Flacăra Iaşului, august 1974 (Anul 30, nr. 8664-8689)
1974-08-01 / nr. 8664
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara comună a Comitetului Central al Parfidului Comunist Român şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României Document de excepţionala însemnătate în activitatea politică şi organizatorică premergătoare Congresului al Xl-lea al P.C.R Magistrala cuvîntare a’ secretarului general al partidului nostru, tovărăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la încheierea lucrârilor Plabărei colitie a Cottfitetului Central al Partiduilui Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, din zilele de 27—29 iulie a.c., se înscrie ca un" moment de excepțională însemnătate în etapa premergătoare celui de al XV-lea Congres" al partidului, convocat pentru data de 25 noiembrie a.c. Făcând o strălucită "sinteză"a documentelor aprobate de Plenară şi care urmează să fie supuse dezbaterii largi în întregul partid, cu toţioamenii muncii, cu întregul popor şi, pe această bază, definitivate şi prezentate spre aprobare Congresuluial XI-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază faptul că atît proiectul programului partidului cît şi proiectul de directive privind dezvoltarea economico-socială a României în anii 1976—1980, precum şi prognozele de dezvoltare în perspectivă a ţârii pînă în 1990— elaborate pe baza concepţiei ştiinţifice materiatist-dialeetice şi istorce — pornesc de la legităţile universal valabile, de la aplicarea acestora la condiţiile concrete economico-sociale şi istorice din ţara noastră. Pornind de la analiza ştiinţifică materialuldialectică şi istorică a dezvoltării generale a societăţii omeneşti, a societăţii româneşti şi a lumii contemporane, programul partidului subliniază momentele importante, cruciale, care au determinat evoluţia poporului român, ducînd la formarea statului naţional, la dezvoltarea României moderne, la apariţia proletariatului a mişcării revoluţionare şi muncitoreşti în ţara noastră. In acest context, se subliniază în Cuvîntare, proiectul programului acordă o atenţie deosebită constituirii primului partid muncitoresc revoluţionar în Otomânia, în 1893, şi, alţii, a Partidului Comunist Român, în 1921, menționîndu-se ctteva. 4M1. momentele important^ în care partidul _s-a. afirmat cu^ pțiters .qa' forță politică fratională, acționînd pentru unirea, clasei muncitbare, Ydalfcarea Frontului’tilic Kiuitcitor'esc și a unitâții tututor ffrrțeîor â&nbfcratice antifasciste, penttfr apărarea intereselor naţionale ale întregului popor, pentru organizarea şi desfâşurarea cu succes a insurecţiei naţionale arimiate, antifasciste şi yntiim'jei,îâiss,te. Sîunt sintetizate apoi,în proiectul'jirocramului, măreţele victorii obţinute de poporul român, sub conducerea partidului, în transformarea revoluţionară a ţării, în făurirea" societăţii socialiste şi, în baza concluziilor desprinse, sunt stabilite obiectivele şi căile de acţiune ale partidului în noua etapă strategică de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, dîndu-se dezvoltării ţării o perspectivă clură pentru următorii 20—25 de ani. „Programul!, subliniază tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Că o orientare generală ştiinţifică, marxist-leninistă, pentru întreaga activitate pe plan naţional şi internaţional a partidului şi poporului nostru. El stabileşte linia generală de făurire a societăţii socialiste multilateral,dezvoltate şi de înaintare pe calea comunismului în Itomăaia, de participare activă a ţării noastre in viaţa internaţională, la lupta pentru transfer,mutea pe baze noi a