Flacăra Iaşului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 8794-8818)
1975-01-03 / nr. 8794
PAGINA A ll-A La începutul noului an — muncă şi veselie,încredere Coşurile fumeginde ale uzinelor, ca nişte stindarde... Trecerea, în noaptea dintre ani, prin locurile unde, în industria Iasului, activitatea pulsa neîntrerupt, din plin, a constituit pentru reporter un nou prilej de a consemna adeziunea oamenilor muncii faţă de politica înţeleaptă a partidului, hotărîrea de a îndeplini neabătut sarcinile prefigurate de documentele Congresului al XI-lea. Interlocutorii noştri s-au referit, deseori, la prevederile de plan, la producţie, la împlinirile anului ce se încheie, la sarcinile majore ale celui ce începe. Poate mai mult decit în alte ocazii, în acea noapte solemnă, în acele clipe de destindere am simţit forţa laşului modern. Coşurile fumegînde ale uzinelor, ca nişte stindarde ale voinţei noastre de a ajunge acolo unde am hotărît, exprimau înfrăţirea oraşului care se odihnea, petrecea, cu ritmurile existenţei creatoare a zonei sale sin'«triale. Prezenţa lor stenică infirna — şi toţi cei cu care am «*.. de vorbă au confirmat — continuarea pe un plan ascendent a înfăptuirilor prezentului. „Totul decurge normal. Este o noapte de muncă, obişnuită. Conform graficului, la ora 1 am terminat prima hartă de penicilină din 1973 Calitatea e foarte bună“. Cuvintele ing. Sever Angheluţă, dispecerul de serviciu la întreprinderea de antibiotice, sunt confirmate şi de ceilalţi interlocutori de la această unitate ■ operatorii Angela Coşescu, Gh. Circa. V Cobai, laboranta Mariana Amanolesei. „Deşi la noi o să găsiți mulţi tineri, vă spune biologul Cornelii* Cisaufce, majoritatea au mai petrecut revelioane în duzină. Parcă se munceşte mai bine în aceste momente de sărbătoare, ai sentimentul că eşti în familie.‘ a«*a e foarte important!“. In afara oraşului, la Staţia de transformare F. A. I. 220/119/20/6 KV, doi oameni ne îmbie, amuzaţi, să ciocnim cu el un pahar de... limonadă. Tehnicienii Mircea Primp — şef de tură, şi Gh. Vacariu au vegheat, în faţa pupitrelor de comandă, alimentarea corectă cu energie a unor mari unităţi economia consumatorilor rurali. Două nume scoase pentru o clipă din anonimat, doi oameni foarte tineri, mîndri de importanţa sarcinii ce li s-a încredinţat, doi dintre cei 14 oameni de la staţiile municipiului care au asigurat corecta funcţionare a sistemului energetic. Ne continuăm drumul. Staţia C.F.R. Iaşi ne întîmpină cu forfota obişnuită. Ca peste tot, şi pentru lucrătorii de aici anul 1974 a însemnat — alături de succesul îndeplinirii mai devreme a sarcinilor de plan o nouă îmbunătăţire a procesului muncii. I-am găsit pe impiegaţii Doru Şlincu (o mai veche cunoştinţă din nopţile de revelion), M. Simion, V. Popa, de această dată în faţa modernei scheme a instalaţiei de centralizare electrodinamică, recent intrată în funcţiune. Comandarea automată a trenurilor a mărit siguranţa circulaţiei, a înlocuit munca grea şi plină de răspundere a zeci de oameni — revizori, acari. „Anul 1974, ne spune tehnicianul Const. Ciopraga, a fost un an bun pentru noi. Ne-am îndeplinit exemplar sarcinile şi cred că avem şanse să devenim, pentru a doua oară, staţie fruntaşă pe ţară. Planul anului 1973 este considerabil mărit, dar avem încrederea că va fi onorat cum se cuvine, aşa cum pentru feroviarii ieşeni a devenit