Flacăra Iaşului, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 8715-8741)

1974-10-01 / nr. 8715

ANUL XXXI Nr. 8715 MARȚI 1 OCTOMBRIE IW4 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. în ziua de 30 septembrie 1974 a avut loc şe­dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a dezbătut pe larg propu­nerile de modificări la proiectul legii retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii , modificări rezultate ca urmare a discuţiei publice a proiectu­lui legii, precum şi din dezbaterea acesteia în ca­drul comisiilor Marii Adunări Naţionale. Apreciind că modificările aduse legii asigură o mai judicioasă aplicare în viaţă a principiilor e­­ticii şi echităţii socialiste in domeniul retribuţiei oamenilor muncii. Comitetul Executiv a stabilit ca proiectul legii să fie supus spre aprobare Marii­ Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat, de asemenea, proiectele de lege cu privire la fondul funciar ?i legea sanitar-veterinară. Legea fondului funciar porneşte de la necesi­tatea luării unor măsuri hotărîte de apărare a su­prafeţelor agricole şi arabile, de redare în circui­tul agricol a noi terenuri degradate, de folosire ra­ţională şi gospodărire judicioasă a pământului­­ bun al întregului popor. Legea sanitar-veterinară are în vedere perfec­ţionarea activităţii de prevenire şi combatere a bolilor la animale, îmbunătăţirea supravegherii sanitar-veterinare a producţiei animaliere, a cir­culaţiei şi valorificării acesteia, creşterea rolului şi răspunderii nemijlocite a medicilor veterinari în rezolvarea problem­etei complexe ale zootehniei. După introducerea observaţiilor făcute­ de Co­mitetul Executiv, proiectele de dece­turt vr fi supuse dezbaterii publice şi apoi înaintate spre adoptare Marii Adunări Naţionale, în cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a re­zolvat şi alte probleme ale activităţii curente in domeniile comerţului exterior, turismului, justiţiei şi altele. ÎN INTlMPINAREA CONGRESULUI AL XI-LEA AL PARTIDULUI A îndeplinit planul pe patru ani din cincinal — C­u producţia­­zilei de 27 septembrie, a.c. — ne spunea chimistul Ioan Staicu, direc­torul C.F.S., am îndeplinit sarcinile pe patru ani din cin­cinal. Pînă la sfîrşitul acestui an se prelimina obţinerea u­­nei producţii suplimentare, faţă de sarcinile pe patru ani din cincinal, în valoare de peste 1,5 miliarde lei. Succe­sul are semnificaţii mai deo­sebite dacă amintim şi faptul că pînă la 1 august a.c. au trebuit să fie recuperate res­tanţele înregistrate în primul restanţe trimestru al anului, nedatorate acestui destoinic colectiv de muncă. Ce însemnătate are pentru econo­mia naţională a­­cest succes al chi­­miştilor de la _____ Combinatul de fi­bre sintetice Iaşi ? Din producţia care se va realiza suplimentar în acest an se poate confecţiona un costum pentru fiecare locuitor al ţă­rii, adică peste 20 milioane de costume. Şi, ceea ce este mai semnificativ, constă în faptul că întregul spor de pro­ducţie se realizează pe seama creşterii productivităţii mun­cii, indicator care, în cele trei trimestre ale acestui an, a fost depăşit cu 3,5 procente. Desigur, interesează cum au fost posibile asemenea succe­se. In primul rind, este vor­ba de devansarea punerii în funcţiune a unor importante capacităţi de producţie. Prin­tre ele amintim : instalaţia de 10.000 tone/an fibre polieste­­rice — cu 120 de zile ; insta­laţia de fire tehnice , cu 90 de zile, precum şi a altor ca­pacităţi. De asemenea, para­metrii tehnico-economici la unele instalaţii au fost reali­zaţi mai devreme. Amintim în acest sens instalaţiile de fi­re texturate şi fire tehnice, ai căror parametri au fost atinşi în două trimestre în loc de patru, cît