţii socialiste. In acelaşi timp, asistăm la un adevărat proces de diversificare a activităţii cultural-educative de masă, de sporire a forţei acesteia la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste. Astăzi, se desfăşoară o tot mai puternică mişcare artistică de masă la Combinatul de fibre sintetice, întreprinderea mecanică „Nicolina“, Fabrica de tricotaje „Moldova“, întreprinderea mecanică de material rulant Paşcani, unde activează numeroşi artişti amatori, într-o gamă variată de formaţii : ansambluri folclorice, echipe de teatru, de dansuri, tarafe, grupuri vocale, coruri, formaţii care reuşesc, prin repertorii şi interpreta(continuare în pag . 3-a) Al. FLOAREŞ La ordinea zilei în agricultură PRASITUL Datele centralizate la Direcţia agricolă demonstrează că de la începutul săptămînii curente munca prăşitorilor de pe aproape tot cuprinsul judeţului a fost de la o zi la alta mai spornică. In acest interval prima praşilă s-a încheiat practic la sfecla de zahăr, progresînd tot mai rapid la restul culturilor. Și la floarea-soarelui lucrarea a fost terminată în întreprinderile agricole de stat și cea mai mare parte a C.A.P.-urilor. In sectorul agricol cooperatist mai sînt însă de realizat circa 15 procente din plan. Rămîneri în urmă mai mari se semnalează în cooperativele agricole din Schitu Duca, Dobrovăţ, Voineşti, Vlădeni, Andrieşeni, Dumeţti, Româneşti etc. Aici, ca şi în restul unităţilor întîrziate, se impune un plus de efort pentru a încheia acţiunea în cîteva zile. In cel mai scurt termen trebuie să fim gata cu prima lucrare de întreţinere şi la cultura cartofului — obiectiv pe deplin realizabil, întrucît restanţele pe judeţ reprezintă mai puţin de 35 la sută din suprafaţa totală. Atragem atenţia asupra necesităţii de a se sincroniza mai bine activitatea cooperatorilor cu cea a mecanizatorilor avînd în vedere că într-o serie întrea (continuare în pag. a 3-a) în pagina a 3-a Spirit comunist, combativ întregii activităţi politico-educative Pașcani. Imagine din cartierul „7 Noiembrie“ Manifestări cultural-artistice In cadrul manifestărilor consacrate împlinirii a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Congresului al XI-lea al partidului, ieri, a avut loc în Sala voievozilor de la Palatul Culturii un emoţionant spectacol de muzică patriotică „Dulce Românie". Spectacolul a fost realizat de către Asociaţia scriitorilor, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ şi Filarmonica de stat „Moldova“. Tot ieri, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor a avut loc un spectacol al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" cu piesa „Sîmbătă la Veritas“ de Mircea Radu Iacoban. După vizionare, s-a purtat un interesant dialog între spectatori şi autorul piesei, care semnează și regia, precum şi cu colectivul de realizatori. Economisirea hîrtiei — acţiune de mare interes social De ce se pierd sacii de hîrtie ? In 1973, conform legii (H.C.M. 1436/70), 24 de unităţi din judeţul nostru trebuiau să predea la I.P.A. (D.C.A.) 701.000 bucăţi saci de hîrtie în care primiseră materiale. In depozite au intrat, însă, numai 11.000 ! Nici o unitate nu s-a achitat integral de sarcină, iar multe nu au livrat nimic. Iată doar cîteva exemple (în paranteză, cantităţile din plan) : I.A.S. Popricani (6679 bucăţi), I.A.S. Iaşi (3488), I.T.A. (27.311), T.I.M.I. (27.000), Trustul de construcţii (95.700), I.C-T. (256.000) etc. Deşi au fost din nou avertizaţi, cei în cauză continuă şi în acest an să trimită, în loc de saci, justificări nefondate, care atestă necunoaşterea legii, lipsă de răspundere, de operativitate, neglijenţă. Că sunt posibilităţi — iată doar un exemplu : I A.S. Tg. Frumos, confirmând sarcina pe acest an, se angajează să recupereze şi restanţa din 1973 ! Şi totuşi, aşa cum spuneam, sacii aceştia continuă să se piardă. I.P.A. a primit, în acest an, doar 30.000 bucăţi, pentru că unităţi ca T.C.I. (care trebuia să livreze 11.260), Trustul