obişnuit". De aceeaşi părere erau şi şefii de manevră D. Popa, V. Insurăţoiu, C. Pascaru şi alţii pe care i-am găsit la datorie. La datorie erau şi mecanicii C. Oprea, recent cîştigător al unui concurs naţional pe teme profesionale, şi Călin Caşcaval. Puţin după ora zero, trenul condus de ei, primul tren din 1975, pleca la Constanţa. „Ce ginduri aveţi pentru noul an?" „Trebuie să muncim, ne răspund ei. Mai mult, mai bine, mai eficient", învăluită în abur. Uzina electrică de termoficare, inima de căldură şi lumină a Iaşului, ne întîmpină cu atmosferă obişnuită, de producţie. „Totul merge normal, ne spune ing. Valeriu Stoica, dispecerul de serviciu. Oamenii pot petrece liniştiţi, uzinele pot funcţiona din plin , sintem la datorie". „Şi pentru noi, ne declară maistrul M. Postea, 1974 a fost un an bun, planul şi angajamentele au fost îndeplinite. In 1975 vom avea mai mult de lucru — uzina se extinde, trebuie să muncim mai bine, să învăţăm mai mult. Energeticienii sunt decişi să dea viaţă hotăririlor Congresului al XI-lea, deosebit de importante şi în ceea ce-i priveşte". La Combinatul de fibre sintetice, ora celei mai paşnice artilerii din lume, cea a dopurilor sticlelor de şampanie, consemnează o prima şarjă deu policondensare I, efectuarea cu brio a unei operaţii dificile de trecere la un nou sortiment la secţia de fibre II etc. li găsim, în faţa pupitrelor acestei moderne uzine, aproape total automatizate, pe operatorii: Gh. Ouatu, F.Ungureanu, V.Mistreanu, Gh. Bogdan, Gh. Oglagi, pe maiştrii I..Guliţă şi I. Breahnă. „Satisfacerea cerinţelor beneficiarilor noştri, obţinerea unei calităţi şi mai bune, diversificarea iată ginduri cu care fiecare om din combinat intră în noul an, ne spune ing. Const. Giurcanu“. „Se munceşte cu multă seriozitate, şi în această noapte, ca şi in celelalte. Lucrăm pentru export foarte mult, si nu ne putem permite nici o clipă de neatenţie, nici o scădere in pregătirea profesională" subliniază şi ing. Gelu Prisecaru, dispecerul uzinei in acea noapte. Cu oameni ca aceştia, ne-am dat seama, prestigiul solid al gigantului chimiei ieşene nu a fost greu de făurit. Noapte dintre ani. Pentru producţie, o noapte obişnuită. Oameni la maşini, cu gîndul la cei dragi, la colegi, la sarcinile majore ce se cer înfăptuite , urări de sănătate, de noi succese. Şi coşurile fumegînde, a căror prezenţă stenică înseamnă hotărîrea noastră de a învinge. Cu pluguşorul prin comună Cei peste 10.000 de locuitori ai comunei Răducăneni au sărbătorit şi ei încheierea unui an rodnic, bogat în realizări care vor adăuga comunei noi atribute specifice unei localităţi urbane. In centrul civic al comunei s-a înălţat un bloc de locuinţe cu 12 apartamente, care in aceste zile urmează să-şi primească locatarii. In anul 1974, la Răducăneni a avut loc o festivitate deosebită ; cooperativei agricole de producţie i s-a înmînat „Ordinul Muncii“, clasa I pentru producţia de struguri obţinută în 1973. „Aceasta — ne mărturisea tov. C-tin Călăraşu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei — ne angajează şi mai mul, iar în anul în care abia am intrat va trebui să obţinem rezultate şi mai bune, să îndeplinim înainte de termen prevederile din actualul cincinal". Răducănenii capătă tot mai mult aspectul unei localităţi urbane. Numai în 1974 s-au efectuat lucrări cu caracter edilitar gospodăresc, în valoare de peste 1.200.000 