Flacăra Iaşului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 8794-8818)

1975-01-03 / nr. 8794

PAGINA A ll-A La începutul noului an — muncă şi veselie,încredere Coşurile fumeginde ale uzinelor, ca nişte stindarde... Trecerea, în noaptea dintre ani, prin locurile unde, în industria I­asului, activitatea pulsa neîntre­rupt, din plin, a constituit pentru reporter un nou prilej de a con­semna adeziunea oamenilor mun­cii faţă de politica înţeleaptă a partidului, hotărîrea de a îndepli­ni neabătut sarcinile prefigurate de documentele Congresului al XI-lea. Interlocutorii noştri s-au referit, deseori, la prevederile de plan, la producţie, la împlinirile anului ce se încheie, la sarcinile majore ale celui ce începe. Poate mai mult decit în alte ocazii, în acea noapte solemnă, în acele cli­pe de destindere am simţit forţa laşului modern. Coşurile fumegîn­­de ale uzinelor, ca nişte stindar­de ale voinţei noastre de a ajunge acolo unde am hotărît, exprimau înfrăţirea oraşului care se odih­nea, petrecea, cu ritmurile exis­tenţei creatoare a zonei sale sin­'«triale. Prezenţa lor stenică in­­fi­rna — şi toţi cei cu care am «*..­ de vorbă au confirmat — continuarea pe un plan ascendent a înfăptuirilor prezentului. „Totul decurge normal. Este o noapte de muncă, obişnuită. Con­form graficului, la ora 1 am ter­minat prima hartă de penicilină­­ din 1973 Calitatea e foarte bună“. Cuvintele ing. Sever An­­gheluţă, dispecerul de serviciu la întreprinderea de antibiotice, sunt confirmate şi de ceilalţi interlocu­tori de la această unitate ■ ope­ratorii Angela Coşescu, Gh. Cir­ca. V Cobai, laboranta Mariana A­manolesei. „Deşi la noi o să gă­­siți mulţi tineri, vă­ spune biolo­gul Cornelii* Cisaufce, majoritatea au mai petrecut revelioane în du­zină. Parcă se munceşte mai bine în aceste momente de sărbătoare, ai sentimentul că eşti în familie.­­‘ a«*a e foarte important!“. In afara oraşului, la Staţia de transformare F. A. I. 220/119/20/6 KV, doi oameni ne îmbie, amuzaţi, să ciocnim cu el un pahar de... limonadă. Tehnicienii Mircea Pri­mp — şef de tură, şi Gh­. Vaca­­riu au vegheat, în faţa pupitrelor de comandă, alimentarea corectă cu energie a unor mari unităţi economia consumatorilor ru­rali. Două nume scoase pentru o clipă din anonimat, doi oameni foarte tineri, mîndri de importan­ţa sarcinii ce li s-a încredinţat, doi dintre cei 14 oameni de la sta­ţiile municipiului care au asigurat corecta funcţionare a sistemului energetic. Ne continuăm drumul. Staţia C.F.R. Iaşi ne întîmpină cu for­fota obişnuită. Ca peste tot, şi pentru lucrătorii de aici anul 1974 a însemnat — alături de succesul îndeplinirii mai devreme a sarci­nilor de plan o nouă îmbunătă­ţire a procesului muncii. I-am găsit pe impiegaţii Doru Şlincu (o mai veche cunoştinţă din nopţile de revelion), M. Simion, V. Popa, de această dată în faţa modernei scheme a instalaţiei de centraliza­re electrodinamică, recent intrată în funcţiune. Comandarea automa­tă a trenurilor a mărit siguranţa circulaţiei, a înlocuit munca grea şi plină de răspundere a zeci de oameni — revizori, acari. „Anul 1974, ne spune tehnicianul Const. Ciopraga, a fost un an bun pen­tru noi. Ne-am îndeplinit exem­plar sarcinile şi cred că avem şanse să devenim, pentru a doua oară, staţie fruntaşă pe ţară. Pla­nul anului 1973 este considerabil mărit, dar avem încrederea că va fi onorat cum se cuvine, aşa cum pentru feroviarii ieşeni a devenit