omenirii,, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai buine, a unei lumi a păcii şi colaborării între toate popoarele". rfefeindu-se Îşi proiectul directivelor, secretarul general al partidului subliniază ca acestea fac unbilanţ al realizărilor obţinute din anii construcţiei socialismului şi trasează căile dezvoltativ’ economice şi sociale a ţării în anii 1976 —1980, stabilind, totodată, prognozele re pers (continuare în pag. a3-a) w i L I’ă”1 ii i • , .ifi 1 i i i £ 'i! î f'.i'if i • ’ f Foto: S. LEONID • Injiş^iailulnă íasSUfvitatea grabifică a culturilor duble. In pagina a 2-a Tinereie, idealuri, răspunderi fia rC.A P- Plodu-Iloaiei, me'fcabizatiifii execută arături pe • terenurile eliberate de .baloți. Unităţile economice în marea întrecere pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen Utilajelor—o încărcare maximă, o folosire optimă Convorbire cu tov. Constantin Frost, directorul fabricii mixte Iaşi — Reluîm! o ştire ,publicată recent, şi în„ ziarul nostru, aş vrea să mă opresc asupra bunelor rezultate dobîndite* de colectivul Fabricii mixte, din cadrul I.JM.Ia. In acest an , o producţie globală suplimentară de 1,2 milioane lei, un plus Jde 790.000 lei laiproducţia marfă, depăşirea prevederilor la activităţile neindustriale , cu 520.OOO Itj, desfacerea unui volum de mărfuri sporit cu *200.000 lei, multe sortimente şi servicii noi etc. Care este suportul acestor realizări? Aăci cea principală care guvernează activitatea fabricii noastre este folosirea maximă a capacităţii de producţie existentă. Avem foarte refacte secţii şi centre, majoritatea dotate cu utilaje vechi. Aceasta a impins reconsiderarea activităţii de întreţinere şi reparaţii, încredinţarea ei , pe baza unor grafice riguros întocmite, celor mai buni■ meseriaşi. A fost urmărită, de aseretenea, încărcarea tot mai bună a utilajelor. . — Ce exemple ne puteţi oferi? — Iată cîteva.. Numai prin folosirea mai raţionala a capacităţilor existente la secţia de timplarie, producţia de mobilă s-a dublat faţă de anul trecut, şi aceasta la condiţiile in care unele Utilaje — descoperite ca • fiind rrefolosite complet — au fost transferate la Tg. Frumos, unde am deschis o secţie nouă. Această secţie, realizată practic fără nici o investiţie, va produce pipă la sfîrşitul anulor obiecte. In valoare 1 milion lei! Instalaţia de Imbuteliere a băuturilor răcoritoare, deşi trebuia înlocuita încă din 1973, a fost pusă la parter de oamenii noştri şi funcţionează perfect, la acest fel, nu numai că obţinem cu ea o producţie de peste 10 milioane lei, dar am renunţat şi la un costisitor import. In sfirşit, pe aceleaşi calpacităţi, realizăm în acest an cu 1 milioane de cărămizi mai mult dacît In 1973 1 . — Probabil că eficientizarea producţiei ocupă un loc la fel de important ca agenda de lucru a întregului colectiv. Evident .Dacă ar fi să mă refer tot la cărămizi, să amintesc doar că — graţie complexului da măsuri, iniţiate încă de anul trecut eforturile susţinute depuse da fiecare om, concertate de către organizaţia de partid , s-a realizat rentabilizarea fiecăruia din cele trei sortimente fabricate. Pentru fiecare mie de cărămizi primim acum preţuri superioare celor planificate cu sume variind între ,111 şi 182 lei.Prezenţa cărămizilor noastrer la „E.R.IE.N.