s-a prevăzut in proiecte. De remarcat faptul că, în prezent, s-au creat con­diţii favorabile pentru ca la instalaţia de fibre poliesterice de 30.000 tone/an să se atingă parametrii tehnico-economici proiectaţi cu mult înainte de termenul stabilit prin grafice. Succesele colectivului ie­şean s-au înregistrat în condi­ţiile folosirii mai raţionale a materilor prime şi materia­lelor, eliminării oricăror for­­­­me de risipă, re­­ducerii volumului de deşeuri tehno­logice. Numai aşa a fost posibilă rea­lizarea angaja­mentului asumat în întrecea socia­listă de a lucra zi din an cu mate­­prime şi materiale eco­nomisite. Şi, la nivelul pro­ducţiei Combinatului de fibre sintetice, acest lucru înseam­nă foarte mult. După cum ne informa economistul E. Frun­ză, valoarea economiilor de materii prime şi materiale se ridică pînă în preze­nt la pes­te 4,4 milioane lei, iar a eco­nomiilor de utilităţi (com­bustibili, energie, abur teh­nologic ş.a.) la 3,2 milioane lei. Nu putem încheia aceste în­semnări fără a aminti şi fap­tul că secţia fire I, în frunte cu comuniştii Ioan Golovcen­­co, şeful de secţie, maistrul D-tru Tăutu, prelucrătoarea de fire Viorica Boghici, recent decorată cu „Ordinul Muncii“ clasa I, operatorul chimist Petru Cosma ş.a. se află în pri­mele rînduri ale întrecerii so­cialiste din cadrul Combinatu­lui. EUGENIU ZIDARIŢA Combinatul de fibre sintetice lași­o­rii Pe zi ce trece, oraşul Paş­cani devine mai modern. Foto : XI. STRATULAT Noi unităţi comerciale Zilele trecute s-a deschis la Iaşi, lingă poşta de la Podu-Roş, un magazin alimentar cu auto­servire. Noua unitate are o su­prafaţă de 550 m. p., cuprinde raioane de mezeluri, pîine şi e dotată cu utilaje moderne de frig. Lingă magazinul alimentar s-a deschis şi un altul, de legu­­me-fructe. In curînd, în zona Casei de cultură a sindicatelor se vor des­chide : un magazin alimentar cu autoservire, avînd o capacitate de 600 rm­.p., un magazin de în­călţăminte pentru copii, un cen­tru de răcoritoare şi un magazin de prezentare a industriei locale. încheierea viaţei in ţara noastră a preşedintelui Liberiei, William I. Tolbert jr. Solemnitatea semnării Comunicatului comun Preşedintele Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Libe­ria, William R. Tolbert jr., au semnat, luni dimineaţa, la Bucu­reşti, Comunicatul comun pri­vind vizita şefului statului libe­rian în România, important do­cument al relaţiilor de priete­nie şi colaborare româno-ibe­­riene. Solemnitatea a avut loc la Pa­latul Republicii, la ora 9:00. După semnare, preşedinţii Ni­­colae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. s-au felicitat reciproc pentru succesul deplin al convor­birilor de la Bucureşti, care au constituit o continuare fructu­oasă a dialogului la nivel înalt purtat la Monrovia, cu ocazia vizitei preşedintelui României în Liberia. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mlinile cu căldură, s-au îmbrăţişat prieteneşte. Asistenţa a salutat cu vii a­­plauze cuvîntările preşedinţilor României şi Liberiei, care au ex­primat dorinţa comună de a con­tinua şi în viitor contactele şi convorbirile lor, în scopul adîn­­cirii bunelor raporturi existente între România şi Liberia, a con­tribuţiei comune la cauza priete­niei, păcii şi colaborării în­tr­e toate naţiunile lumii. In încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat şi-au reafirmat satisfacţia pentru acordurile şi înţelegerile realizate, s-au îm­brăţişat din nou cu căldură, în­­chinînd o cupă de şampanie pentru dezvoltarea continuă a bunelor relaţii de prietenie şi co­laborare statornicite între Româ­nia şi Liberia, pentru pacea şi progresul omenirii. Plecarea din Capitală Vizita oficială de prietenie în