Flacăra Iaşului, august 1975 (Anul 31, nr. 8972-8997)

1975-08-01 / nr. 8972

I Mcoro­­asului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXI— Nr. 89721 Vineri, 1 august 197­4 pagini — 30 bani ProtejaR’din­ToafrţâfilerfiSiţi-*l! în judeţul nostru se încheie recoltarea grîului Anul acesta, secerişul griului s-a desfăşurat în ritm susţinut, însufleţiţi de Chemarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, de hotă­­rîrile Comitetului Politic Execu­tiv al C.G. al P.C.R., lucrătorii ogoarelor ieşene şi-au organizat mai bine munca, au folosit mai eficient timpul şi mijloacele me­canice, reuşind astfel să obţină rezultate meritorii. In cursul zi­lei de azi, în judeţul nostru se recoltează griul de pe ultimele 800 de hectare. In felul acesta a luat drumul hambarelor produc­ţia de pe cele 60 000 de hectare, care a ocupat această cultură. In prezent, lucrătorii din agri­cultură îşi concentrează forţele la eliberarea terenului de paie, la executarea arăturilor de vară şi urgentarea celorlalte lucrări agri­cole de sezon. E gata şi strînsul păioaselor, dar pe alocuri fînurile naturale tot n-au ajuns în depozite Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară comună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale, munca în agricultură trebuie să se desfăşoare pe o bază temei­nic organizată, la fel cum se des­făşoară munca în industrie. Se poate aprecia că şi în judeţul nostru echipele mixte de meca­nizatori şi ţărani cooperatori, din marea majoritate a unităţilor şi-au organizat bine munca încît fiecare lucrare de sezon să fie la timpul optim executată. Aşa se face că, paralel cu celelalte ac­ţiuni de sezon, bunii gospodari au găsit timp şi pentru cositul şi transportul fînurilor naturale. Cum e şi normal, în cele mai multe unităţi întreaga recoltă a şi ajuns deja în parcurile de fu­raje. Folosind cu chibzuinţă for­ţele şi timpul de lucru, finul a fost din vreme pus la adăpost şi în cooperativele agricole din Mir­­ceşti şi Răchiteni. — Noi, ne spunea tov. Gheor­­ghe Avădanei, inginerul şef al cooperativei agricole din Răchi- DAN VALERIU (continuare în pag. a 2-a) însemnări Preluieşti munca muncind După două luni de muncă, cot la cot cu muncitorii, cei 85 de studenţi ieşeni de la Hidrotehnică au fost felicitaţi in faţa tuturor brigadierilor de pe Şantierul naţio­nal al tineretului din Răzmireşti pentru frumoasele rezultate con­cretizate într-o producţie globală de 1,5 milioane lei. Discutăm cu unul din fruntaşii fruntaşilor, stu­dentul Constantin Stoian, aspru­ de soare şi vînt, dar hotărît să se reîntoarcă încă două săptămini la Răzmireşti, de data aceasta ca activist, la cererea conducerii şantierului.­­ Anii trecuţi, mulţi studenţi se obişnuiseră ca în timpul practicii să fie un fel de observatori. De data aceasta lucrurile s-au schim­bat. Munceam 6 ore pe zi la să­pături, escavînd cite 50-60 m.c. de pămint, o echipă turnam 20 m.c. betoane, am lucrat uneori şi duminica. Un muncitor, care lucra cu noi în echipă, ne-a spus : »E bine aşa, să lucraţi cot la cot cu noi. Cind veţi fi ingineri, veţi şti preţui mai mult munca noastră, a muncitorilor“. Mult adevăr este în aceste vorbe şi a prins bine, în special unora care se consideră ingineri încă înainte de a lua di­ploma. Studentul d­in fața mea face o ION URSU (continuare în pag. a 2-a) i “"lí'ffiOH®»' ^ ... 