Flacăra Iaşului, martie 1975 (Anul 31, nr. 8843-8868)

1975-03-01 / nr. 8843

Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mari întreprinderi industriale institute de cercetare din Capitală Tovarăşii! Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit, vineri, 28 fe­­bruarie, cu colectivele unor mari întreprinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală, a dezbătut şi stabilit împreună cu ele, acolo, în halele de producţie, în labo­ratoare, măsuri eficiente, de deosebită importanţă pentru ridicarea activităţii acestor unităţi pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea şi modernizarea continuă a economiei naţionale. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tova­răşii Gheorghe Cioară şi Gheorghe Oprea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pentru a doua oară, în răs­timpul acestei săptâmîni, în mijlo­cul creatorilor de bunuri materia­le. Noua vizită de lucru s-a înscris — asemenea celor precedente — ca un moment de deosebită în­semnătate a actualităţii noastre politice. Ea s-a desfăşurat în ace­eaşi ambianţă însufleţită ce ca­racterizează perioada premergă­toare alegerilor de la 9 martie, în aceeaşi atmosferă de avînt crea­tor, de înaltă responsabilitate po­litică şi civică, de angajare una­nimă şi fermă a naţiunii noastre pe calea înfăptuirii exemplare a politicii partidului, a istoricelor o­­biective stabilite de Congresul al XI-lea. A fost o vizită de lucru profund semnificativă pentru dialogul di­rect, neîntrerupt şi rodnic, pe ca­re tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă cu poporul, cu ţara, pen­tru legătura permanentă şi ne­mijlocită pe care secretarul ge­neral al partidului o are cu oa­menii, cu viaţa, cu realităţile şi problemele concrete ale construc­ţiei socialiste. A fost o vizită de lucru deplin grăitoare pentru activitatea neo­bosită pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o consacră progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării celor ce muncesc. Secretarul general al partidului a examinat, în această zi, împre­ună cu membrii Biroului Comi­tetului municipal de partid, cu miniştrii şi alte cadre de răspun­dere din economie, cu muncitori ingineri şi tehnicieni, cu cercetă­tori şi alţi specialişti, modul cum se înfăptuiesc obiectivele prevă­zute pe 1975, pentru întregul cin­cinal, precum şi acţiunile ce se impun a fi luate în vederea asi­gurării condiţiilor necesare reali­zării exemplare a sarcinilor pe a­­nii viitori. Apreciind rezultatele frumoase obţinute de unităţile vizitate, se­cretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii concen­trării eforturilor în direcţia dez­voltării şi modernizării procese­lor de producţie, a ridicării cali­tăţii produselor, subliniind că de rezolvarea, în bune condiţii, a a­­cestor însemnate cerinţe depind, în largă măsură, creşterea efici­enţei întregii activităţi economi­ce, sporirea producţiei materiale, progresul accelerat al ţării. Recomandările şi indicaţiile to­varăşului Nicolae Ceauşescu au găsit — şi de această dată — un larg ecou în conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni, care l-au a­­sigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pen­tru transpunerea lor neîntîrziată în fapt, că îşi vor uni energiile, că îşi vor mobiliza toate forţele, întreaga capacitate creatoare în vederea îndeplinirii, înainte de termen, a planului pe 1975, a cin­cinalului în patru ani şi jumătate, înfăptuirii neabătute a măreţului program de edificare a socialis­mului şi comunismului în patria noastră. Reîntîlnirea cu tovarăşul Ni­colae Ceauşescu a prilejuit, pre­tutindeni, manifestări emoţionan­te. Primul obiectiv înscris pe iti­­­nerariul zilei de astăzi l-a consti­tuit întreprinderea „Vulcan“. Gazdele raportează secretarului general modul în care metalurgiş­­tii de la „Vulcan“ s-au străduit să transpună în viaţă indicaţiile şi recomandările primite in timpul vizitei anterioare. Se ara­tă că spaţiile de producţie au fost lărgite şi dotate în mod cores­punzător realizării unei structuri noi a producţiei, impusă de pro­gramul prioritar al economiei na­ţionale în domeniul energetic şi că astăzi, 90 la sută din producţia de cazane şi recuperatoare este alcătuită din utilaje energetice noi sau modernizate care folo­sesc combustibili inferiori. Secretarul general