obişnuit". De aceeaşi părere erau şi şefii de manevră D. Popa, V. Insurăţoiu, C. Pascaru şi alţii pe care i-am găsit la datorie. La da­torie erau şi mecanicii C. Oprea, recent cîştigător al unui concurs naţional pe teme profesionale, şi Călin Caşcaval. Puţin după ora zero, trenul condus de ei, primul tren din 1975, pleca la Constanţa. „Ce ginduri aveţi pentru noul an?" „Trebuie să muncim, ne răs­pund ei. Mai mult, mai bine, mai eficient", învăluită în abur. Uzina electri­că de termoficare, inima de căl­dură şi lumină a Iaşului, ne în­tîmpină cu atmosferă obişnuită, de producţie. „Totul merge nor­mal, ne spune ing. Valeriu Stoica, dispecerul de serviciu. Oamenii pot petrece liniştiţi, uzinele pot funcţiona din plin , sintem­ la da­torie". „Şi pentru noi, ne declară maistrul M. Postea, 1974 a fost un an bun, planul şi angajamentele au fost îndeplinite. In 1975 vom avea mai mult de lucru — uzina se extinde, trebuie să muncim mai bine, să învăţăm mai mult. Ener­­geticienii sunt decişi să dea viaţă hotăririlor Congresului al XI-lea, deosebit de importante şi în ceea ce-i priveşte". La Combinatul de fibre sinteti­ce, ora celei mai paşnice artilerii din lume, cea a dopurilor sticle­lor de şampanie, consemnează o prima şarjă deu policondensare I, efectuarea cu brio a unei operaţii dificile de trecere la un nou sortiment la secţia de fibre II etc. li găsim, în faţa pupitrelor acestei moderne uzine, aproape total au­tomatizate, pe operatorii: Gh. Oua­­tu, F.­­Ungureanu, V.­­Mistrea­­nu, Gh. Bogdan, Gh. Oglagi, pe maiştrii I.­­.Guliţă şi I. Breahnă. „Satisfacerea cerinţelor benefici­arilor noştri, obţinerea unei cali­tăţi şi mai bune, diversificarea iată ginduri cu care fiecare om din combinat intră în noul an, ne spune ing. Const. Giurcanu“. „Se munceşte cu multă seriozitate, şi în această noapte, ca şi in celelal­te. Lucrăm pentru export foarte mult, si nu ne putem permite nici o clipă de neatenţie, nici o scă­dere in pregătirea profesională" subliniază şi ing. Gelu Prisecaru, dispecerul uzinei in acea noapte. Cu oameni ca aceştia, ne-am dat seama, prestigiul solid al gigan­tului chimiei ieşene nu a fost greu de făurit. Noapte dintre ani. Pentru pro­ducţie, o noapte obişnuită. Oa­meni la maşini, cu gîndul la cei dragi, la colegi, la sarcinile ma­jore ce se cer înfăptuite , urări de sănătate, de noi succese. Şi co­şurile fumegînde, a căror prezenţă stenică înseamnă hotărîrea noastră de a învinge. Cu pluguşorul prin comună Cei peste 10.000 de locuitori ai comunei Răducăneni au sărbătorit şi ei încheierea unui an rodnic, bogat în realizări care vor adăuga comunei noi atribute specifice u­­nei localităţi urbane. In centrul civic al comunei s-a înălţat un bloc de locuinţe cu 12 apartamen­te, care in aceste zile urmează să-şi primească locatarii. In anul 1974, la Răducăneni a avut loc o festivitate deosebită ; coopera­tivei agricole de producţie i s-a înmînat „Ordinul Muncii“, clasa I pentru producţia de struguri obţi­nută în 1973. „Aceasta — ne măr­turisea tov. C-tin Călăraşu, secre­tarul comitetului comunal de partid, pr­im­arul comunei — ne angajează şi mai mul, iar în a­­nul în care abia am intrat va tre­bui să obţinem rezultate şi mai bune, să îndeplinim înainte de termen prevederile din actualul cincinal". Răducănenii capătă tot mai mult aspectul unei localităţi urbane. Numai în 1974 s-au efec­tuat lucrări cu caracter edilitar gospodăresc, în valoare de peste 1.200.000 