Flacăra Iaşului, februarie 1975 (Anul 31, nr. 8819-8842)

1975-02-01 / nr. 8819

JL (U) y—-------- încep ----­Depunerile de candidat pentru a de la 9 martie­­ Incepînd de astăzi, 1­8 februarie, se desfăşoară­­ adunările pe circum- i scripţii electorale in ca- ’ drul cărora consiliile­­ Frontului Unităţii So- ţ ciaîiste propun candida- i . .. ţii pentru alegerile de ’ deputaţi în Marea Adunare Naţională şi­­ consiliile populare. Înscriindu-se ca un mo­­ţ uitat politic major în viaţa socială a ţării, a­­­­dunările d­e depunere de candidaturi sunt o­­ expresie a largului democratism al sistemu­lui nostru electoral. Procedura depunerii candidaturilor include — încă de la paragra­­fele legii — o mare exigenţă în alegerea ce-­­ lor care vor fi desemnaţi, în numele Frontu-­­ lui Unităţii Socialiste, să candideze în alege-­­ rile de la 9 martie. Cu atît mai mult acest lucru cu cit, pentru prima oară în alegeri vom avea, într-un mare număr de circum­scripţii, cite doi candidaţi. Propunînd candi­daţii Frontului Unităţii Socialiste în adunări­­ publice, alegătorii au astfel posibilitatea să­­ se pronunţe asupra lor, participînd activ la , discutarea şi aprobarea exponenţilor lor în­­ organele reprezentative ale statului.­­ Prilejuind un larg dialog cu masele, adu-­­ nările de depunere de candidaturi dau post-­­ bilitatea să se realizeze o trecere in revistă­­ a realizărilor obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în perioada ultimei le­gislaturi, a problemelor ce mai sunt de re­zolvat, a neajunsurilor şi lipsurilor cu care ne mai confruntăm, a sarcinilor ce ne re­vin pentru înfăptuirea înainte de termen a actua­lului cincinal şi pregătirea temeinică a reali­zării cincinalului 1978—1980, l­a baza dialogului dintre candidaţii Fron­tului Unităţii Socialiste şi alegători trebuie să stea, începînd încă cu adunările de depu­nere a candidaturilor, Programul partidului­­ şi Directivele elaborate de Congresul al XI- lea, modalităţile practice de transpunere în viaţă a sarcinilor ce decurg din aceste docu­mente pentru oamenii muncii din judeţ, lo­calitatea şi circumscripţia electorală respec­tivă. Prin întreaga lor problematică, adună­rile de depunere a candidaturilor trebuie să se constituie într-un puternic instrument de mobilizare civică, atît candidaţii cit şi ale­ I gătorii angajîndu-se să participe efectiv la­­ înfăptuirea politicii partidului nostru, la bun­­­nul mers al treburilor obşteşti. Buna desfăşurare a adunărilor de depunere a candidaturilor, eficienţa dialogului cetăţe­nesc pe care-l prilejuiesc presupun, desigur, o temeinică organizare a acestora, un plus de profunzime, de responsabilitate şi maturi­tate din partea tuturor factorilor chemaţi să (continuare in pag. a 3 -a) întreprinderea „Ţesătură“ Cu 2 milioane de lei mai mult întreprinderea „Ţesătura" a acordat multă atenţie ţesăturilor de calitate superioară şi de o va­loare mai ridicată, astfel că a încheiat luna ianuarie a c. cu o producţie suplimentară de 2 mi­lioane lei. In această perioadă s-au produs cantităţi mai mari de ţesături din fire în de bumbac — poliesteri turi pentru confecţii­­i exportului. ■stec osa­na tf Echipele de fierari-betonişti din cadrul Şan­tierului nr. 1 al T.C.I., dau zor cu lucrările de întindere a fierulu­i beton pe terasa noii între­prinderi de confecţii ce se construieşte în şo­seaua Ţuțora. Foto : T. FIFTH FAN 1', corespondent Noi construcţii la Hîrlău In aceste zile se­ desfă­şoară în oraşul Hîrlău in­tense lucrări de construc­ţii. După cum ne-a anun­ţat ing. Manole Voronea­­nu, din cadrul Şantierului nr. 2 al Trustului de con­strucţii Iaşi, se execută 8 noi hale, extinzîndu-se ferma de pui a Comple­xului intercooperatist Hîr­lău, care va avea, astfel, o capacitate dublă de pro­ducţie : circa 1.200.000 de pui. De