Flacăra Iaşului, noiembrie 1974 (Anul 30, nr. 8742-8767)
1974-11-01 / nr. 8742
4 pagini 30 bani Igan al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XXXI Nr. 8742 în Intimpinarea Congresului al XI-lea al partidului Pentru îndeplinirea planului pe 1974, fiecare oră de lucru cu randament maxim „ Schimburile de o valoroasă iniţiativă în sprijinul producţiei Una din problemele majore, înscrise pe agenda de lucru a tuturor colectivelor de muncă ieşene este îndeplinirea exemplară a prevederilor din planul de stat pe 1974. Pentru realizarea acestui deziderat, începînd de săptămîna trecută, în unităţile industriale ale Iaşului a prins viaţă o nouă acţiune, iniţiată şi coordonată de Consiliul judeţean al sindicatelor: „schimburile de onoare". Primită cu un interes deosebit, acţiunea — grefată pe fondul general al efervescenţei creatoare a acestor zile premergătoare marelui forum al comuniştilor — prevede organizarea lucrului, în zile dinainte stabilite şi pe ramuri economice, în aşa fel încât realizările să fie mult peste prevederi, să se obţină producţii maxime. Mobilizate din vreme, colectivele unităţilor ieşene şi-au asumat pentru aceste zile însemnate angajamente care, aşa cum am putut constata, prind rapid viaţă. La întreprinderea „Moldova“, de pildă, în ziua de 28 octombrie au fost produse, în plus, 976 kg tricot, 2.000 bucăţi confecţii, au fost finisate cu 400 kg tricot mai mult , angajamentul zilei fiind, în acest caz, el însuşi depăşit de aproape două ori! Frumoase rezultate înregistrează în această perioadă şi tînăra întreprindere „Tehnoton“ unde, aşa cum ne informează econ. Ilie Prună, preşedintele comitetului sindicatului, ritmul producţiei sporeşte vizibil. Faţă de precedentul schimb de onoare, în cel din această săptămînă, de pildă, s-au produs cu 230 de aparate mai mult. Printre fruntaşi, banda de montaj condusă de maistrul O. Groapă şi şeful de produs L. Popa. Dar cea mai importantă realizare aici este în domeniul organizării şi respectării disciplinei de fabricaţie, în acest sens „schimburile de onoare" fiind veritabile zilerecord. Cu succes au încheiat a- CONST. PĂLADUȚA (continuare în pag. a 3-a) La Iaşi, s-a inaugurat „Decada cărţii sovietice“ Ieri, în prezenţa unui numeros public, a avut loc la Librăria „Junimea“ din Iaşi inaugurarea „Decadei cărţii sovietice“, din cadrul „Zilelor culturii sovietice“, manifestare dedicată celei de a 57-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. A participat tovarăşul Teodor Căluşer, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi. A fost prezent, de asemenea, Stiulen Pozdneakov, consilier al ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. In cadrul acestei manifestări, în incinta Librăriei „Junimea“ s-a amenajat o bogată expoziţie de carte sovietică, reunind aproximativ 600 de lucrări ale clasicilor marxism-leninismului, opere ale celor mai reprezentativi scriitori din literatura rusă şi sovietică, lucrări din domeniul tehnico-ştiinţific, albume de artă etc. Expoziţia cuprinde, de asemenea, opere ale scriitorilor români traduse în limba rusă. In cadrul lucrărilor de dezvoltare, la Uzina electrică din Iaşi se construieşte un nou turn de răcire a apei. ______________________Foto : L. STRATULAT Cu 58 de milioane lei mai mult După îndeplinirea planului pe patru ani din cincinal, colectivul de muncă al Combinatului de fibre sintetice Iaşi şi-a concentrat toate eforturile pentru onorarea exemplară a sarcinilor pe anul 1974. Printr-o organizare superioară a producţiei şi a muncii, colectivul de muncă al combinatului, în frunte cu comuniştii, a reuşit să realizeze în luna octombrie o producţie globală mai mare cu 58 de milioane lei faţă de cea obţinută în luna septembrie a c. Este încă o confirmare grăitoare a hărniciei acestui colectiv, o garanţie sigură că planul de stat pe anul 1974 va fi îndeplinit exemplar. A crescut productivitatea muncii Şi colectivul de muncă al întreprinderii mecanice de material rulant din Paşcani este angajat plenar, în aceste zile, pentru obţinerea unor producţii maxime, în vederea îndeplinirii exemplare a planului pe anul 1974. După cum ne relata inginerul şef al întreprinderii, Petru Teodorescu, în vederea sporirii productivităţii muncii s-a introdus instalaţia de strunjit bandaje la osiile noi şi osiile reparate. Prin utilizarea acestei instalaţii s-a scurtat timpul de strunjire a bandajelor, de la o oră, la numai opt minute. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Marea Adunare Naţionala anunţă cu profundă durere că la 31 octombrie , din viaţă tovarăşul Gheorghe Vasilichi, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Comisiei pentru sanatate, muncă şi asigurări sociale a Marii Adunări Naţionale, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, care a adus, în activitatea îndelungată şi neobosita in rîndurile Partidului Comunist Român, o contribuţie de seamă la construcţia socialismului şi înflorirea patriei noastre la întărirea unităţii partidului şi afirmarea tot mai puternică a rolului său de conducător în toate domeniile vieţii economice si sociale. * Nimic nu e mai urgent acum ca punerea la adăpost a recoltei! In acest început de noiembrie, în sectorul agricol cooperatist eforturile sunt îndreptate spre tăierea tulpinilor de porumb de pe ultimele suprafeţe. Din clasamentul pe care îl publicăm se poate vedea că în vreme ce unele C.A.P.-uri au reuşit să avanseze la fel de rapid şi la depănuşat, în numeroase alte unităţi decalajul între cele două faze ale recoltării se menţine destul de mare. Aşadar, adresăm tuturor celor întârziaţi încă un apel de a nu precupeţi nici un efort pentru punerea la adăpost a întregii recolte. In pagina a IlI-a — Situația depănușării porumbului in cooperativele agricole, în seara zilei de 31 octombrie a c. Brigada redacţiei — la drum şcheia : „Omul sfînjeşte locul 11. Dar să o facă toți locuitorii comunei! O dată ajunşi la Şcheia, să ne oprim la acea activitate a oamenilor, esenţială pentru creşterea bunăstării lor — munca pe ogoare. Punerea porumbului la adăpost este avansată în cele două cooperative, sute şi sute de oameni fiind prezenţi pe cîmp. Hărnicia este o însuşire a majorităţii locuitorilor celor 7 sate ce alcătuiesc comuna. Pe această bază sporesc averea obştească, producţiile realizate, retribuţia cooperatorilor. Se spune că „omul sfinţeşte locul“. Şi o ilustrare mai grăitoare a acestui adevăr decit aici la Şcheia cam rar. In 1965, cooperativa din Şcheia dispunea de o avere obştească aproape dublă faţă de cea din Drăguşeni- Care e situaţia în prezent ? Diferenţa s-a redus la mai puţin de un milion de lei. Punîndu-se un accent deosebit pe sporirea mijloacelor fixe (acestea s-au dublat, în timp ce ale cooperativei din Şcheia au rămas la acelaşi nivel), pe buna organizare a muncii, valoarea unei norme convenţionale s-a dublat în 6 ani. Preţul de cost al producţiei scade continuu la toate produsele. Faţă de anul trecut, de pildă, costul unui litru de lapte de vacă s-a redus cu 40 la sută Astfel, cooperativa asigură venitul minim garantat la toate lucrările, fără a face apel la împrumuturi de la stat. Şi, în timp ce cooperativa de aici progresează rapid, cea din Şcheia bate de ani de zile pasul pe loc. De ce ? Se motivează în diverse moduri, dar se uită că în timp ce la vecini toată suflarea participă la muncă, aici lucrează permanent doar jumătate din forţele existente. Aşadar, principala avere a cooperativei — oamenii — nu este pusă în valoare, nu este organizată şi mobilizată pentru bunul mers al producţiei cooperativei Cine să o facă ? Evident, organizaţia de partid, consiliul popular şi conducerea cooperativei. Se învaţă în condiţii tot mai bune Plăcut impresionat rămîi Us Scheia de strădaniile personalului didactic de a moderniza învăţămîntul. Pregătirea elevilor pentru viaţă se face exclusiv in laboratoare, cabinete şi ateliere, amenajate cu forţe proprii. S-ar fi putut realiza şi mai mult, cu un mai consistent sprijin din partea întreprinderii de antibiotice Iaşi, unitate ce tutelează şcolile de aici. Există promisiuni şi bunăvoinţă, dar . .. Am constatat şi alte înfăptuiri necesare bunului mers al şcolii : asigurarea spaţiilor necesare, a combustibilului pentru iarnă, acordarea a 30 de burse pentru elevii din satele mai depărtate ce urmează treapta de liceu etc In proiect se află un nou local de şcoală (la centrul de comună), dar pînă atunci ar mai fi de făcut ceva reparaţii la construcţiile existente. Dar cerinţele sătenilor ? Fără a putea fi vorba de înfăptuiri aparte pe plan edilitar şi gospodăresc, se poate aprecia că şi la Şcheia s-au făcut multe lucruri bune. Amintim de la GH. MIHALACHE T. GALATEANU (cominuare în pag. a 3-a)