Flacăra Iaşului, martie 1975 (Anul 31, nr. 8843-8868)
1975-03-01 / nr. 8843
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mari întreprinderi industriale institute de cercetare din Capitală Tovarăşii! Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit, vineri, 28 februarie, cu colectivele unor mari întreprinderi industriale şi institute de cercetare din Capitală, a dezbătut şi stabilit împreună cu ele, acolo, în halele de producţie, în laboratoare, măsuri eficiente, de deosebită importanţă pentru ridicarea activităţii acestor unităţi pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea şi modernizarea continuă a economiei naţionale. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Gheorghe Cioară şi Gheorghe Oprea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pentru a doua oară, în răstimpul acestei săptâmîni, în mijlocul creatorilor de bunuri materiale. Noua vizită de lucru s-a înscris — asemenea celor precedente — ca un moment de deosebită însemnătate a actualităţii noastre politice. Ea s-a desfăşurat în aceeaşi ambianţă însufleţită ce caracterizează perioada premergătoare alegerilor de la 9 martie, în aceeaşi atmosferă de avînt creator, de înaltă responsabilitate politică şi civică, de angajare unanimă şi fermă a naţiunii noastre pe calea înfăptuirii exemplare a politicii partidului, a istoricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea. A fost o vizită de lucru profund semnificativă pentru dialogul direct, neîntrerupt şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă cu poporul, cu ţara, pentru legătura permanentă şi nemijlocită pe care secretarul general al partidului o are cu oamenii, cu viaţa, cu realităţile şi problemele concrete ale construcţiei socialiste. A fost o vizită de lucru deplin grăitoare pentru activitatea neobosită pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o consacră progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării celor ce muncesc. Secretarul general al partidului a examinat, în această zi, împreună cu membrii Biroului Comitetului municipal de partid, cu miniştrii şi alte cadre de răspundere din economie, cu muncitori ingineri şi tehnicieni, cu cercetători şi alţi specialişti, modul cum se înfăptuiesc obiectivele prevăzute pe 1975, pentru întregul cincinal, precum şi acţiunile ce se impun a fi luate în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării exemplare a sarcinilor pe anii viitori. Apreciind rezultatele frumoase obţinute de unităţile vizitate, secretarul general al partidului a insistat asupra necesităţii concentrării eforturilor în direcţia dezvoltării şi modernizării proceselor de producţie, a ridicării calităţii produselor, subliniind că de rezolvarea, în bune condiţii, a acestor însemnate cerinţe depind, în largă măsură, creşterea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea producţiei materiale, progresul accelerat al ţării. Recomandările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu au găsit — şi de această dată — un larg ecou în conştiinţa oamenilor muncii bucureşteni, care l-au asigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru transpunerea lor neîntîrziată în fapt, că îşi vor uni energiile, că îşi vor mobiliza toate forţele, întreaga capacitate creatoare în vederea îndeplinirii, înainte de termen, a planului pe 1975, a cincinalului în patru ani şi jumătate, înfăptuirii neabătute a măreţului program de edificare a socialismului şi comunismului în patria noastră. Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prilejuit, pretutindeni, manifestări emoţionante. Primul obiectiv înscris pe itinerariul zilei de astăzi l-a constituit întreprinderea „Vulcan“. Gazdele raportează secretarului general modul în care metalurgiştii de la „Vulcan“ s-au străduit să transpună în viaţă indicaţiile şi recomandările primite in timpul vizitei anterioare. Se arată că spaţiile de producţie au fost lărgite şi dotate în mod corespunzător realizării unei structuri noi a producţiei, impusă de programul prioritar al economiei naţionale în domeniul energetic şi că astăzi, 90 la sută din producţia de cazane şi recuperatoare este alcătuită din utilaje energetice noi sau modernizate care folosesc combustibili inferiori. Secretarul