Flacăra Iaşului, aprilie 1975 (Anul 31, nr. 8869-8894)
1975-04-01 / nr. 8869
L . DIN CRONICA ÎNTRECERII socialiste Cu producţia zilei de ieri, S.P.L. a îndeplinit planul cincinal Şirul unităţilor ieşene care dovedesc prin realizări de prestigiu valenţele întrecerii socialiste este continuu amplificat. Acestora li se adaugă, de ieri, întreprinderea de prelucrare a lemnului care, cu producţia zilei de 31 martie, şi-a onorat obligaţiile din planul pe acest cincinal, cu trei luni mai devreme decit era angajamentul. Pînă la sfirşitul anului, ne spune ing. P. Necula, directorul unităţii, va fi realizată, suplimentar, o producţie de 205 milioane lei, jumătate pe seama creşterii productivităţii muncii. Să adăugăm acestei importante veşti, pe aceea că planul cincinal la export activitate—care reprezintă peste 30 la sută din producţia întreprinderii — a fost îndeplinit încă din ianuarie, că se estimează livrări suplimentare valorind 35 milioane lei valută. Multe ar fi elementele care merită amintite ca fiind esenţiale în obţinerea acestui succes. In primul rînd, continua modernizare a produselor şi tehnologiilor. Unitatea ieșeană realizează în jur de 100 de produse noi anual, majoritatea cu consum redus de lemn, dar moderne, funcţionale, avînd înglobate o mare cantitate de manoperă, de talent şi fantezie. In acest cincinal, realizările sunt aproape duble tuturor indicatorilor proiectaţi, toate secţiile au fost extinse. Un frumos magazin de prezentare permite sondarea pieţei, asigurarea celor mai eficiente comenzi. Şi continua eficientizare a livrărilor demonstrează că mobilierii ieşeni ştiu să-şi vîndă produsele, indiferent pe ce piaţă. Dar aceste piese pretenţioase nu puteau fi realizate decît de oameni competenţi , or, competitivitatea recunoscută a mobilei ieşene îi recomandă îndeajuns. Atît Gh. Dochescu, şeful secţiei a III-a, cît şi M. Agape, şeful secţiei a II-a, cu care am discutat, s-au oprit îndelung asupra organizării muncii, factor decisiv, şi ea, infirmarea acestor realizări notabile la I.P.L. Ieri, secţia a III-a realizase o producţie echivalentă cu planul său pe trei zile. Faptul n-ar fi fost posibil fără o organizare perfectă, o aprovizionare ritmică, o temeinică ştiinţă a meseriei. Iar generalizarea acordului global, încă din 1973, a însemnat şi sporirea cointeresării acestor făuritori de frumuseţe şi util în rîndul căro- CONST. PALADUTA (continuare In pag. a 2-a) 7— Fiecare localitate — ț ——-------------—-— 1 —mai bine gospodărită şi mai frumoasă! Bilanţ rodnic în municipiu! laşi I ® La acţiunile patrio-I tice — peste 110.000 cetăţeni • S-au plan-I tat 45.600 arbori şi arbuşti ornamentali ® S-au întreţinut 550.000 m.p. spaţii verzi I In aceste zile de primăvară , tot mai mulţi locuitori ai Iaşului participă activ la ampla I acţiune de înfrumuseţare şi I gospodărire a oraşului. Numai săptămîna trecută la aceste lucrări au participat peste 110.000 de cetăţeni. AI minţim că, în această perioa- I dă s-au plantat 45.600 de arbori şi arbuşti ornamentali, s-au amenajat şi întreţinut peste 550.000 m.p. de spaţii I verzi, s-a pregătit, în vederea I gazonării, o suprafaţă de peste 200.000 m.p. etc. In acţiunea de înfrumuseţare şi gospodă- I rire a oraşului s-au eviden- I ţiat elevii şcolilor generale și I (continuare In par) a 2-a) în judeţul Iaşi S-au terminat sesiunile de constituire a consiliilor populare Ieri, în comunele Sireţel şi Tulţora au avut loc sesiunile de constituire a consiliilor populare, a-cestea fiind ultimele din est prinsul judeţului nostru. In cadrul sesiunilor de constittuire a consiliilor populare comu- nale au fost validate mandatele celor 1.429 de deputaţi ai acestora, aleşi prin recentul sufragiu al cetăţenilor , a avut loc depunerea jurămîntului de credinţă şi derantament faţă de patrie şi popor, alegerea preşedinţilor, vicepreşa? dinţilor şi membrilor birourilor executive, precum și depunerea jurămîntului din partea acestora. Tot cu acest prilej, au fost prezentate informări privind dezvol tarea economico-socială a localltaţilor respective în perioada următoare, fiind adoptate planuri de măsuri cu principalele sarcini ce stau în faţa consiliilor populare, precum şi programe concrete de acţiuni pentru mai buna gospodărire şi continua înfrumu-iseţare a satelor şi comunelor noastre. In urma sesiunilor de consti- tuire, consiliile populare noi ale-se au şi trecut la lucru. Imagine din secţia I a I.P.M.P. Iaşi. Foto : 1. STRATULAT Şi In ultima zi a săptămînilor cute, pe ogoarele G.A.P. Victoria s-a muncit ca intraţi de taen obişnuită. Toate forţele mecanizatorilor au fost prezente cadiodimineaţă în cîmp, reuşind pe parcursul zilei să înregistreze rezultate bune. Tov. ing. G. Şoitu, preşedintele C.A.P., ne-a spus că duminică au fost semănate 75 de hectare cu floarea-soarelui şi au fost plantate 7 hectare cu cartofi. Culturile furajere (pe 125 de hectare) şi sfecla de zahăr (pe 65 de hectare) au fost