Flacăra Iaşului, iunie 1975 (Anul 31, nr. 8920-8944)
1975-06-01 / nr. 8920
Inviirii Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXI — Nr. 8920 Duminică, 1 iunie 1975 4 pagini — 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-va! Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Sîmbătă, 31 mai 1975, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a prezentat o informare cu privire la vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale al.P.D. Coreene, condusă de tovarăşul Kitu Ir Sen, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Is Sen, vizita înalţilor oaspeţi coreeni drept o contribuţie de mare însemnătate la dezvoltarea relaţiilor frăţeşti de prietenie şi colaborare dintre partidele, guvernele şi popoarele celor două ţări, la întărirea unităţii ţârilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Politic Executiv salută cu deosebită satisfacţie semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, care deschide largi perspective pentru extinderea colaborării multilaterale româno-coreene, exprimă hotărîrea partidelor şi popoarelor din cele două ţări de a conlucra strîns, atît în construcţia socialistă, cît şi in afirmarea cu putere a principiilor socialismului, cauzei colaborării intranaţiuni şi a păcii. Comitetul Politic Executiv consideră ca fiind deosebit de pozitiv faptul că în cursul vizitei s-a ajuns la realizarea şi a altor înţelegeri privind dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări şi popoare pe planuri multiple — politic, economic, cultural, ştiinţific. Convorbirile şi documentele semnate cu prilejul vizitei tovarăşului Kim Ir Se* servesc intereselor ambelor popoare prietene, edificării cu succes a socialismului în cele două ţări, cît şi promovării unor relaţii noi, bazate pe deplină egalitate şi înţelegere tovărăşească, între ţările socialiste, a unor raporturi democratice între toate statele lumii, sunt în folosul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a reafirmat aprecierea şi sprijinul partidului, statului şi poporului nostru faţă de iniţiativele constructive şi politica justă promovată de Republica Populară Democrată Coreeană şi tovarăşul Kim Ir Sen pentru împlinirea aspiraţiilor naţionale ale naţiunii coreene, de unificare paşnică şi independenţă a patriei. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru aplicarea cu consecvenţă şi fermitate în viaţă a Tratatului de prietenie şi colaborare româno-coreean, a celorlalte înţelegeri şi acorduri la care s-a ajuns în timpul vizitei. Comitetul Politic Executiv exprimă satisfacţia sa deplină faţă de evoluţia pozitivă a relaţiilor românodene, faţă de rezultatele bune ale convorbirilor dintre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat ca avind o mare importanţă semnarea Declaraţiei solemne româno-elene, care aşează relaţiile dintre România şi Grecia pe o bază trainică, pe principii noi de egalitate, de respect al independenţei şi suveranităţii naţionale. Convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Constantin Karamanlis. Declaraţia solemnă semnată marchează un moment de importanţă deosebită în relaţiile dintre România şi Grecia, servesc intereselor celor două popoare, cauzei colaborării şi păcii in regiunea Balcanilor, în Europa şi in întreaga lume. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă convingerea că dezvoltarea colaborării dintre România şi Grecia va exercita o influenţă pozitivă asupra rezolvării paşnice a problemelor litigioase existente in regiunea Balcanilor, că în această zonă se va da dovadă de bunăvoinţă şi spirit realist pentru a se ajunge la soluţii reciproc acceptabile şi echitabile. Este în interesul general al statelor din Balcani ca problemele litigioase din această zonă să fie soluţionate pe cale politică, în interesul păcii şi al colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, instituţiile centrale să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura aplicarea în viaţă întocmai a înţelegerilor convenite cu prilejul vizitei premierului grec. In continuare, Comitetul Politic Executiv a analizat şi rezolvat unele probleme, ale activităţii de investiţii şi ale participării Românie, la schimburile economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale internaţionale. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a luat în dezbatere şi aprobat unele acţiuni în domeniul activităţii ideologice şi cultural-educative desfăşurate de Partidul nostru. Termenul a sosit, dar unele S.M.A.-uri tot mi sunt gata cu pregătirile pentru seceriş în ziarul nostru din 23 mai a.c., criticam faptul că în unele S.M.A.