Flacăra Iaşului, iunie 1975 (Anul 31, nr. 8920-8944)

1975-06-01 / nr. 8920

Inviirii Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXI — Nr. 8920 Duminică, 1 iunie 1975 4 pagini — 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-va! Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Sîmbătă, 31 mai 1975, a avut loc şedinţa Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român,­ pre­şedintele Republicii Socialiste România, a prezentat o informare cu privire la vizita în ţara noastră a dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a­l­.P.D. Coreene, condusă de tovarăşul Kitu Ir Sen, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pre­zentat o informare cu privire la vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Is Sen, vizita înalţilor oaspeţi coreeni drept o contri­buţie de mare însemnătate la dezvoltarea relaţiilor frăţeşti de prietenie şi colaborare dintre partidele, guvernele şi popoarele­ celor două ţări, la întărirea unităţii ţârilor socialiste, a mişcării comuniste şi mun­­citoreşti internaţionale. Comitetul Politic Executiv salută cu deosebită sa­tisfacţie semnarea Tratatului de prietenie şi colabo­rare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, care deschide largi perspective pentru extinderea colaborării multilate­rale româno-coreene, exprimă h­otărîrea partidelor şi popoarelor din cele două ţări de a conlucra strîns, atît în construcţia socialistă, cît şi in afirmarea cu putere a principiilor socialismului, cauzei colaborării intra­naţiuni şi a păcii. Comitetul Politic Executiv consideră ca fiind de­osebit de pozitiv faptul că în cursul vizitei s-a ajuns la realizarea şi a altor înţelegeri privind dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări şi popoare pe planuri multiple —­ politic, economic, cultural, ştiinţific. Con­vorbirile şi documentele semnate cu prilejul vizitei tovarăşului Kim Ir Se* servesc intereselor ambelor popoare prietene, edificării cu succes a socialismului în cele două ţări, cît şi promovării unor relaţii noi, bazate pe deplină egalitate şi înţelegere tovărăşească, între ţările socialiste, a unor raporturi democratice în­­tre toate statele lumii, sunt în folosul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a reafirmat aprecierea şi sprijinul partidului, statului şi poporului nostru faţă de iniţiativele constructive şi politica justă pro­movată de Republica Populară Democrată Coreeană şi tovarăşul Kim­ Ir Sen pentru împlinirea aspiraţiilor naţionale ale naţiunii coreene, de unificare paşnică şi independenţă a patriei. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru aplicarea cu consecvenţă şi fermitate în viaţă a Tra­tatului de prietenie şi colaborare româno-coreean, a celorlalte înţelegeri şi acorduri la care s-a ajuns în timpul vizitei. Comitetul Politic Executiv exprimă satisfacţia sa deplină faţă de evoluţia pozitivă a relaţiilor româno­de­ne, faţă de rezultatele bune ale convorbirilor dintre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat ca avind o mare importanţă semnarea Declaraţiei solemne ro­­mâno-elene, care aşează relaţiile dintre România şi Grecia pe o bază trainică, pe principii noi de ega­litate, de respect al independenţei şi suveranităţii na­ţionale. Convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Constantin Karamanlis. Declaraţia so­lemnă semnată marchează un moment de importanţă deosebită în relaţiile dintre România şi Grecia, ser­vesc intereselor celor două popoare, cauzei colaboră­rii şi păcii in regiunea Balcanilor, în Europa şi in în­treaga lume. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă convingerea că dezvoltarea colaborării dintre România şi Grecia va exercita o influenţă pozitivă asupra rezolvării paş­nice a problemelor litigioase existente in regiunea Balcanilor, că în această zonă se va da dovadă de bunăvoinţă şi spirit realist pentru a se ajunge la soluţii reciproc acceptabile şi echitabile. Este în interesul general al statelor din Balcani ca problemele litigioase din această zonă să fie soluţionate pe cale politică, în interesul păcii şi al colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministe­rele, instituţiile centrale să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura aplicarea în viaţă întocmai a înţelegerilor convenite cu prilejul vizitei premierului grec. In continuare, Comitetul Politic Executiv a anali­zat şi rezolvat unele probleme, ale activităţii de in­vestiţii şi ale participării Românie, la schimburile economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale internaţio­nale. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a luat în dezbatere şi aprobat unele acţiuni în domeniul ac­tivităţii ideologice şi cultural-educative desfăşurate de Partidul nostru. Termenul a sosit, dar unele S.M.A.-uri tot mi sunt gata cu pregătirile pentru seceriş în ziarul nostru din 23 m­ai a.c., criticam faptul că în unele S.M.A.-uri repararea maşinilor a­­gricole ce vor fi folosite la sece­riş era mult rămas,­ în urmă. In ce stadiu se află această impor­tantă acţiune în momentul de fa­ţă ? Răspunsul la această între­bare ni l-a dat tov. G. Marines­­cu, directorul Trustului S.M.A. Astfel, am aflat că faţă de plan reparaţiile sunt executate în pro­porţie de 93 la sută la combi­­nele C-12, de 98,2 la sută la combinele C-1 şi C-3 şi de 83,4 la sută la presele de balotat, lia prima vedere s-ar părea că pre­gătirile pentru recoltarea păioa­­selor se află într-un stadiu... normal Avînd în vedere faptul că această acţiune trebuia înche­iată astăzi, se înţelege de la sine că existe serioase rămîneri în urmă. Tov. ing. F. Alexandrescu, care răspunde la nivelul Trustu­lui S.M.A. de aceste probleme, ne-a precizat că principala cau­ză o constituie și acum lipsa unor piese (22 de repere la com­binele C-12 ; 23 de repere la combinele C-1 și C-3 ; 24 de re­pere la piesele de balotat). I­ip­­sa pieselor de schimb nu este însă singura cauză. Conducerea Trustului recunoaşte că în acest an nu s-a făcut peste tot o pro­gramare riguroasă, a reparaţiilor. ANDREI BRATU (continuare in pag. a 3-a) în­minarea premiului II pe ţară comunei Tătăruşi Ieri, la căminul cultural din Tătăruşi a avut loc o adunare populară în cadrul căreia s-au înmânat Diploma şi premiul II pe ţară în întrecerea dintre co­mune pentru îndeplinirea sarci­nilor economice, edilitare şi so­­cial-culturale pe anul 1974. L­a adunare a participat tov. Gh. Brehuescu, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului popular ju­deţean. Trecînd în revistă realizările obţinute în anul 1974, tov. Vasile Tanasa, secretarul comitetului comunal de partid, primarul lo­calităţii, precum şi alţi vorbitori au exprimat hotărârea cetăţeni­lor de a munci neobosit pentru dezvoltarea economico-socială a comunei, pentru obţinerea de noi succese în întrecerea pe anul 1973. Ei s-au angajat, printre al­tele, ca, în acest an, să depăşeas­că planul producţiei globale cu 6 la sută, să dezvolte averea ob­ştească a C.A.P. cu 4 la sută şi să realizeze, prin muncă patrio­tică, un volum de lucrări în va­loare de 1.373.000 lei. Participanţii la adunare au a­­doptat textul unei telegrame a­­dresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. A