lei, iar membrii a 35 de familii, printre care Emil Ciobă­­nică Constantin Constantinescu, Eugen Lupu, au sărbătorit reveli­onul în casă noua. Şi pionierii şcolilor din comună s-au mutat în „casă nouă“, deoarece în acest an la Răducăneni s-a inaugurat Casa pionierilor, unde purtătorii cravatelor roşii îşi vor putea or­ganiza şi desfăşura acţiunile. Şi pentru familia tînărului inginer Ştefan Apostu, anul 1974 a consti­tuit o premieră, deoarece împreu­nă cu soţia, Elena Apostu, far­macistă, au fost repartizaţi la Ră­­ducăneni, la primul lor loc de muncă. „Cele mai multe dintre ti­nerele cadre de absolvenţi, ne spunea prof. Mihai Patraş, direc­torul liceului, se acomodează des­tul de repede la noi, se stabilesc aici". Potrivit obiceiului, în seara de Anul Nou mulţi gospodari au rămas acasă, deoarece trebuia să primească tradiţionalul pluguşor. In familia cooperatorului Constan­tin Danilă, de exemplu, s-au re­­întîlnit cei 11 fii care au ţinut ca 51 acest început de an să-i gă­sească alături de părinţii lor. Alţi membri cooperatori, printre care Vasi­le Avasiloaîc şi Gheorghe Donceag au avut bucuria să-şi in­staleze televizioarele­ de curînd cumpărate, voind parcă să demon­streze că oamenii de aici urcă tot m­ai mult pe treptele civilizaţiei şi bunăstării. Alimentaţia publica­­gazdă ospitalieră Majoritatea lucrătorilor din ali­mentaţia publică ieșeană au fost si in noaptea de revelion în mijlocul consumatorilor. Ei au pregătit me­niuri gustoase, au transmis cetăţe­nilor care au petrecut revelionul la restaurantele „Cotnari“, „Bolta rece“, „Casa vină­torului“, ori „Ia­şul“, mulţi ani fericiţi şi buni. Pe­tru Florea, unul dintre responsabi­lii restaurantului „Bolta rece“, a pregătit al 40-1ea revelion. Mai bi­ne zis, de 40 de ani sărbătoreşte noaptea de revelion împreună cu consumatorii. Şi Nicolae Tugurlan, responsabilul restaurantului „Ia­şul“ era prezent in unitate. „Simt o satisfacţie deosebită să mă aflu 5s în această noapte în mijlocul ce­tăţenilor. Este al 16-lea revelion pe care II organizez la această unitate" ne-a declarat interlocutorul. Mai aflăm că Nicolae Ţugurlan a îm­plinit în noaptea de 31 spre 1 ia­nuarie 1975 — 51 de ani. Ti urăm mulţi ani şi plecam mai departe . . . Voioşie, tinereţe * » A­cea­stea ar fi atributele ce au caracterizat revelioanele tineretu­lui organizate de Comitetul mu­nicipal Iaşi al U.T.C. Peste 800­ de tineri din întreprinderi ş­i insti­tuţii ieşene şi-au dat întîlnire la Casa de­ cultură a tineretului şi la C­an­­ina nr 2 a Universităţii, pen­­tru a sărbători împreună încheie­­­ri de muncă, de reali­zări. „La noi a devenit un obicei, ne spune Petru Pîrîu, secretarul comitetului U.T.C. de la Com­plexul C.F.R. Iaşi, ca în scara de Motri­son să fim cît mai mulţi colegi împreună. Sîntem aici un u.ru» de .*5« de tineri printre care Nicolae Ichim, Gheorghe Muntea­­nu, Leontina Palaga, Constantin Agă­vici­oaie, deoarece am dorit ca primele momente ale noului an să ne găsească tot împreună“. Perechile de tineri sunt cuprinse de iureşul dansului. Se far­­urări, se toastează pentru mai multe bucurii şi satisfacţii în noul an, se făuresc vise. Petru Pîrîu se mindeşte că în prima lună a anului 1­975 se va căsători, absolventul hc­ultaţii de hidrotehnică din Iaşi, Vasile Garnen, îşi propune ca in n­oul an să lucreze în una din in­­treprinderile judeţului Iaşi. Printre tinerii de la întreprinderea de­­conţinutiri în a­val Dans şi