al partidului apreciază concepţia care stă la baza realizării cazanelor de a­­buri, atît sub raportul posibilită­ţii de valorificare a combustibili­lor inferiori, cît şi a creşterii ran­damentului şi a reducerii greu­tăţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă metalurgiştilor, con­ducerii uzinei şi ministerului de resort să acorde în continuare o atenţie şi mai mare folosirii ju­dicioase a spaţiilor, precum şi îm­bunătăţirii tehnologiilor de lu­cru, elemente pe baza cărora se pot obţine noi sporuri de pro­ducţie. Dialogul pe această temă îşi găseşte un cîmp şi mai larg pe şantierul noii turnătorii. Por­nind de la ideea posibilităţii unei folosiri judicioase a spaţiului construit, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu arată că noua turnătorie poate să furnizeze nu 8 000 tone piese şi repere, aşa cum s-a pre­văzut iniţial, ci 12—13 000 tone. în continuare, sunt prezentate diferite maşini şi agregate de de­bitare şi prelucrare, produse du­pă proprie concepţie în cadrul programului de autoutilare. Re­­marcînd performanţele înalte ale unora dintre agregatele realizate de specialiştii întreprinderii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă ca ele să constituie un bun şi pentru alte întreprinderi constructoare de maşini. în toate sectoarele, metalurgiş­­tii de la „Vulcan“ îl întâmpină cu neţărmurită bucurie pe secretarul general al partidului, tineri­­şi vîrstnici îi oferă flori. Răspunzînd manifestărilor de dragoste şi prie­tenie cu care este înconjurat, to­varăşul Nicolae Ceauşescu se o­­preşte de nenumărate ori în gru­purile de muncitori, le strînge mîna, se interesează de proble­mele lor de muncă şi viaţă. Muncitoarele întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Capitală au cinstit vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu printr-o re­marcabilă faptă de muncă — re­alizarea, la 28 februarie 1975, a cincinalului, aşa cum s-au anga­jat în faţa partidului şi a secre­tarului său general. Tot în ziua de 28 februarie şi-a îndeplinit cincinalul şi Cen­trala industrială a confecţiilor, creîndu-se astfel toate premi­sele economice, organizatorice şi tehnice pentru a realiza, pînă la sfîrşitul acestui an, o produc­ţie suplimentară în valoare de circa 20 miliarde lei. Gazdele subliniază că răspun­zînd îndemnului secretarului general al partidului, de a mar­ca actuala campanie electorală cu noii succese în opera de dez­voltare economico-socială a ţă­rii, potrivit programului elabo­rat de Congresul al XI-lea, cei peste 87.000 de lucrători din in­dustria confecţiilor, în frunte cu comuniştii, acţionează, în prezent, cu toate forţele pentru a amplifica succesele de pînă acum, pentru a finaliza cu re­zultate superioare cincinalul 1971—1975 şi pentru a pregăti temeinic, în spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cincinalul viitor. Răspunzînd, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Dragi tovarăşi, Doresc să vă felicit din toată inima pe dumneavoastră, pe conducătorii centralei şi colecti­vele de conducere ale întreprin­derilor centralei, pe toţi mun­citorii, tehnicienii, inginerii din industria confecţiilor, care, prin­tre primii, realizează cincinalul 1971—1975 în patru ani şi două luni. Spun printre primii, pen­tru că am primit deja, tot din Capitală, cu cîteva zile în urmă, o scrisoare de la „Automatica", care a îndeplinit cincinal­ul în mai puţin de patru ani şi două luni, dar realizările voastre sânt deosebit de mari. Ele reprezintă intr-adevăr o concretizare minu­nată a angajamentului luat de comunişti, de toţi oamenii mun­cii din industria de confecţii, de organizaţia de partid a Ca­pitalei, de a-şi spori în acest cincinal contribuţia la dezvolta­rea econom­ico-socială a patriei noastre. Vă felicit, încă o dată, din toată inima pentru această realizare. (Aplauze). Fără îndoială că succesele în­registrate de voi sunt o contri­buţie minunată la dezvoltarea generală a patriei noastre. Am luat cunoştinţă de prevederile pe care le aveţi pentru cinci­nalul viitor şi mi-a produs o satisfacţie deosebită sublinierea făcută de tovarăşul director al centralei cu privire la preocu­parea colectivului pentru ridica­rea calităţii­­­producţiei. Intr-adevăr, pe lingă grija de a înfăptui în viitor un program de dezvoltare continuă, de creş­tere a exporturilor, de satisfa­cere a necesităţilor oamenilor muncii din patria noastră, cali­tatea trebuie să se găsească mereu pe primul plan. Industria noastră de confecţii ca, în gene­ral, toată industria românească, a ajuns la un asemenea nivel de dezvoltare incit problema (continuare in pag a 2-a) Pe agenda de lucru a agricultorilor ieşeni Recolte bogate de cereale Cerealele au o pondere însem­nată în agricultura judeţului nos­tru. C.A.P.