urmat un program artişti®. Lucrările au fost predate la termen Două importante lucrări pe ca­re colectivul întreprinderii de construcţii căi ferate din Iaşi tre­buie să le predea la 31 mai a.c. — hala mecano-energetică de la I.M.M.R. Paşcani şi dublarea căii ferate Sîrca — Podu-Iloaiei — au fost predate la termen, ne infor­mează conducerea unităţii. Din­tre măsurile de bună organizare a muncii aplicate la aceste o­­biective, amintim: asigurarea rit­mului optim de transport şi apro­vizionare cu materiale, realizarea recepţiei pe faze, executarea în­grijită a zidăriei în vederea re­nunţării la o mare parte din fi­nisaje, perfecta conlucrare cu beneficiarii etc. st. fî*i paginile 2—3——. ■ CaOran gäptämbutf I — I*orfret-mt«rvhi dumlrilc«! | — Filmele săptăm­inii viitoare — Satiră ș| umor ■ Micro­mozaic economic ■ Mersul autobuzelor I.f .A» din Auto­­jar­ii Iași Au îndeplinit cincinalul înainte de termen între staţiunile pentru meca­nizarea agriculturii din judeţul nostru continuă să se desfăşoare o susţinută întrecere pentru în­deplinirea exemplară a sarcini­lor de plan. După cum am fost informaţi de tov. C. Marinescu, directorul Trustului de mecani­zare a agriculturii, în cursul a­­cestei luni au îndeplinit preve­derile cincinalului 5 S.M.A.-uri ieşene. E vorba de cele de la Holboca, Ciurea, Osoi, Paşcani şi Stăducăneni. în prezent, mecani­zatorii se străduie să obţină ve­nituri suplimentare executînd cu însufleţire lucrările agricole de sezon. Cu producţia zilei de astăzi, colectivul Întreprinderii ieşene de antibiotice îndeplineşte prevede­rile cincinalului la producţia marfă cu un devans de 7 luni. Pînă la sfîrşitul anului, aici va fi realizată o producţie marfă su­plimentară valorînd 450 milioane lei, concretizată în importante cantități de penicilină G, tetra­ciclină, eritosomicină și derivați, antibiotice de semisinteză, bio­­stimulatori și diferite unguente. * Exigenţele producţiei impun o calificare tot mai înaltă Cine ocupă posturile de informaticieni ? Formarea cadrelor de informa­ticieni reprezintă unul din obiec­tivele principale ale Programu­lui adoptat de Plenara C.C. al F.C.R. din aprilie 1972 privind „Perfecţionarea sistemului infor­maţional economico-social, intro­ducerea sistemelor de conducere cu mijloace de automatizare şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971—1980“. Pornind de la pre­vederile acestui program, Cen­trului teritorial de calcul electro­nic Iaşi îi revenea sarcina să contribuie la pregătirea cadrelor necesare unităţilor de informati­că din economia judeţului Iaşi. Astfel, noi am organizat cursuri de 2-3 săptămîni (fără scoatere din producţie) pentru operatori pregătire date şi controlori de date care lucrează în oficiile de informatică din întreprinderile ieșene. Centrul nostru de calcul a contribuit cu cadre, prin for­marea unor echipe mixte, care au realizat sisteme de informa­tică pentru rezolvarea pe calcu­lator electronic a tltor probleme de producţie. Astfel de echipe au acţionat cu succes la C.F.S., I.M. „Nicolina“, întreprinderea Ec. ION ADUMITRESEI directorul Centrului teritorial de calcul electronic Iasi (continuare In pag. a 3-a) Schiţe m creion Sesiune de comunicări ştiinţifice Incepînd de ieri, întreprinderea de reţele electrice Iaşi găzduieş­te o sesiune de comunicări ştiin­ţifice, ocazionată de împlinirea a 59 de ani de la introducerea, în oraşul Iaşi, a tensiunii de distri­buţie trifazate de 6 KV. l­a se­siune participă cadre didactice de la Institutul politehnic ieşean, specialişti din întreprinderile de reţele electrice din Suceava şi Bacău, reprezentanţi ai