asemenea, conti­nuă lucrările la blocul din centrul oraşului, c­u 4 ni­­­vele şi 54 de apartamen­te. El va fi terminat în luna mai. In februarie se va da startul construcţiei unui alt bloc de locuinţe, tot cu 54 de apartamen­te. In acelaşi timp, avan­sează lucrările la constru­irea unui cămin (cu 100 de locuri) şi a unei can­tine pentru muncitori. Metal recuperat Tinerii din sectorul de prototipuri din cadrul întreprinderii mecanice „Nicolina“ continuă cu succes activitatea de co­lectare a metalului vechi. Primele tone pe 1975 au fost deja predate. Anu­l trecut, sarcina asumată de organizaţia de tineret din sector a fost substan­ţial depăşită, trimiţîn­­du-se unităţilor prelucră­toare 120 tone de fier vechi şi 1.200 kg de bronz. C-TIN RIJA corespondent Se intensifică tăierile la pomii fructiferi în livezi ce desfăşoară în prezent o importantă lucrare de sezon. E vor­ba de executarea tăierilor de rodire la pomi. Pînă acum, aceas- ~~~~~~ tă lucrare a fost e­­fectuată în G.A.P.­­uri la un număr de 143.000 de pom­i. Printre u­­nităţile unde se munceşte intens în această direcţie se află G.A.P.­urile Strunga, Scobinţi, Gîrjoaia şi altele. L­a C.A.P. Băiceni, lucrarea respectivă a fost înche­iată. Plenara Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Ieri, s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi. Au participat tovarăşii Constan­tin Potîngă, adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., Cristian Che­­laru, secretar al Comitetului ju­deţean Iaşi al P.C.R., vicepre­şedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, directori ai că­minelor culturale. Plenara a analizat activitatea desfăşurată de Comitetul judeţean de culturi şi educaţie socialistă, de instituţile cultural-artistice­, în anul 1974, modul in care s-a ac­ţionat un judeţ pentru transpune­rea in viaţă a programului ideo­logic al partidului, pentru educa­rea comunistă a maselor. Pe mar­ginea dării de seamă , prezentată de tov. Ion Ţăranu, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, şi a proiec­tului planului de muncă pe anul 1975 s-au purtat vii dezbateri. Vorbitorii au evidenţiat rezulta­tele obţinute în înfăptuirea obi­ectivelor stabilite de Congresul al XI-lea al partidului şi au cri­ticat neajunsurile cu care se con­fruntă încă. Au fost subliniate, de asemenea, sarcinile ce revin instituţiilor cultural-artistice pri­vind organizarea unor bogate ma­nifestări dedicate apropiatelor a­­legeri de la 9 martie. S-au făcut valoroase propuneri menite să contribuie la perfecţionarea şi îm­bogăţirea activităţii Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, propuneri ce au fost incluse în planul de muncă, apro­bat pentru anul curent. dea­l A intrat în vigoare Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii . Creşterea medie a retribuţiilor prevăzute de lege, faţă de 1973, reprezintă ca fond supli­mentar de retribuire, la nivelul unui an întreg, peste 23 de miliarde lei • Să acţionăm cu fermitate şi răspundere pentru aplicarea justă, corectă, în spiritul şi litera legii, a tuturor prevederilor. Legea, retribuirii după cantita­tea şi calitatea muncii, care a intrat azi în vigoare, reglemen­tează pentru prima dată, în mod unitar, sistemul de retribuire a tuturor oamenilor muncii din­ ţa­ra noastră. Ea relevă cu preg­nanţă că dezvoltarea susţinută a bazei tehnico-materiale, înfăptui­rea tuturor hotărîrilor Congresu­lui al XI-lea al P.C.R. asigură creşterea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii. Fundamentată ştiinţific, rea­list, avînd la bază indicaţiile preţioase date, pe parcursul ela­borării ei, de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE GEAUŞESGG, legea stabileşte principii, forme şi me­tode de retribuire în statinsă le­gătură cu nivelul de dezvoltare economico-socială