-uri repararea maşinilor agricole ce vor fi folosite la seceriş era mult rămas, în urmă. In ce stadiu se află această importantă acţiune în momentul de faţă ? Răspunsul la această întrebare ni l-a dat tov. G. Marinescu, directorul Trustului S.M.A. Astfel, am aflat că faţă de plan reparaţiile sunt executate în proporţie de 93 la sută la combinele C-12, de 98,2 la sută la combinele C-1 şi C-3 şi de 83,4 la sută la presele de balotat, lia prima vedere s-ar părea că pregătirile pentru recoltarea păioaselor se află într-un stadiu... normal Avînd în vedere faptul că această acţiune trebuia încheiată astăzi, se înţelege de la sine că existe serioase rămîneri în urmă. Tov. ing. F. Alexandrescu, care răspunde la nivelul Trustului S.M.A. de aceste probleme, ne-a precizat că principala cauză o constituie și acum lipsa unor piese (22 de repere la combinele C-12 ; 23 de repere la combinele C-1 și C-3 ; 24 de repere la piesele de balotat). Iipsa pieselor de schimb nu este însă singura cauză. Conducerea Trustului recunoaşte că în acest an nu s-a făcut peste tot o programare riguroasă, a reparaţiilor. ANDREI BRATU (continuare in pag. a 3-a) înminarea premiului II pe ţară comunei Tătăruşi Ieri, la căminul cultural din Tătăruşi a avut loc o adunare populară în cadrul căreia s-au înmânat Diploma şi premiul II pe ţară în întrecerea dintre comune pentru îndeplinirea sarcinilor economice, edilitare şi social-culturale pe anul 1974. La adunare a participat tov. Gh. Brehuescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. Trecînd în revistă realizările obţinute în anul 1974, tov. Vasile Tanasa, secretarul comitetului comunal de partid, primarul localităţii, precum şi alţi vorbitori au exprimat hotărârea cetăţenilor de a munci neobosit pentru dezvoltarea economico-socială a comunei, pentru obţinerea de noi succese în întrecerea pe anul 1973. Ei s-au angajat, printre altele, ca, în acest an, să depăşească planul producţiei globale cu 6 la sută, să dezvolte averea obştească a C.A.P. cu 4 la sută şi să realizeze, prin muncă patriotică, un volum de lucrări în valoare de 1.373.000 lei. Participanţii la adunare au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. A urmat un program artişti®. Lucrările au fost predate la termen Două importante lucrări pe care colectivul întreprinderii de construcţii căi ferate din Iaşi trebuie să le predea la 31 mai a.c. — hala mecano-energetică de la I.M.M.R. Paşcani şi dublarea căii ferate Sîrca — Podu-Iloaiei — au fost predate la termen, ne informează conducerea unităţii. Dintre măsurile de bună organizare a muncii aplicate la aceste obiective, amintim: asigurarea ritmului optim de transport şi aprovizionare cu materiale, realizarea recepţiei pe faze, executarea îngrijită a zidăriei în vederea renunţării la o mare parte din finisaje, perfecta conlucrare cu beneficiarii etc. st. fî*i paginile 2—3——. ■ CaOran gäptämbutf I — I*orfret-mt«rvhi dumlrilc«! | — Filmele săptăminii viitoare — Satiră ș| umor ■ Micromozaic economic ■ Mersul autobuzelor I.f .A» din Autojarii Iași Au îndeplinit cincinalul înainte de termen între staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din judeţul nostru continuă să se desfăşoare o susţinută întrecere pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. După cum am fost informaţi de tov. C. Marinescu, directorul Trustului de mecanizare a agriculturii, în cursul acestei luni au îndeplinit prevederile cincinalului 5 S.M.A.-uri ieşene. E vorba de cele de la Holboca, Ciurea, Osoi, Paşcani şi Stăducăneni. în prezent, mecanizatorii se străduie să obţină venituri suplimentare executînd cu însufleţire lucrările agricole de sezon. Cu producţia zilei de astăzi, colectivul Întreprinderii ieşene de antibiotice îndeplineşte prevederile cincinalului la producţia marfă cu un devans de 7 luni. Pînă la sfîrşitul anului, aici va fi realizată o producţie marfă suplimentară valorînd 450 milioane lei, concretizată în importante cantități de penicilină G, tetraciclină, eritosomicină și derivați, antibiotice de semisinteză, biostimulatori și diferite unguente. * Exigenţele producţiei impun o calificare tot mai înaltă Cine ocupă posturile de informaticieni ? Formarea cadrelor de informaticieni reprezintă unul din obiectivele principale ale Programului adoptat de Plenara C.C. al F.C.R. din aprilie 1972 privind „Perfecţionarea sistemului informaţional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de automatizare şi dotarea economiei naţionale cu tehnică de calcul în perioada 1971—1980“. Pornind de la prevederile acestui program, Centrului teritorial de calcul electronic Iaşi îi revenea sarcina să contribuie