general al partidului apreciază concepţia care stă la baza realizării cazanelor de aburi, atît sub raportul posibilităţii de valorificare a combustibililor inferiori, cît şi a creşterii randamentului şi a reducerii greutăţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă metalurgiştilor, conducerii uzinei şi ministerului de resort să acorde în continuare o atenţie şi mai mare folosirii judicioase a spaţiilor, precum şi îmbunătăţirii tehnologiilor de lucru, elemente pe baza cărora se pot obţine noi sporuri de producţie. Dialogul pe această temă îşi găseşte un cîmp şi mai larg pe şantierul noii turnătorii. Pornind de la ideea posibilităţii unei folosiri judicioase a spaţiului construit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că noua turnătorie poate să furnizeze nu 8 000 tone piese şi repere, aşa cum s-a prevăzut iniţial, ci 12—13 000 tone. în continuare, sunt prezentate diferite maşini şi agregate de debitare şi prelucrare, produse după proprie concepţie în cadrul programului de autoutilare. Remarcînd performanţele înalte ale unora dintre agregatele realizate de specialiştii întreprinderii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca ele să constituie un bun şi pentru alte întreprinderi constructoare de maşini. în toate sectoarele, metalurgiştii de la „Vulcan“ îl întâmpină cu neţărmurită bucurie pe secretarul general al partidului, tinerişi vîrstnici îi oferă flori. Răspunzînd manifestărilor de dragoste şi prietenie cu care este înconjurat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte de nenumărate ori în grupurile de muncitori, le strînge mîna, se interesează de problemele lor de muncă şi viaţă. Muncitoarele întreprinderii de confecţii şi tricotaje din Capitală au cinstit vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu printr-o remarcabilă faptă de muncă — realizarea, la 28 februarie 1975, a cincinalului, aşa cum s-au angajat în faţa partidului şi a secretarului său general. Tot în ziua de 28 februarie şi-a îndeplinit cincinalul şi Centrala industrială a confecţiilor, creîndu-se astfel toate premisele economice, organizatorice şi tehnice pentru a realiza, pînă la sfîrşitul acestui an, o producţie suplimentară în valoare de circa 20 miliarde lei. Gazdele subliniază că răspunzînd îndemnului secretarului general al partidului, de a marca actuala campanie electorală cu noii succese în opera de dezvoltare economico-socială a ţării, potrivit programului elaborat de Congresul al XI-lea, cei peste 87.000 de lucrători din industria confecţiilor, în frunte cu comuniştii, acţionează, în prezent, cu toate forţele pentru a amplifica succesele de pînă acum, pentru a finaliza cu rezultate superioare cincinalul 1971—1975 şi pentru a pregăti temeinic, în spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cincinalul viitor. Răspunzînd, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Dragi tovarăşi, Doresc să vă felicit din toată inima pe dumneavoastră, pe conducătorii centralei şi colectivele de conducere ale întreprinderilor centralei, pe toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii din industria confecţiilor, care, printre primii, realizează cincinalul 1971—1975 în patru ani şi două luni. Spun printre primii, pentru că am primit deja, tot din Capitală, cu cîteva zile în urmă, o scrisoare de la „Automatica", care a îndeplinit cincinalul în mai puţin de patru ani şi două luni, dar realizările voastre sânt deosebit de mari. Ele reprezintă intr-adevăr o concretizare minunată a angajamentului luat de comunişti, de toţi oamenii muncii din industria de confecţii, de organizaţia de partid a Capitalei, de a-şi spori în acest cincinal contribuţia la dezvoltarea economico-socială a patriei noastre. Vă felicit, încă o dată, din toată inima pentru această realizare. (Aplauze). Fără îndoială că succesele înregistrate de voi sunt o contribuţie minunată la dezvoltarea generală a patriei noastre. Am luat cunoştinţă de prevederile pe care le aveţi pentru cincinalul viitor şi mi-a produs o satisfacţie deosebită sublinierea făcută de tovarăşul director al centralei cu privire la preocuparea colectivului pentru ridicarea calităţiiproducţiei. Intr-adevăr, pe lingă grija de a înfăptui în viitor un program de dezvoltare continuă, de creştere a exporturilor, de satisfacere a necesităţilor oamenilor muncii din patria noastră, calitatea trebuie să se găsească mereu pe primul plan. Industria noastră de confecţii ca, în general, toată industria românească, a ajuns la un asemenea nivel de dezvoltare incit problema (continuare in pag a 2-a) Pe agenda de lucru a agricultorilor ieşeni Recolte bogate de cereale Cerealele au o pondere însemnată în agricultura judeţului nostru. C.A.P.