lei, iar membrii a 35 de familii, printre care Emil Ciobănică Constantin Constantinescu, Eugen Lupu, au sărbătorit revelionul în casă noua. Şi pionierii şcolilor din comună s-au mutat în „casă nouă“, deoarece în acest an la Răducăneni s-a inaugurat Casa pionierilor, unde purtătorii cravatelor roşii îşi vor putea organiza şi desfăşura acţiunile. Şi pentru familia tînărului inginer Ştefan Apostu, anul 1974 a constituit o premieră, deoarece împreună cu soţia, Elena Apostu, farmacistă, au fost repartizaţi la Răducăneni, la primul lor loc de muncă. „Cele mai multe dintre tinerele cadre de absolvenţi, ne spunea prof. Mihai Patraş, directorul liceului, se acomodează destul de repede la noi, se stabilesc aici". Potrivit obiceiului, în seara de Anul Nou mulţi gospodari au rămas acasă, deoarece trebuia să primească tradiţionalul pluguşor. In familia cooperatorului Constantin Danilă, de exemplu, s-au reîntîlnit cei 11 fii care au ţinut ca 51 acest început de an să-i găsească alături de părinţii lor. Alţi membri cooperatori, printre care Vasile Avasiloaîc şi Gheorghe Donceag au avut bucuria să-şi instaleze televizioarele de curînd cumpărate, voind parcă să demonstreze că oamenii de aici urcă tot mai mult pe treptele civilizaţiei şi bunăstării. Alimentaţia publicagazdă ospitalieră Majoritatea lucrătorilor din alimentaţia publică ieșeană au fost si in noaptea de revelion în mijlocul consumatorilor. Ei au pregătit meniuri gustoase, au transmis cetăţenilor care au petrecut revelionul la restaurantele „Cotnari“, „Bolta rece“, „Casa vinătorului“, ori „Iaşul“, mulţi ani fericiţi şi buni. Petru Florea, unul dintre responsabilii restaurantului „Bolta rece“, a pregătit al 40-1ea revelion. Mai bine zis, de 40 de ani sărbătoreşte noaptea de revelion împreună cu consumatorii. Şi Nicolae Tugurlan, responsabilul restaurantului „Iaşul“ era prezent in unitate. „Simt o satisfacţie deosebită să mă aflu 5s în această noapte în mijlocul cetăţenilor. Este al 16-lea revelion pe care II organizez la această unitate" ne-a declarat interlocutorul. Mai aflăm că Nicolae Ţugurlan a împlinit în noaptea de 31 spre 1 ianuarie 1975 — 51 de ani. Ti urăm mulţi ani şi plecam mai departe . . . Voioşie, tinereţe * » Aceastea ar fi atributele ce au caracterizat revelioanele tineretului organizate de Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. Peste 800 de tineri din întreprinderi şi instituţii ieşene şi-au dat întîlnire la Casa de cultură a tineretului şi la Canina nr 2 a Universităţii, pentru a sărbători împreună încheieri de muncă, de realizări. „La noi a devenit un obicei, ne spune Petru Pîrîu, secretarul comitetului U.T.C. de la Complexul C.F.R. Iaşi, ca în scara de Motrison să fim cît mai mulţi colegi împreună. Sîntem aici un u.ru» de .*5« de tineri printre care Nicolae Ichim, Gheorghe Munteanu, Leontina Palaga, Constantin Agăvicioaie, deoarece am dorit ca primele momente ale noului an să ne găsească tot împreună“. Perechile de tineri sunt cuprinse de iureşul dansului. Se farurări, se toastează pentru mai multe bucurii şi satisfacţii în noul an, se făuresc vise. Petru Pîrîu se mindeşte că în prima lună a anului 1975 se va căsători, absolventul hcultaţii de hidrotehnică din Iaşi, Vasile Garnen, îşi propune ca in noul an să lucreze în una din intreprinderile judeţului Iaşi. Printre tinerii de la întreprinderea deconţinutiri în aval Dans şi