veselie. Aspect de la reiului. Un pahar pentru fericire în casă nouă. Mihai Palamaru, strungar la C.FS. şi sofia sa muncitoare la Întreprinderea de tri­cotaje „Moldova", împreună cu cele două fetiţe petrec un re­velion frumos, aşa cum şi l-au dorit. revelionul organizat la Casa tinc­Primul plugușor... ----------------------------------------FLACĂRA IAȘULUI - 1 \ S \ \ \ s ORE Radio Iași | Programul de scară (3 ianuarie) : | 16,30­­Cotidian sonor ; 18,00 Cimerul ’S care mi-e drag ; 18,20 Biografii con­­ti­­emporane ; 18,30 Muzică de opereta ; | 1­9,00 Stiri ; 19,03 Muzică patriotică ; | 19,13 Pe teme economice ; 19,30 Pe­­ portativul undelor, melodia preferată ; | 20,00 Serile muzicale ale studioului; I 21,35 Solişti şi formaţii de muzică u­­i­­şoară. ‘ Programul de dimineaţă (4 ianua- r- rie) : 6,00 Ştiri ; 6,20 Actualitatea in­­ agricultură; 6,45 Curier ; 7,00 Radio-­­ jurnal ; 7,15 Melodii cu dedicaţie ; 2 7,30 Românie, ţara mea de trimiusoţi ;­­ 7.45 Microavanpremieră ; 8.00 Săptă-­­ mîina în 10 minute ; 8.25 Ştiri. ^ Televiziune | 16.00—17.00 Matineu de vacanţă — „Punguţa cu doi bani“. Interpretează­ colectivul Teatrului pentru copii şi ti­neret din Iaşi — Sunete minunate — desen animat, producţie iugoslavă ; 17.50 Emisiune în limba germană; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnal; 20.00 Bîrlad — 800; 20.25 Film artistic; ,,A­­tît de aproape... şi cît de departe“. Premieră pe ţară; 21.2­1 Canzonissima ’74; 22.10 „24 de ore“; 22.30 închiderea programului. Cinematografe Republica, orele 9,00 ; 11,30 ; 14,4­5 ; 17,30 20,35 : „Ultima luptă". Tineretu­lui, orele 9,00 și 11,00 : „Bambi“ , o­­rele 15,00; 17,00; 19,00 ; 21,00: „50.000 de dolari recompensă” Victoria, orele 9,00 ; 11,10 ; 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21,00 : „Comisarul Cardone în ac C­opou, orele 9,00 ; 11,00 ; 15,00 : „Agentul straniu“ , orele 19,00 ; „Nu este timp“, Tătăraşi, orele 18.00 ; 20.00 ; „La Est de Java“, luna, orele 16.00 ; 18,00 ; 20,00 nme , 17,00; 21,00; 16 ,00 ; Nico­ Timpul probabil „J* Vremea va continua să se încăl­zească uşor. Cerul va fi mai uaurit noros. Se vor semnala precipitaţii­­ slabe sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului, in uşoară creş­tere , minimele vor fi cuprinse între minus 1 grad şi plus 2 grade, iar ma­ximele între 1 grad şi 5 grade. JOCURI Formaţii româneşti de muzică uşoară ORIZONTAL : 1. Formaţie bucureş­­teană, prima în topurile anilor 1967 1969 — Plumb (abr.) ; 2. Liliana — Substanţă plastică ; 3. Pe cal — Cunoscută formaţie din Arad ; 4. Pronume (fem. pl.) — ... Mureş, oraşul formaţiei „Denutes” (abr.) ; 5. Oră ; 6. Ramură bifurcată — Tudor Florian ; Cunoscută formaţie de muzică u­­şoară din Bucureşti ; 8. Organizaţia Statelor Americane (prese.) — Mătură mare ; 9. Negaţie — Prima formaţie a României în topurile preferinţelor ’74. VERTICAL : 1. Formaţie al cărei solist vocal şi conducător este C. Fugaru­ ; 2. Piesă de argilă arsă — „...şi Negru”,­cunoscut roman al lui Stendhal ; 3. Nichel (simb.) — Fir subţire şi scurt ; 4. Strămoşii noştri treni.)­­— început de carusel ! ; 5. Publicaţie periodică ; 6. Ca­lămita — Elemente de talent­e : 7 Unitate monetară — Spăşit, (pl.) ; 8 Aceste (pop) — Rang (reg.) ; 9. Necesare ori­cărei formaţii înainte de concert ; 10. Obligatoriu cu muzică — Formaţie din Capitală, printre primele in topurile anilor 1972 — 1974 dicţionar .­ tim­. cin. MIHAI BOTEZ­ ­ ii

Next