de construcţii (38.296), I.C.C.F. (34.826), Grupul de şantiere de drumuri şi poduri (36.334), toate I.A.S.urile nu au livrat încă nimic ! Este momentul ca toate colectivele să treacă la îndeplinirea exemplară a acestei sarcini. Iar cei vinovaţi de risipa ce se mai produce, să fie aspru sancţionaţi. Populaţia va putea contribui mai activ Sarcinile de plan majorate cu 20 la sută în acest an, ca şi importanţa pe care a căpătat-o hîrtia pun în faţa colectivului I.P.A. probleme speciale privind colectarea deşeurilor în cantităţi sporite. Un rol de seamă în acest sens revine şi populaţiei, căreia unitatea respectivă trebuie să-i mărească posibilităţile de colectare, predare şi transport. — Am întocmit un plan ope- CONST. PALADUTA (continuare în pag. a 3-a) In întîmpinarea cerințelor cumpărătorilor După ce, zilele trecute, unităţile ieşene ale I.L.F. au pus la dispoziţia cetăţenilor însemnate cantităţi de varză timpurie, gama trufandalelor se va îmbogăţi în continuare. După cum am fost informaţi de conducerea I.L.F. zilele acestea, pieţele Iaşului vor fi aprovizionate cu mazăre , boabe şi cu delicioasele cireşe de mai. COMUNA RUGINOASA - FRUNTAŞA PE ŢARA Analizînd rezultatele obţinute în întrecerea pe ţară între comune pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale, pe anul 1973, Comisia centrală pentru îndrumarea şi coordonarea întrecerii a hotărît acordarea următoarelor premii şi menţiuni comunelor fruntaşe pe ţară : a) Premiul I comunelor : Bîrca, judeţul Dolj, Devesel, judeţul Mehedinţi, Topalu, judeţul Constanţa, Schela, judeţul Galaţi, Voluntari, municipiul Bucureşti, Merişani, judeţul Argeş, Ighiu, judeţul Alija, Munteni-Buzău, judeţul Ialomiţa, Ruginoasa, judeţul Iaşi şi Dobreni, judeţul Neamţ. b) Premiul II comunelor : Vulcan, judeţul Braşov, Dobrosloveni, judeţul Olt, Şuteşti, judeţul Vâlcea, Crasna, judeţul Sălaj, Bucecea, judeţul Botoşani, Ulmeni, judeţul Ilfov, Stejari, judeţul Gorj, Bucov, judeţul Prahova, Tăuţii-Măgherăuş, judeţul Maramureş şi Galbenii, judeţul Brăila. c) Premiul III comunelor : Cefa, judeţul Bihor, Sîntana, judeţul Arad, Ipoteşti, judeţul Suceava, Căpleni, judeţul Satu Mare, Brănişca, judeţul Hunedoara, Răcâşdia, judeţul Caraş-Severin, Vîrteşcoiu, judeţul Vrancea, Săulia, judeţul Mureş, Murgeni, judeţul Vaslui şi Mihai Viteazul, judeţul Cluj. d) Menţiunea comunelor : Petru Rareş, judeţul Bistriţa-Năsăud, Catalina, judeţul Covasna, Peciu Nou, judeţul Timiş, Chilia Veche, judeţul Tulcea, Drăgăneşti-Vlaşca, judeţul Teleorman, Gălăuţaş, judeţul Harghita, Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, Puieşti, judeţul Buzău, Avrig, judeţul Sibiu şi Săuceşti, judeţul Bacău. Ziua internaţională a copilului Mugurii viitorului 1 Iunie, Ziua internaţională pentru apărarea copilului, poate avea in unele părţi, încă incandescente ale globului, imaginea mamei care-şi apără pruncii, poate lua chipul porumbelului lui Picasso ori pur şi simplu efigia unui mugur deschis exploziv către viaţă şi soare. Cert este însă că la noi ea semnifică gingăşie şi dragostei ocrotirea mlădiţelor tinere, în care părinţii şi societatea doresc să-şi găsească deopotrivă oglindite cele mai nobile aspiraţii, săşi vadă structurate marile idei ce dau sens istoric vieţii, viitorului spre care năzuim. „Suntem fiii unui popor harnic şi talentat, care a iubit şi iubeşte cu ardoare munca, dreptatea şi pacea“• le-a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu copiilor cu prilejul celei de a II-a Conferinţe Naţionale a Organizaţiei pionierilor. Şi aceste cuvinte vibrante au rămas întipărite nu numai in memoria elevilor, dar şi a educatorilor chemaţi să asigure acordarea actului instructiv-educativ cu cerinţele timpului şi să-l integreze sensului spiritual şi social al acestei epoci. Plenara C.C. al P.C.R. din 18 — 19 iunie 1973 a hotărît generalizarea învățămîntului pre- M. DIMA (continuare în pag a 3-a) Fiecare copil cu preferinţa lui. Foto : L. STRATULAT