semănate. Ieri, principalele forţe au fost dirijate la floarea-soarelui şi cartofi. Ritmul de lucru care se realizează va asigura terminarea însămînţării florii-soarelui şi plantării cartofilor (în total pe 445 de hectare) pînă joi seara. Mecanizatorii Gh. Gorea, Ion Gologan, Hristea Penciu sînt numai cîţiva dintre harnicii lucrători ai ogoarelor C.A.P. Victoria. Mult interes pentru executarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole de sezon există şi la C.A.P. Ţigănaşi. Duminică, în această unitate s-a încheiat semănatul sfeclei de zahăr pe cele 125 de hectare şi s-au pregătit însemnate suprafeţe pentru culturile următoare. Ieri dimineaţă, mecanizatorii, împreună cu inginerul Petrică Dascălu, preşedintele C.A.P., au poposit cu agregatele pe lotul special destinat producerii seminţei hibride şi florii-soarelui. Paralel cu semănatul, se continuă aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. Numeroşi membri cooperatori se aflau la plantatul arpagicului pe ultimele suprafeţe (ts de hectare) şi la întinsul ultimei sîrme la viţa de vie intrată pe rod. Tăierile la vie au fost încheiate, în prezent fiind continuat legatul corzilor. In fruntea întrecerii se află ferma condusă de Gh. Stoica. De la tov. Grimberg, directorul S.M.A. Leţcani, aflăm că în ultimele zile semănatul florii-soarelui in unităţile din consiliul intercooperatist Leţeani a fost intensificat. La C.A.P. Reţcani, aceasta lucrare a fost deja înche- GH. GHINDA (continuare In pag. a 2-a) Acum, hărnicia lucrătorilor de pe ogoare se apreciază după hectarele semănate Construcţii moderne de locuit in cartierul Tătăraşi. Foto : P. TODICA Din chiriaşi, proprietari Prin afişe, panouri amplasate în locuri intens frecventate de cetăţeni, Oficiul judeţean pentru construcţia şi vînzarea locuinţelor anunţă că cei ce doresc să-şi cumpere locuinţa pe care o deţin în calitate de chiriaşi pot deveni proprietari. Numai anul trecut au fost vîndute chiriaşilor peste 650 locuinţe, majoritatea în municipiul Iaşi. S-ar putea spune că acţiunea, in plină desfăşurare, cîştigă din ce in ce mai mulţi aderenţi, chiriaşii convingindu-se că este mai avantajos să devină proprietari ai locuinţelor, decît să plătească chirie, lată ce ne declara Gheorghe Zaremba, şef de serviciu la Sucursala judeţeană C.E.C., care şi-a cumpărat apartamentul ce-l ocupa în calitate de chiriaş. „Consider că, achitind avansul de 23.000 lei şi plătind o rată lunară de 290 lei, după cum a fost fixată pe timp de 15 ani (şi care este sub nivelul chiriei), apartamentul mă costă în realitate numai suma plătită pentru avans. Cum? Prin plata chiriei mă achitam de o obligaţie, dar apartamentul nu-mi aparţinea. Prin achitarea ratei, am devenit proprietar, după 15 ani nu mai am nici o datorie“. Petru Gînju, de la Regionala de căi ferate Iași, care şi-a cumpărat, de asemenea, apartamentul, ne prezintă alte considerente. „Față de actuala chirie, plătesc un plus 90 lei la rata lunară (361 lei) fixată pe un termen de 15 ani. Banii de la rată, dacă îi plăteam în continuare la chirie, ajungeau in fondurile unităţii de administrare a locuinţelor, pe cind aşa rămin, practic, in buzunarul meu oricine pot vinde apartamentul, ii pot lăsa moştenire copiilor etc.“. Evident, calculele diferă de la o familie la alta, reliefînduse insă net avantajul pe care-l are cetăţeanul de a deveni proprietarul locuinţei ocupată în calitate de chiriaş. Mai mult, în actuala perioadă a recalculării chiriilor ,s-au intensificat tatonările. Se pune întrebarea : cum acţionează oficiul pentru a veni in întimpinarea solicitatorilor ? L. MONTKORH {cooiinitare în pag a 2-a) SCHIŢE ÎN CREION Pentru azi? ! Nu ştiam că familia Vesterel agreează farsei« de întii apri' U«. Tatăl e de fapt cel mai nodest şi obscur dintre poma- i nagiii ce mă tapează de cîţiva I poli între chenzine, iar unii il i şi îngăduie la masa lor, cînd. I «înt cu chef, inghiţindu-i rot mantele şi declamaţiunile din alnecdoteie lui Theodor Speranţia. Nu o dată mai comitea şi farse cu iz scatologic, însă cei I care-l priveau iertător se mai I puneau să remarce că zice şi ţ bietul Vestejel ce ştie, că doar I are acasă patru guri de hrănit şi-i singurul dispus să muncească ... dacă ar vrea. J Iată însă că tocmai cel care n-a izbutit, de cîţiva ani, să »• t ţină de o slujbă, s-a apucat de I curind să dea lecţii semenilor, ţ să-i înveţe ... cum să trăiască. 1 Unui fruntaş în producţie i-a atras atenţia sever că fetiţa sa a luat doar nouă la chimie , centrului înaintaş al echipei de ţ Juniori din cartier i-a dat un calificativ slab, deoarece mar- 7 ca numai şapte goluri din opt şuturi pe poartă. Apoi a mai combătut lipsa de idei din noua carte de telefon şi paralelismul enervant, monoton al liniilor de tramvai. Alarmat de toate astea şi vă- V zindu-l mai lingav ca de obilcei, l-am oprit să-l întreb : 1 — Ce-i măi Vestejel cu tine ? MIHAI DUMITRIU i (continuare In pag a 2-a| I u.