1 REtf de bord al şantlereîoj fPfli jf ,r /fc 'j/' /, 'x' ; v* - - - - ■* ■ Astăzi, întreprinderea mecanică „Nicotină" Un început bun, care se cere continuat Redacţia ziarului „Flacăra Iaşului* îşi propune să dez­bată în cadrul unei rubrici, sub genericul „INVESTIŢII 1975 — TABLOUL DE BORD AL ŞANTIERELOR“, vasta problematică referitoare la îndeplinirea exemplară a sar­cinilor din domeniul investi­ţiilor. în acest sens, benefi­ciem şi de indicaţiile da­te de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Cuvîntarea rostită la Plenara din 21—22 iulie a.c., precum şi cu oca­zia recentei vizite la Iaşi. Dorim să punem în centrul dezbaterilor cu­ mai multe aspecte ce vizează îmbunătă­ţirea colaborării dintre cei trei factori responsabili la bunul mers al activităţii pe şantiere: beneficiar, con­structor şi proiectant, în ve­derea unui fructuos dialog 3, invităm să-şi aducă o cit mai mare contribuţie la elucida­rea problemelor ridicate de şantiere, formulînd sugestii şi propuneri cu rezolvare atît pe plan local, cit şi la adresa unor organe centrale. Inaugurăm astăzi rubri­ca, consemnînd in pagina a Il-a concluziile analizei efectuate pe şantierul de dezvoltare şi modernizare a I. Al. .NICOLINA“. Un nou agregat de vinificare aflat in producția de serie la I.U.P-S-R­Foto: D. ROTARU Amănunte în pag. a 3-a, la ru­brica „Microtribu­­na noului“. uns - Tn paginile 2—3 _____ — Comisiile pe probleme — spri­jin preţios in rezolvarea sar­cinilor Viaţa de partid Hicrotribuna noului Cu ochii cetăţeanului — In căutarea solicitudinii — De ce sunt călători frauduloşi In autobuzele I.T.A. T Lucrările reuniunii la cel mai înalt nivel a Conferinţei general-europene HELSINKI 31 — De la trimişii speciali­­ La Palatul­­Finlandia* din Helsinki au continuat, joi, lu­crările reuniunii la cel mai înalt nivel a Conferinţei pentru securita­te şi cooperare în Europa. In sală se aflau şefii de stat şi guvern prezenţi la Helsinki, per­soanele oficiale care îi însoţesc. La masa rezervată României a luat loc preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu. Au luat loc, de aseme­nea, tovarăşul Ştefan Andrei şi George Macovescu, celelalte per­soane oficiale române. In cadrul şedinţei de dimineaţă, desfăşurată, potrivit aranjamentu­lui de procedură stabilit în cadrul fazei de la Geneva, sub preşedinţia lui Iosip Broz Tito, preşedintele R. S. F. Iugoslavia, au luat cuvin­­tul Gustav Husak, secretar gene­ral al C.C. al P.C. din Cehoslova­cia, preşedintele Republicii Socia­liste Cehoslovacia, Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Valery Giscard d’Estaing, preşedintele Franţei, Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, Liam Cosgrave, primul ministru al IJ­(continuare în pag. a 4-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, a avut întrevederi, la Helsinki, cu tovară­şul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Popu­lare Bulgaria, cu tovarăşul Janos Kadar, prim-secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Muncito­resc Socialist Ungar, cu tovarăşul Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, ca premierul Italiei, Aldo Moro, pri­mul ministru al Canadei, Pierre Elliott Trudeau, şi primul ministru al Greciei, Constantin Karamanti*. Întîlniri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu şefi de stat şi de guvern, participanţi la lucrările reuniunii de la Helsinki Pe seama creşterii productivităţii muncii După şapte luni de activitate ăia 1975, colectivul S.U.T. din cadrul Trustului de construcţii industriale încheie un