veselie. Aspect de la reiului. Un pahar pentru fericire în casă nouă. Mihai Palamaru, strungar la C.FS. şi sofia sa muncitoare la Întreprinderea de tricotaje „Moldova", împreună cu cele două fetiţe petrec un revelion frumos, aşa cum şi l-au dorit. revelionul organizat la Casa tincPrimul plugușor... ----------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI - 1 \ S \ \ \ s ORE Radio Iași | Programul de scară (3 ianuarie) : | 16,30Cotidian sonor ; 18,00 Cimerul ’S care mi-e drag ; 18,20 Biografii contiemporane ; 18,30 Muzică de opereta ; | 19,00 Stiri ; 19,03 Muzică patriotică ; | 19,13 Pe teme economice ; 19,30 Pe portativul undelor, melodia preferată ; | 20,00 Serile muzicale ale studioului; I 21,35 Solişti şi formaţii de muzică uişoară. ‘ Programul de dimineaţă (4 ianua- r- rie) : 6,00 Ştiri ; 6,20 Actualitatea in agricultură; 6,45 Curier ; 7,00 Radio- jurnal ; 7,15 Melodii cu dedicaţie ; 2 7,30 Românie, ţara mea de trimiusoţi ; 7.45 Microavanpremieră ; 8.00 Săptă- mîina în 10 minute ; 8.25 Ştiri. ^ Televiziune | 16.00—17.00 Matineu de vacanţă — „Punguţa cu doi bani“. Interpretează colectivul Teatrului pentru copii şi tineret din Iaşi — Sunete minunate — desen animat, producţie iugoslavă ; 17.50 Emisiune în limba germană; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnal; 20.00 Bîrlad — 800; 20.25 Film artistic; ,,Atît de aproape... şi cît de departe“. Premieră pe ţară; 21.21 Canzonissima ’74; 22.10 „24 de ore“; 22.30 închiderea programului. Cinematografe Republica, orele 9,00 ; 11,30 ; 14,45 ; 17,30 20,35 : „Ultima luptă". Tineretului, orele 9,00 și 11,00 : „Bambi“ , orele 15,00; 17,00; 19,00 ; 21,00: „50.000 de dolari recompensă” Victoria, orele 9,00 ; 11,10 ; 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21,00 : „Comisarul Cardone în ac Copou, orele 9,00 ; 11,00 ; 15,00 : „Agentul straniu“ , orele 19,00 ; „Nu este timp“, Tătăraşi, orele 18.00 ; 20.00 ; „La Est de Java“, luna, orele 16.00 ; 18,00 ; 20,00 nme , 17,00; 21,00; 16 ,00 ; Nico Timpul probabil „J* Vremea va continua să se încălzească uşor. Cerul va fi mai uaurit noros. Se vor semnala precipitaţii slabe sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului, in uşoară creştere , minimele vor fi cuprinse între minus 1 grad şi plus 2 grade, iar maximele între 1 grad şi 5 grade. JOCURI Formaţii româneşti de muzică uşoară ORIZONTAL : 1. Formaţie bucureşteană, prima în topurile anilor 1967 1969 — Plumb (abr.) ; 2. Liliana — Substanţă plastică ; 3. Pe cal — Cunoscută formaţie din Arad ; 4. Pronume (fem. pl.) — ... Mureş, oraşul formaţiei „Denutes” (abr.) ; 5. Oră ; 6. Ramură bifurcată — Tudor Florian ; Cunoscută formaţie de muzică uşoară din Bucureşti ; 8. Organizaţia Statelor Americane (prese.) — Mătură mare ; 9. Negaţie — Prima formaţie a României în topurile preferinţelor ’74. VERTICAL : 1. Formaţie al cărei solist vocal şi conducător este C. Fugaru ; 2. Piesă de argilă arsă — „...şi Negru”,cunoscut roman al lui Stendhal ; 3. Nichel (simb.) — Fir subţire şi scurt ; 4. Strămoşii noştri treni.)— început de carusel ! ; 5. Publicaţie periodică ; 6. Calămita — Elemente de talente : 7 Unitate monetară — Spăşit, (pl.) ; 8 Aceste (pop) — Rang (reg.) ; 9. Necesare oricărei formaţii înainte de concert ; 10. Obligatoriu cu muzică — Formaţie din Capitală, printre primele in topurile anilor 1972 — 1974 dicţionar . tim. cin. MIHAI BOTEZ ii