-urile, de exemplu, au semănat cu grîu peste 57.000 de hectare, iar în primăvară vor se­măna cu porumb peste 77.000 de hectare. Obţinerea încă din acest an a unor producţii sporite la hectar, constituie, aşa cura a ia­­dicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea cu activul de par­tid şi de stat din agricultură, pro­blema nr. 1 a agricultorilor ieşeni. Toate suprafeţele ce urmează a fi cultivate în campania care vi­ne, ne-a spus tov. ing. Ionel An­drian, director adjunct al Direc­ţiei agricole, au fost arate din toamnă, iar o dată cu arătura au fost încorporate în sol însemna­te cantităţi de îngrăşăminte na­turale şi chimice. Acţiunea a fost continuată şi mai intens, în ma­joritatea C.A.P., în cursul aces­tui an. De la 1 ianuarie au fost duse în cîmp peste 234.000 de tone de îngrăşăminte naturale, depăşi­ndu-se prevederile de plan. Iar avînd în vedere că în multe unităţi rezervele n-au fost epui­zate, se impune mobilizarea tu­turor forţelor pentru ca această lucrare să fie terminată cît mai repede. Planul de îmbunătăţire a solurilor acide a fost îndeplinit pînă acum în proporţie de 80 la sută. Acţiunea continuă şi poate fi încheiată în scurt timp pe în­treaga suprafaţă stabilită. In a­­celaşi timp, peste 26.000 de hec­tare cu grîu au primit doze în­semnate de îngrășăminte chimice. De asemenea, s-a asigurat o am­plasare mai bună a culturilor ce­realiere, o repartizare mai judi­cioasă a hibrizilor de porumb, e­­liminîndu-se hibrizii tardivi. Să­­mînța a fost ridicată deja în pro- GH. GHINDA (continu­are în pag. a 2-a) Noi şi moderne construcţii de locuinţe în oraşul Paşcani. Foto : S. LEONID La întreprinderea metalurgică Noi capacităţi de producţie Zilele trecute, au intrat în func­ţiune, la întreprinderea metalur­gică Iaşi, două noi capacităţi de producţie. Este vorba de o linie continuă de ţevi sudate longitu­dinal şi o linie de profile pentru electrofiltre. La Iaşi Masă rotundă cu tema: „Probleme juridice actuate pe agenda O.N.U.“ Asociaţia de drept internaţional şi relaţii internaţionale, filiala Iaşi, a organizat în ziua de 27 februarie o masă rotundă cu tema „Probleme juridice actuale pe agenda Organi­zaţiei Naţiunilor Unite“. După cu­vântul introductiv rostit de prof. univ. dr. Mihai Jacotă, directorul adjunct al Centrului de informare al O.N.U. la Bucureşti, Ion Voicu a făcut o amplă expunere în le­gătură cu activitatea juridică a fo­rumului mondial. Au luat parte la discuţii cadre didactice universita­re, jurişti, studenți. 1 Mărţişor ! Şi dacă iernile ni s-au trans­­­­format in primăveri, iar ghio- i ceii au zîmbit sidefat încă din J luna decembrie, 1 Martie nu ră­­­­mine mai puţin un simbol a­ i primenirilor şi împrimăvărării. î Pentru că de fapt nu este o sim- J plă filă de calendar sau o dată­­ anonimă în scurgerea uniformă­­ a timpului, ci o piatră de hotar­­ străbătută prin veacuri de firul­­ roşu împletit delicat cu alb pur , în tradiţionalul mărţişor al spe­­­­ranţelor româneşti. In preajma­­ alegerilor, cea dinţii zi a primă­a­vere calendaristice din 1975­­ semnifică deschiderea de noi­­ orizonturi, iar votul ce va f­i acordat candidaţilor Frontului­­ Unităţii Socialiste, investirea­­ sinceră şi vibrantă pentru dem­­­­nitatea noastră, pentru ferici­­i­rea familiilor şi viitorul lumi­­i­nos al copiilor noştri, pentru­­ bunăstarea întregului popor.­­ Faptul că printre miile de can­­­­didaţi In alegeri se află şi nu- i­meroase femei este supremul o- i magiu adus nu numai mamelor­­ şi soţiilor, ci şi tovarăşelor de­­ muncă, care joacă astăzi uin rol­­ tot mai activ în viaţa socială şi­­ politică a ţării, în sfera produc-­­ ţiei de bunuri materiale şi spi­­­­rituale. 310.008 de minuscule­­ mărţişoare, cu 16.000 mai multe ) ca în anul trecut, s-au pregătit­­ în judeţul nostru, ele fiind însă­­ expresia nemăsuratei preţuiri,­­ a respectului, admiraţiei şi dra­­­­gostei.­­ ELENA PIETRARU

Next