ţara noastră, întreprinsă la in­vitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, de preşedintele Re­publicii Liberia, William R. Tol­bert jr., s-a încheiat luni dimi­neaţă, cind şeful statului liberian a părăsit Bucureşti­ul, început în primăvara acestui an la Monrovia şi continuat cu succes în capitala României, dia­logul la nivel înalt româno-li­­berian a pus baze trainice cola­borării prieteneşti, pe multiple planuri, între cele două ţări, de interesul propăşirii lor economi­ce, spre binele şi folosul ambelor popoare, al cauzei cooperării, progresului şi păcii în lume. Totodată, timp de trei săptămâni, şeful statului liberian a avut prilejul să ia contact direct cu activitatea şi preocupările crea­toare ale poporului român, ex­­primîndu-şi, în repetate rînduri, admiraţia şi preţuirea faţă de realizările remarcabile ale Ro­mâniei socialiste, obţinute, sub conducerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pe calea dezvoltării rapide a economiei şi culturii, a bunăstării întregii naţiuni, a spo­ririi prestigiului său internaţio­nal. Ceremonia plecării a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodo­bit sărbătoreşte cu prilejul aces­tui eveniment, cu portretele celor doi preşedinţi şi drapelele Ro­mâniei şi Liberiei, cu urări în limbile română şi engleză. »Să s® dezvolte şi să se întărească prietenia dintre popoarele Repu­blicii Socialiste România şi Re­publicii liberia !“, „Trăiască pa­cea şi prietenia între popoare !* — scria pe mari pancarte. Preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a condus pe înaltul oaspete de la reşedinţa oficială şi pînă la aeroport, unde cei doi şefi de stat au fost salutaţi cu însufleţi­te ovaţii şi aplauze de numeroşi cetăţeni, care au manifestat în­delung pentru prietenia româno­­liberiană, pentru pace şi priete­nie între naţiuni. O gardă militară a prezentat onorul. In timp ce se intonau imnurile de stat ale celor două state, au răsunat 21 salve de ar­tilerie. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. au trecut apoi în revistă gar­da militară de onoare. In continuarea ceremoniei, înaltul oaspete liberian şi-a luat rămas- bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, de la personalităţile ofici­ale române venite la aeroport — membri ai guvernului, conducă­tori de instituţii centrale, gene­rali şi ofiţeri superiori. Un grup de pionieri a oferit flori preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi William R. Tolbert jr. Şeful statului liberian şi-a luat apoi rămas bun de la pri­mul ministru al guvernului ro­mân, Manea Mănescu. La scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat un căl­duros drum bun preşedintelui li­berian. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile prieteneşte, s-au îmbrăţişat cu căldură, exprimîn­­du-şi dorinţa de a se revedea şi de a continua rodnicul dialog la nivel înalt româno-liberian. Avionul prezidenţial a decolat la ora 10,30 escortat de reactoare ale forţelor noastre armate.­ ­Agerpress) întreprinderea metalurgică Noi capacităţi de producţie In luna septembrie s-au aflat în probe tehnologice la între­prinderea metalurgică două noi linii de ţevi sudate şi una de profile. Linia de ţevi sudate de 89 mm, cu o capacitate anuală de 120.000 tone, a intrat în func­ţiune la 27 septembrie a.c. O al­tă linie de ţevi sudate, cea de 114 mm, cu o capacitate de 118 tone pe an, continuă cu succes probele tehnologice. Linia de profile formate la rece de 170 mm a intrat în funcţiune în cursul zilei de ieri. Ea A-­ Pir°' duce profile uşoare de mare com­plexitate pentru construcţia de mașini. Intre altele, aici se va fabrica profilel* pentru autocar­mionul „Roman". NICOLAE LACEA economist

Next