Flacăra Iaşului, septembrie 1974 (Anul 30, nr. 8690-8714)

1974-09-01 / nr. 8690

f ANUL XXX Nr. 8690 duminica 1 SEPTEMBRIE 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean A In întîmpinarea Congresului al Xl-lea al P.C.R. Adunările şi conferinţele * * de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid din condiţiile u­­nei vii efervescen­ţe politice prile­juite de sărbători­rea gloriosului ju­bileu al eliberă­rii patriei şi de apropierea desfăşurării lucră­rilor celui de al XI-lea Con­gres al P.C.R., cînd comuniştii şi ceilalţi oameni ai muncii dezbat cu deosebit interes şi cu toată răspunderea proiec­tele programului partidului şi al Directivelor privind dezvol­tarea economico-socială a pa­triei noastre în următorul cin­cinal, precum şi în perspec­tivă pînă în 1990, în organi­zaţiile de partid au loc in­tense pregătiri pentru adună­rile de dări de seamă şi a­­legeri — eveniment de mare însemnătate în viaţa comuniş­tilor. Pe baza Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—29 iu­lie 1974, adunările şi confe­rinţele pentru dări de seamă şi alegeri vor avea loc, înce­­pînd de la 1 septembrie a.c., în toate organizaţiile partidu­lui, inclusiv în cele care ur­mau să ţină adunările sau conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri în 1976. Ex­presie a profundului demo­cratism care caracterizează partidul nostru, adunările şi conferinţele de dări de seamă şi alegeri sunt chemate să fa­că o amplă analiză a activi­tăţii organelor şi organizaţii­lor de partid pentru trans­punerea în practică a hotărî­­rilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a P.C.R. din iulie 1972, ale ple­narelor C.C. al P.C.R. şi ale indicaţiilor date de secretarul general al partidului, să eva­lueze rezultatele obţinute în diferite domenii de activitate, să scoată cu curaj la iveală neajunsurile şi lipsurile ma­nifestate în mun­ca de partid şi să stabilească, în lu­mina noilor docu­mente de partid, cele mai potrivi­te măsuri pen­tru îmbunătăţirea muncii de viitor. După cum a subliniat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României din iu­lie a.c., „Adunările şi con­ferinţele de partid, dezba­terea programului şi a direcţi- I velor trebuie să ducă la ridi- ’ carea nivelului politico-ideo- ] logic, la întărirea organizato-­­ rică a partidului, la creşterea­­ spiritului critic şi autocritic, la dezvoltarea democraţiei de partid, la întărirea muncii şi conducerii colective, la creş­terea forţei de acţiune şi a rolului conducător al partidu­lui în toate domeniile de ac­tivitate. Totodată, trebuie să obţinem o întărire şi mai pu­ternică a disciplinei de par­tid, a răspunderii fiecărui co­munist în îndeplinirea sarci­nilor încredinţate de partid în orice domeniu de activitate“. Pe baza planului de măsuri aprobat de biroul Comitetului judeţean de partid, în judeţul Iaşi adunările şi conferinţele pentru dări de seamă şi a­­legeri vor avea loc între 1 septembrie — 10 noiembrie 1974, după cum urmează: pînă la 15 octombrie — în toate grupele de partid, organizaţii­le de bază şi organizaţiile conduse de comitete de par­tid, inclusiv în organizaţiile comunale de partid, şi cele ale­­ oraşelor Hîrlău şi Tg. Frumos,­­ iar între 5—26 octombrie la­­ organizaţiile de partid ale o-­­­raşului Paşcani şi municipiu­­­ (continuare în pag. a 3-a)­­ GH. CILIBIU secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. s Peisaj din noua arhitectură ieşeană. In imagine : clădirea ca­re adăposteşte atelierele de proiectare ale Facultăţii de construc­ţii din cadrul Institutului politehnic. (Arhitecţi : Maria şi Ni­­colae Porumbescu). Foto : L. STRATULAT întreprinderea de antibiotice Peste 50 milioane lei — producţie suplimentară Colectivul de muncă al între­prinderii de antibiotice depune eforturi susţinute pentru onora­rea exemplară a sarcinilor şi angajamentelor. După cum ne in­formează conducerea întreprin­derii, pînă în prezent s-a reali­zat o producţie suplimentară în valoare de peste 50 milioane lei concretizată în însemnate canti­tăţi de medicamente. A îndeplinit planul cincinal PAŞCANI (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Un succes de prestigiu a ob­ţinut şi colectivul Cooperati­vei zonale de consum Paş­cani. Recent, acest harnic co­lectiv de muncă păşcănean a îndeplinit prevederile planului cincinal în sectoarele produc­ţiei de marfă şi achiziţii. Sînt, de asemenea, condiţii pentru onorarea sarcinilor cincinalu­lui şi în sectorul comercial, pînă la sfîrşitul lunii septem­brie a.c. I. ANDRONE Importante acţiuni gospodăreşti Mobilizaţi de către organizaţii­le de partid, consiliile săteşti ale Frontului Unităţii Socialiste şi consiliul popular, cetăţenii din comuna Popricani au realizat, prin muncă patriotică, un însem­nat volum de lucrări edilitar­­gospodăreşti. Valoarea acestora se ridică la 1,1 mili­oane de lei, prin­tre care amintim: construirea a 20.000 m.p. tro­tuare, repararea şi întreţinerea a 20 km drumuri, ame­najarea şi întreţi­nerea a 2,5 ha spaţii şi zone verzi etc. Iaşul — prezenţă edificatoare în marea vitrină a României XXX Deschisă de două săptă­­mini in Capitală, Expoziţia Realizărilor Economiei Na­ţionale — E.R.E.N. *74, au­tentică frescă a marilor rea­lizări obţinute de ţara noas­tră in cei 30 de ani care au trecut de la eliberarea sa de sub dominaţia fascistă, con­stituie un puternic punct de atracţie pentru mii şi mii de vizitatori, de toate vîrstele şi profesiile, atit din ţară, cit şi de peste hotare. In această perioadă, prin cele 27 de pa­vilioane ale E.R.E.N. *74, cu­­prinzînd mai bine de 90.000 de exponate din toate ramu­rile economiei naţionale, au trecut peste 140.000 de vizi­tatori. Dar să pătrundem în ma­rea frescă a realizărilor eco­nomiei naţionale ... In pavilionul central, ca­re este incinta de onoare a E.R.E.N. 1 74, emblemele ce­lor 39 de judeţe sunt menite să informeze pe vizitatori a­­supra prezenţei acestora în expoziţia jubiliară. Intre a­­cestea, emblema judeţului Iaşi, ce poartă, alături de în­semnele mai vechi, cele ce personifică noua şi puterni­ca ipostază a Iaşului, cea industrială. Deopotrivă, vizitatorul de rind, ca şi specialistul ro­mân sau străin, aflaţi, în a­­ceste zile, la E.R.E.N. ’74, constată, de altfel, prezenţa judeţului Iaşi, pretutindeni, în marea vitrină a României XXX , fie în pavilioanele cul­turii şi învăţămîntului, sănă­tăţii şi mişcării sportive, a­­griculturii şi industriei ali­mentare, ale industriei uşoa­re şi industriei de prelucrare a lemnului, fie in cele ale chimiei, metalurgiei şi con­strucţiilor de maşini. In stan­durile produselor industriei uşoare, de pildă, cei prezenţi nu ştiu ce să admire, mai întîi, coloritul viu, atrăgă­tor, calitatea ireproşabilă a „moarului" imprimat sau a „geavid­ului", ţesătură sin­tetică impregnată ce înlocu­ieşte articolele din piele, sto­fele din poliesteri şi multe altele, realizate la întreprin­derea „Victoria". Şi acesta nu este un lucru întâmplător, deoarece Iaşul deţine aproa­pe o treime din producţia totală a ţării de ţesături de mătase, precum şi ponderi însemnate in producţia de confecţii etc. Gama variată de medica­mente, îndeosebi antibiotice (peniciline de semisinteză, te­­tracicline, streptomicine, eri­­tromicine, diverse unguente etc.) fabricate la întreprin­derea ieșeană de antibiotice, o serie de sortimente de fi­re și fibre sintetice (polieste­­rice, propilenice) ce poartă marca Combinatului de fi­­ ­l. NITESCU 1. IVANICI (continuare în pag. a 2-a) însemnări de la E.R.E.N. *74 „SPIRITUL DE LA BUCUREŞTI“ Conferinţa Mondială a Popu­laţiei care şi-a încheiat lu­crările în Capitala patriei noastre, vineri, 30 august, a examinat şi a adoptat docu­mente de o deosebită însemnă­tate într-un domeniu vital al lumii contemporane : popu­laţia. Faptul că, pentru prima oară în istorie, se dezbat pro­blemele populaţiei într-o reu­niune internaţională la nivel guvernamental, la care au participat delegaţii din aproa­pe 140 de ţări, conduse de reprezentanţi personali ai şe­filor de state, vicepreşedinţi de guverne, miniştri, precum şi ai unor mişcări de elibe­rare naţională, prezenţa dele­gaţiilor a 21 de organisme ale Naţiunilor Unite şi agenţii specializate, a unui mare număr de organizaţii intergu­­vernamentale şi neguverna­mentale, reflectă dorinţa sin­ceră a popoarelor de a-şi aduce contribuţia la rezolva­rea problemelor majore ale umanităţii. Iniţiată de Organizaţia Na­ţiunilor Unite, Conferinţa Mondială a Populaţiei a adop­tat prin consens 27 de impor­tante documente şi a elaborat un plan mondial de acţiune care reflectă voinţa de coope­rare internaţională în vederea soluţionării problemelor ce confruntă omenirea, în folosul progresului economic, social, al cauzei păcii. Din docu­mentele Conferinţei Mondiale a Populaţiei se degajă ideea că, în actuala epocă istorică pe care o străbate comunita­tea umană, aspectele de ordin demografic, politica populaţiei trebuie abordată şi dezbătută în ansamblul problemelor RADU SIMIONESCU (continuare in pag. a 4-a) ////////J ­"""""" ISCHIȚEINCREION\ Căile afirmării N-aș spune că prietenul meu N. este un ratat. Insă a visat mereu să fie un șefuleţ mai mare decit este și obstacolele pe care nu le-a putut trece l-au blazat. — Uite, dom’ie­­ m-a luat el recent în primire — pînă și Virgilică a ajuns director adjunct. — Păi Virgilică e băiat capabil. — Ei, pe dracu’ ! Nevastă-sa are nea­muri tari... — Știam că a pus ordine la voi, în aprovizionare și toți colegii, în plen, l-au ca­racterizat ca excepțional. Pînă și tu l-ai lău­dat — Nu puteam să merg contra curen­tului. — Deci există un curent favorabil pentru el. Nu uita că acum sînt nişte norme precise privind avansarea. El a corespuns tuturor cri­teriilor, s-a afirmat și în activitatea obștească. Pe cînd tu te afirmi mai mult la bufetul din colț. — Acum îmi dau seama că a tras tare așa, din carierism. — Nu folosi vorbe mari. Și tu vrei să te afirmi, şi-i firesc. Esenţialul e să alegi căile drepte. Ştiu şi eu că mai există manevre de culise, că unii ajung sus tîrindu-se, dar e tot mai greu şi mai jenant, fiindcă semenii văd şi nu tac. In cazul lui Virgilică totul e clar şi cinstit, la mai lasă fleacurile şi fă, prin muncă, dovada capacităţii pe care ştiu că o ai. — Mulţumesc pentru morală ! a bom­bănit amicul meu vădit supărat şi a schimbat subiectul discuţiei. MIHAI DUMITRIU

Next