-74“ reprezintă, de altfel,o recunoaştere a calităţii acestora. Noi nu uităm, insă, că la acest produs avem o restanţă faţă da plan df, aproape 1,7 miioane bucăţi. A fost intocmit Insă un grafic precis de lucru, şi fiecare -A micşorează diferenţa care, in Ienia următoare, va dispare. Deşi discuţia a continuat inei mult, nu oprim aici şirul însemnărilor. Nu înainte de a sublinia că şi colectivul Flbricii mixte dovedeşte — prin onorarea la zi a angajamentelor asumate, prin depăşirea sarcinilor — dorinţa de a fi prezent cu noi succese la marile evenimente din acest an. T. GALATEANU în lupta cu apele, au învins oamenii, solidaritatea comunistă După două săptămîni de munca Timp de aproape două săptămîni am fost martor la marea bătălie ce s-a dat în localităţile din zona Prutului şi a Jijiei ,supuse pericolului inundaţiei. SUte, mii de comunişti, muncitori dintoate întreprinderile ieşene de, «r instrucţii, din celelalte întreprinde şi instituţii din municipiu, ţăran şi din multe comiune, ale judeţului, activişti de partid şi de stat, lucratori ai Inspectoratului judeţean al Ministerului de Interne, noiembri ai formaţiunilor de gărzi piatriotice, răspunzînd la chemare* organizațiilor de partid, au muncit neobosit cite 14—16 și chiar mai multe, ore pe. zi pentru a sta. dili . ' furia ‘abelor dezlănțuite. Au fost amenajați s$ei. de As. de dig./au,.fost. transportate^ mii de' tobe de părrtini, sAu cdnsumat energii de valori inestimabile. Şi toate acestea, pentru să participativi la ateasta ,mare battâlli», de la Bivolari sau Victoria, de la Bosia sau Ţuţora, de la Măcărăşti, Golăeşti sau Grozeşti, ca şi din celelalte localităţi din zona inundabilă, sunt oameni cu o înaltă conştiinţă comunistă, patriotică. Am fost martor, timp de aproape două saptămlni, la această mare bătălie, consemnînd dovezi inegalabilii de spirit de dăruire, de solidaritate romană. Am fost martorul unor adevărate fapte de eroism şi mi-ai putut da seana încă o dată de frumuseţea sufletească a harnicilor noştri concetăţeni din construcţii, industrie, agricultură, care, în faţa pericolului comun, şi-au dat mina formînd, cu piepturile lor, un, zid viu în faţa pericolului puhoaielor dezlănţuite. Sunt oameni crescuţi şi educaţi de partid, sunt comunişti, sunt posesorii unei înalte conştiinţe comuniste. A renunţala odihnă, a renunţa la hrană pentru a fiu permite apelor cale ,liberă, nu este o treabă deloc uşoară. Peste tot s-a muncit eroic. Ultima zvocnire a apelor, Prutului a avut loc ■, noaptea, de 29 Spre 30 iulie. Grădina de legume a Grozeştilor era ameninţată. Deşi era cu mult RADU GOMAN Îctinîi'muare în pâfi'. á 3 ») armei ieşean Statisticienii § ,-■! S* S Coloana 4« cifre care, la pri gi ma vedere, nu spun nimic sau S § prea puţin, aeărînd forţa e- N 5 moţională, n unei opere de ar- 5 5 tă, sunt zilnic scrise, îndosan- S § ate şi aşezat# la loc sigur. Oa- ^ S menii care scriu aceste cifre in g t coloane pu apar pe afişe, îi cu- § 5 nqsc doar rpţiqle şi prietenii. No», J ș gazetarii, apelăm adeseori la „ 5 cei ce se ocupă cu statistica s» g § si, Uitevoitctri. nfiJ»Uj» totul Ja s 8 indemînă. Luam cifrele de care N S aven» nevoie, le îisbrăcăm in g § haina care li se cuvine şi le ^ 8 dăm astfel forţa de convingere N necesară. Uităm însă adeseori g g de cei care ne-au furnizat e- S 5 senţialul, cifra concludentă. A- g g cum, cind întreaga noastră pre-g g să j este angajată intr-o vastă ^ § activitate de prezentare a reaşe Uzărilor obţinute în cei 30 de 5 5 ani de la eliberare, statistici ^ 5 enii se dovedesc deţinători de & § comori. Nu. aur $i diamante doi i.țU ei, ci acele cifre care nes S arată marea forţă creatoare a g 8 poporului nostru, forţă care g 5, merită pusă .M evidenţă asese menea unui izvor de viaţa pe»- g g tru prezent si viitor* Statisti- g 8 elenilor din Direcţia Judeţeană, s. g din întreprinderi şi instituţii, g ţ tuturor acelora care ne pun la B 5 dispoziţie comorile lor de cifre ţi ţ le exprimăm gratitudinea noas- g ^ tră în acest colţ di pifftină. V. GHEORGTUU | I