-urile, de exemplu, au semănat cu grîu peste 57.000 de hectare, iar în primăvară vor semăna cu porumb peste 77.000 de hectare. Obţinerea încă din acest an a unor producţii sporite la hectar, constituie, aşa cura a iadicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din agricultură, problema nr. 1 a agricultorilor ieşeni. Toate suprafeţele ce urmează a fi cultivate în campania care vine, ne-a spus tov. ing. Ionel Andrian, director adjunct al Direcţiei agricole, au fost arate din toamnă, iar o dată cu arătura au fost încorporate în sol însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. Acţiunea a fost continuată şi mai intens, în majoritatea C.A.P., în cursul acestui an. De la 1 ianuarie au fost duse în cîmp peste 234.000 de tone de îngrăşăminte naturale, depăşindu-se prevederile de plan. Iar avînd în vedere că în multe unităţi rezervele n-au fost epuizate, se impune mobilizarea tuturor forţelor pentru ca această lucrare să fie terminată cît mai repede. Planul de îmbunătăţire a solurilor acide a fost îndeplinit pînă acum în proporţie de 80 la sută. Acţiunea continuă şi poate fi încheiată în scurt timp pe întreaga suprafaţă stabilită. In acelaşi timp, peste 26.000 de hectare cu grîu au primit doze însemnate de îngrășăminte chimice. De asemenea, s-a asigurat o amplasare mai bună a culturilor cerealiere, o repartizare mai judicioasă a hibrizilor de porumb, eliminîndu-se hibrizii tardivi. Sămînța a fost ridicată deja în pro- GH. GHINDA (continuare în pag. a 2-a) Noi şi moderne construcţii de locuinţe în oraşul Paşcani. Foto : S. LEONID La întreprinderea metalurgică Noi capacităţi de producţie Zilele trecute, au intrat în funcţiune, la întreprinderea metalurgică Iaşi, două noi capacităţi de producţie. Este vorba de o linie continuă de ţevi sudate longitudinal şi o linie de profile pentru electrofiltre. La Iaşi Masă rotundă cu tema: „Probleme juridice actuate pe agenda O.N.U.“ Asociaţia de drept internaţional şi relaţii internaţionale, filiala Iaşi, a organizat în ziua de 27 februarie o masă rotundă cu tema „Probleme juridice actuale pe agenda Organizaţiei Naţiunilor Unite“. După cuvântul introductiv rostit de prof. univ. dr. Mihai Jacotă, directorul adjunct al Centrului de informare al O.N.U. la Bucureşti, Ion Voicu a făcut o amplă expunere în legătură cu activitatea juridică a forumului mondial. Au luat parte la discuţii cadre didactice universitare, jurişti, studenți. 1 Mărţişor ! Şi dacă iernile ni s-au transformat in primăveri, iar ghio- i ceii au zîmbit sidefat încă din J luna decembrie, 1 Martie nu rămine mai puţin un simbol a i primenirilor şi împrimăvărării. î Pentru că de fapt nu este o sim- J plă filă de calendar sau o dată anonimă în scurgerea uniformă a timpului, ci o piatră de hotar străbătută prin veacuri de firul roşu împletit delicat cu alb pur , în tradiţionalul mărţişor al speranţelor româneşti. In preajma alegerilor, cea dinţii zi a primăavere calendaristice din 1975 semnifică deschiderea de noi orizonturi, iar votul ce va fi acordat candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste, investirea sinceră şi vibrantă pentru demnitatea noastră, pentru fericiirea familiilor şi viitorul lumiinos al copiilor noştri, pentru bunăstarea întregului popor. Faptul că printre miile de candidaţi In alegeri se află şi nu- imeroase femei este supremul o- i magiu adus nu numai mamelor şi soţiilor, ci şi tovarăşelor de muncă, care joacă astăzi uin rol tot mai activ în viaţa socială şi politică a ţării, în sfera produc- ţiei de bunuri materiale şi spirituale. 310.008 de minuscule mărţişoare, cu 16.000 mai multe ) ca în anul trecut, s-au pregătit în judeţul nostru, ele fiind însă expresia nemăsuratei preţuiri, a respectului, admiraţiei şi dragostei. ELENA PIETRARU