altor uni­tăţi aparţinînd de Centrala in­dustrială a energiei electrice şi termice. Reglementări In fireşti ale Decretul Consiliului de Stat cu privire la stabilirea programului de funcţionare a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică, apărut în presa de ieri, conţine importante reglementări menite să ducă la a­­provizionarea şi servirea populaţiei in condiţii superioare, la economi­sirea timpului cetăţenilor, asigura­rea liniştii necesare şi întărirea nor­melor de convieţuire socială. De­cretul a fost primit cu deosebit in­teres şi de către populaţia Iaşului. Am solicitat cîteva declaraţii. Vasile Onofrei, strungar la Regio­nala de căi ferate, Şoseaua Naţio­nală nr. 49 . „Am citit cu atenţie Decretul. Am reţinut grija partidu­lui şi statului pentru ocrotirea să­nătăţii tinerilor, şi nu numai a lor, pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii unităţilor comerciale, cu­ sprijinul cerinţelor cetăţenilor de întemeiată măsura ca, aşa cum se prevede în Decret, aproviziona­rea unităţilor comerciale să fie fă­cută în afara orelor de funcţionare. Aceasta va permite cetăţenilor să-şi folosească timpul liber mai judi­cios". Maria Ciornei, casnică, Piaţa U­­nirii nr. 7 : „In centrul muncipiului funcţionează unităţi de alimentaţie publică. Noi, cei care locuim în preajma acestor unităţi, sîntem in permanenţă deranjaţi la ore tîrzii din noapte de diferiţi cheflii, prie­teni ai paharului. De aceea, socot că limitarea programului de func­ţionare a restaurantelor este o mă­sură echitabilă, protejîndu-se astfel odihna tuturor cetățenilor". IOAN ȘCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) Marele sens­­ şi copiii noştri ! Sîntem printre cei ce încM- I nă să creadă că mult disputatul | sens major al vieţii noastre ni-i | arată cu Înţelepciune ch­iar na- | tura i dezvoltarea şi autoper- » tecţionarea comunităţilor um*- | ne. Garanţia acestui flux ne- i contenit şi minunat o constituie * copiii, deci pentru noi românii­­ — viitorul patriei.­­ De fapt aşa şi justificăm mul­ t te din strădaniile­­ noastre, cu­­ speranţa că ei, copiii, vor a- i tinge culmile pe care le visăm,­­ ei vor trăi — simplu, firesc —­­ poate fără să ştie de jertfele • generaţiei acesteia —­ toate ma-­­ rile bucurii ale omului stăpin integral pe gigantica sa forţă­­ de creaţie socială şi individ«*- i lă. Ei vor fi mai Înrămaţi, mai * sănătoşi şi mai sprinteni, snai i veseli şi se vor înfrunta pasio-­­ nant cu spada minţii căci vor­­ trăi în comunism, pe care-i vor­­ închega aşa cum vor hotărî el. » Pentru asta azi cresc şcolile­­ şi grădiniţele ca ciupercii* du- i pă ploaie, trăim o structurală * prefacere a întregului sistem e-­­­ducaţional, pentru ca să devină I o realitate cultul muncii dedi-­ţ cate ţării, să intre tuturor in­­­singe respectul faţă de semeni,­­ să fie descifrate noile particule­­ elementare ale atomilor ferici- ’ rii.­­ Intr-un sfert d­e veac gene- , raţia noastră a făcut ca Iaşii­­ să atingă azi parametrii indus-­­ triali ai întregii ţări româneşti­­ antebelice şi a scos vechea ca-­­ pitală a Moldovei din marea ei­­ umbră edilitară, întinerindu-i­­ monumentele nobile. Copiii noş-­­ tri au la dispoziţie următorul­­ sfert de veac pentru a ajunge­­ în anul 2000 nu doar record- i­meni în posedarea de automo- I bile şi frigidere, tiu doar stă­ i pini peste metropola de sticlă­­ şi crom, în care Trei Ierarhii­­ vor părea un chivot într-o vi- 4 trină, ci în primul rlnd mult » mai înţelepţi şi mai oameni­­ decît îndrăznim noi azi să ni-i « închipuim. » Copiii noştri dragi, voi veţi­­ putea totul ! ! MIHAI DUMITRU­! ! s

Next