rodnic bi­lanţ. Producţia globală suplimen­tară obţinută se ridică la aproa­pe 14 milioane lei, depăşire con­cretizată în prestaţii la utilaje de construcţii şi mijloace de trans­port, confecţii de diferite piese şi reparaţii. De remarcat faptul că întreaga producţie realizată peste prevederi este urmarea creşterii productivităţii muncii, la sfîrşitul primului semestru, acest indicator fiind depășit cu 30,6 procente. în termen şi de bună calitate Colectivul întreprinderii jude­ţene de industrie locală Iaşi a executat o serie de utilaje nece­sare unei noi linii de îmbuteliere a uleiului, de la întreprinderea de ulei Bîrlad. Fiind executate în termen şi de bună calitate, unitatea bîrlădeană a trimis I.J.I.L. Iaşi o scrisoare de mulţu­mire, remarcînd modul exemplar în care şi-au onorat ieșenii o­­bligaţiile asumate prin contract. Ne alăturăm şi noi, felicitînd căl­duros colectivul pentru aseme­nea succese ce vizează prestigiul industriei ieșene. Realizări pioniereşti Consiliul municipal al Organi­zaţiei pionierilor ne informează cu privire la realizările pionieri­lor în domeniul muncii patrioti­ce : cei de la Şcoala generală nr. 19 au cules, la I.A.S. Miroslava, 8 tone de zmeură, cei de la Şcoa­la generală nr. 11 au recondiţio­nat manuale şcolare şi cărţi de la bibliotecă. Elevii Şcolii gene­rale nr. 13 au curăţat spaţiile verzi din circumscripţia şcolară, şi-au ajutat părinţii la refacerea gospodăriilor din cartierul Be­­jan. Pionierii Şcolii din Tomeşti au cules spice pe o suprafaţă de 5 hectare, iar cei de la Școala nr. 12 au reparat mobilierul și ma­terialul didactic deteriorat. Noi blocuri de locuințe Zilele trecute, la Hîrlău, s-a făcut recepţia unui nou bloc de locuinţe cu 54 de apartamente. Primii locatari au şi început să­ se mute în casă nouă. La par­terul acestui bloc urmează să se amenajeze mai multe magazine ale cooperaţiei de consum. Sun­tem­ informaţi de către Ştefan­ Oprea, secretarul biroului execu­tiv al Consiliului popular oră­şenesc, că pînă la sfîrşitul lună noiembrie a.c. va mai fi dat în­ folosinţă un alt bloc de locuinţa cu 60 de apartamente. ! CARNET,­­ IEŞEAN! Spaţiile verzi şi fantezia Iaşul nu e lipsit de grădini, ci, dimpotrivă, Copoul şi Par­cul expoziţiei cu arborii lor se­culari sunt adevărate oaze de r răcoare şi odihnă, îndeosebi în sezonul estival. De pe acum, un loc de puternică atracţie o constituie şi Grădina botanică, care, în momentul de faţă, ocu­pă o suprafaţă de 73 de hec­tare şi care va fi peste un nu­măr de ani cea mai frumoasă şi mai mare din întreaga ţară. Dincolo de acestea Insă, edilii şi alţi locuitori ai oraşului se străduiesc să amenajeze spa­ţii verzi, atît printre construc­ţiile mai vechi, cît şi în cartie­rele noi. Trebuie să spunem în­să că proiectele de organizare a spaţiilor libere nu reuşesc tot­deauna să adopte soluţiile cele mai adecvate şi că rezolvarea acestei probleme se face cîte o­­­dată după un anumit şablon, cînd în unele locuri s-ar pre­ta mult mai bine o piaţetă de flori ori un punct turistic cu vitrine cu reclame sau un cen­tru expoziţional permanent de planşe cu desene ale copiilor, ale tinerilor etc. Ceva mai mul- ‘ tă fantezie s-ar cere în aceas- , tă direcţie, ca atunci cînd am-­­ plasăm spaţii verzi ele să fie 1 într-adevăr grădini, nu să te­­ lăsăm năpădite de buruieni sau­­ cu fîntîni şablon care nu mai f susură şi unde nu se mai oglin-­­ dește cerul în apele limpezi. „ ELENA PIETRAR»­i

Next