a ţării, cu prin­cipiile eticii şi echităţii socialiste. Ţinind seama de importanţa acestui document, conducerile u­­nităţilor economice şi instituţiilor sunt chemate să acţioneze cu fer­mitate şi răspundere pentru a­­plicarea corectă, în spiritul şi li­tera legii, a tuturor prevederilor. Legea trebuie să devină o pîr­­ghie importantă pentru perfec­ţionarea întregii activităţi, pen­tru întărirea disciplinei şi răs­punderii în munca de zi cu zi. Din lege se desprinde cu clari­tate un principiu fundamental al societăţii noastre : munca este singura sursă a progresului ţării şi bunăstării fiecărui cetăţean. Tocmai de aceea şi legea pro­clamă ferm că, în toate dome­niile de activitate, fiecare om al muncii este retribuit în raport cu cantitatea, calitatea şi impor­tanţa socială a muncii sale, cu contribuţia directă la înflorirea societăţii, conform principiului : retribuţie egală pentru muncă e­­gală. Retribuţiile prevăzute de lege ating o creştere medie de circa 16 la sută faţă de anul 1973 şi reprezintă ca fond suplimentar de retribuire, la nivelul unui an întreg, peste 23 de miliarde lei. Conducerilor unităţilor, organi­zaţiilor de partid le revine în­datorirea de a asigura cunoaşte­rea şi înţelegerea de către toţi oamenii muncii a sensului şi im­portanţei prevederilor acestei (continuare în pag. a 3-a) Ritmul fertilizării Am intrat în luna februarie fără să fi simţit că ne aflăm de fapt în toiul iernii. In ciuda blîn­­deţii acestui anotimp, condiţiile n-au permis ca toate lucrările cîmpului să fie continuate cu a­­celaşi spor, dar agricultorii vred­nici s-au adaptat situaţiei reuşind să înscrie avansuri evidente la fiecare acţiune. Deşi din toamna trecută drumurile au rămas mult timp desfundate, s-au găsit şi destule momente prielnice pentru transportul îngrăşămintelor na­turale pe ogoare. Cel mai bine o demonstrează faptul că în fieca­re săptămînă alte şi alte unităţi se alătură celor care au raportat de acum realizarea sarcinilor de fertilizare. Unităţile Trustului I.A.S. au înscris deja cîteva pro­cente peste planul pentru întrea­ga iarnă. La I.A.S. Tîrgu-Frumos prevederile iniţiale de adminis­trare a îngrăşămintelor organice au fost suplimentate, aşa că ac­ţiunea continuă cu 15—20 de re­morci, plus utilajele de încărcare şi împrăştiere pe teren. între timp s-a trecut şi la fertilizarea su­plimentară cu îngrăşăminte chi­mice a semănăturilor de grîu şi orz. „Intrucît ziua terenul moale nu permite pătrunderea maşini­lor şi mijloacelor de transport — ne explica tov, ing. Naum Voi­­cu, directorul I.A.S. — am lucrat mai mult în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii cu­ po­rnuitul era cit de cît îngheţat“. In condiţii asemănătoare s-a acţionat şi la C.A.P. Ţi­băneşti. Cu toate acestea pînă zilele tre­cute se curaseră pe ogoare aproa­pe 2.100 t. de gu­­noi de grajd — adică cu circa 300 t. peste canti­tatea oferită de sectorul zooteh­nic. „Diferenţa — preciza tov. Adolf Jugaru, inginerul şef al C.A.P. — provine din gospodări­ile membrilor cooperatori. P® parcurs am depistat şi unele rîpi astupate mai de mult cu gru­­noi de grajd. Mizăm deci pe un plus de cel puţin 2.000 t, numai din aceste surse. Pentru a le pu­ne în valoare avem repartizate permanent cîteva zeci de atelaje şi cele 4 remorci închiriate de la S.M.A.“. G. GUSTESCU (continuare in pag. a 2-a) Din nou despre trans­portu­l îngrășămintelor naturale pe ogoare întreprinderea de prelucrare a maselor plastice Granule rezistente la şoc Specialiştii întreprinderii de prelucrare a maselor plastice au îmbogăţit gama sortimentelor pe care le produc, cu încă unul. Es­te vorba de granule rezistente la şoc, din p.v.c., pentru corpuri su­flate. Noul produs este destinat întreprinderii „Dero“ Ploiești, unde au fost deja livrate prime­le cantități.

Next