la pregătirea cadrelor necesare unităţilor de informatică din economia judeţului Iaşi. Astfel, noi am organizat cursuri de 2-3 săptămîni (fără scoatere din producţie) pentru operatori pregătire date şi controlori de date care lucrează în oficiile de informatică din întreprinderile ieșene. Centrul nostru de calcul a contribuit cu cadre, prin formarea unor echipe mixte, care au realizat sisteme de informatică pentru rezolvarea pe calculator electronic a tltor probleme de producţie. Astfel de echipe au acţionat cu succes la C.F.S., I.M. „Nicolina“, întreprinderea Ec. ION ADUMITRESEI directorul Centrului teritorial de calcul electronic Iasi (continuare In pag. a 3-a) Schiţe m creion Sesiune de comunicări ştiinţifice Incepînd de ieri, întreprinderea de reţele electrice Iaşi găzduieşte o sesiune de comunicări ştiinţifice, ocazionată de împlinirea a 59 de ani de la introducerea, în oraşul Iaşi, a tensiunii de distribuţie trifazate de 6 KV. la sesiune participă cadre didactice de la Institutul politehnic ieşean, specialişti din întreprinderile de reţele electrice din Suceava şi Bacău, reprezentanţi ai altor unităţi aparţinînd de Centrala industrială a energiei electrice şi termice. Reglementări In fireşti ale Decretul Consiliului de Stat cu privire la stabilirea programului de funcţionare a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică, apărut în presa de ieri, conţine importante reglementări menite să ducă la aprovizionarea şi servirea populaţiei in condiţii superioare, la economisirea timpului cetăţenilor, asigurarea liniştii necesare şi întărirea normelor de convieţuire socială. Decretul a fost primit cu deosebit interes şi de către populaţia Iaşului. Am solicitat cîteva declaraţii. Vasile Onofrei, strungar la Regionala de căi ferate, Şoseaua Naţională nr. 49 . „Am citit cu atenţie Decretul. Am reţinut grija partidului şi statului pentru ocrotirea sănătăţii tinerilor, şi nu numai a lor, pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii unităţilor comerciale, cu sprijinul cerinţelor cetăţenilor de întemeiată măsura ca, aşa cum se prevede în Decret, aprovizionarea unităţilor comerciale să fie făcută în afara orelor de funcţionare. Aceasta va permite cetăţenilor să-şi folosească timpul liber mai judicios". Maria Ciornei, casnică, Piaţa Unirii nr. 7 : „In centrul muncipiului funcţionează unităţi de alimentaţie publică. Noi, cei care locuim în preajma acestor unităţi, sîntem in permanenţă deranjaţi la ore tîrzii din noapte de diferiţi cheflii, prieteni ai paharului. De aceea, socot că limitarea programului de funcţionare a restaurantelor este o măsură echitabilă, protejîndu-se astfel odihna tuturor cetățenilor". IOAN ȘCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) Marele sens şi copiii noştri ! Sîntem printre cei ce încM- I nă să creadă că mult disputatul | sens major al vieţii noastre ni-i | arată cu Înţelepciune chiar na- | tura i dezvoltarea şi autoper- » tecţionarea comunităţilor um*- | ne. Garanţia acestui flux ne- i contenit şi minunat o constituie * copiii, deci pentru noi românii — viitorul patriei. De fapt aşa şi justificăm mul t te din strădaniile noastre, cu speranţa că ei, copiii, vor a- i tinge culmile pe care le visăm, ei vor trăi — simplu, firesc — poate fără să ştie de jertfele • generaţiei acesteia — toate ma- rile bucurii ale omului stăpin integral pe gigantica sa forţă de creaţie socială şi individ«*- i lă. Ei vor fi mai Înrămaţi, mai * sănătoşi şi mai sprinteni, snai i veseli şi se vor înfrunta pasio- nant cu spada minţii căci vor trăi în comunism, pe care-i vor închega aşa cum vor hotărî el. » Pentru asta azi cresc şcolile şi grădiniţele ca ciupercii* du- i pă ploaie, trăim o structurală * prefacere a întregului sistem e-ducaţional, pentru ca să devină I o realitate cultul muncii dedi-ţ cate ţării, să intre tuturor insinge respectul faţă de semeni, să fie descifrate noile particule elementare ale atomilor ferici- ’ rii. Intr-un sfert de veac gene- , raţia noastră a făcut ca Iaşii să atingă azi parametrii indus- triali ai întregii ţări româneşti antebelice şi a scos vechea ca- pitală a Moldovei din marea ei umbră edilitară, întinerindu-i monumentele nobile. Copiii noş- tri au la dispoziţie următorul sfert de veac pentru a ajunge în anul 2000 nu doar record- imeni în posedarea de automo- I bile şi frigidere, tiu doar stă i pini peste metropola de sticlă şi crom, în care Trei Ierarhii vor părea un chivot într-o vi- 4 trină, ci în primul rlnd mult » mai înţelepţi şi mai oameni decît îndrăznim noi azi să ni-i « închipuim. » Copiii noştri dragi, voi veţi putea totul ! ! MIHAI DUMITRU! ! s