Flacăra Iaşului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8998-9022)
1975-09-02 / nr. 8998
r » r » UOI £CA CnMkttAx.A UiNlVtiv^xiAkA ,M.. tMINESCtt* IAŞI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! locum Insiriul ^ns.TJ.rn.^' Organ al Comitetului judeţean iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXI— Nr. 89981 Marți, 2 septembrie 1975 4 pagini — 30 bani ;—— In paginile 2 — 3 —~. e» »jindul Ia semănat, îSrft a uita de măsurile antieroz.iunaie4 Viaţa culturală Aţi scris ziarului:« Radar Sport Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R. In ziua de 1 septembrie 1975 a avut loc la Comitetul Central al partidului o consfătuire de lucru condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, la care au luat parte membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, directorii generali ai direcţiilor agricole judeţene, cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi alţi activişti de Partid şi de stat. Au fost dezbătute măsurile care trebuie întreprinse pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea ,în cele mai bune condiţiuni a campaniei agricole de toamnă, în lumina Hotărârii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 26 august a.c. In cadrul şedinţei au luat cuvîntul numeroşi vorbitori care au scos în evidenţă rezultatele obţinute pînă în prezent şi îndeosebi măsurile adoptate pentru asigurarea strîngerii şi depozitării recoltei, realizarea arăturilor de toamnă, organizarea lucrărilor agricole în concordanţă cu indicaţiile conducerii partidului. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarășul NICOEAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului. Secretarul general al partidului a subliniat pe larg în cuvîntul său măsurile care se impun^ a fi luate, în spiritul recentei hotărîri a Comitetului Politic Executiv, în vederea asigurării bunei organizări a întregii activităţi de producţie în agricultură, pentru strîngerea şi depozitarea întregii recolte, la timp şi fără pierderi, realizarea integrală a planului de livrări la fondul de stat, pentru desfăşurarea în condiţiuni optime a campaniei de toamnă. In conformitate cu legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură trebuie acţionat cu hotărîre pentru realizarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă, desfăşurîndu-se totodată o vastă şi temeinică muncă politică, care să conducă la mobilizarea tuturor forţelor, a organizaţiilor de partid, de sindicat, de tineret, a membrilor cooperatori, a întregii ţărănimi. In cadrul problemelor abordate de secretarul general al partidului, un loc important l-au avut cele privind strîngerea, transportarea şi depozitarea recoltei. Trebuie luate toate măsurile pentru a nu admite nici o pierdere din recolta acestui an şi în general din producţia agricolă, aceasta privind nu numai sectorul de stat şi cooperatist, ci întreaga agricultură. Să se stabilească concret, pe tarlale, pe loturi, pe echipe, măsuri corespunzătoare, în funcţie de starea fiecărei culturi, pentru strîngerea, transportarea şi depozitarea, în cele mai bune condiţiuni, a întregii producţii de porumb, floarea-soarelui, de sfeclă de zahăr, cartofi, manifestîndu-se un înalt spirit gospodăresc. Relevîndu-se că există t°ate condiţiunile pentru asigurarea bazei furajere necesare sectorului zootehnic, s-a arătat că trebuie acordată toată atenţia strîngerii şi depozitării în mod corespunzător a tinetelor, paielor, cocenilor, a tuturor resurselor furajere. în cadrul concluziilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat, de asemenea, măsurile care trebuie luate pentru strîngerea la timp a legumelor, pentru asigurarea materiei prime necesare industriei cit şi bunei aprovizionări a populaţiei. Se vor mobiliza forţele şi mijloacele necesare pentru recoltarea, preluarea, conservarea şi valorificarea superioară a întregii producţii de struguri şi fructe. Analiza secretarului general al partidului s-a referit pe larg şi la problemele pe care le ridică în faţa agriculturii asigurarea tuturor condiţiilor necesare obţinerii unor producţii mari în anul 1975. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat măsurile de înfăptuit în vederea executării arăturilor de toamnă de bună calitate, transportului şi încorporării în sol a întregii cantităţi de îngrăşăminte, pregătirii terenului pentru însămînţările de toamnă, încheierii în cel mai scurt timp a acţiunii de asigurare, condiţionare şi verificare a calităţii seminţelor. S-a subliniat, totodată, necesitatea folosirii corespunzătoare a bazei materiale existente, pentru ca întregul parc de maşini şi utilaje să execute la cel mai înalt nivel lucrările agricole. In cadrul cuvîntării sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pus un accent deosebit de necesitatea bunei organizări, instaurării unei discipline ferme In agricultură, relevînd în acest sens că atît Uniunea Naţională, cit şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie trebuie să-şi schimbe radical stilul de muncă, să acţioneze ca adevăraţi organizatori ai producţiei şi ai muncii, pentru ca activitatea în agricultură să se desfăşoare într-un spirit de ordine, pe bază de programe şi orarii precise de activitate, aşa cum se procedează în industrie şi în alte sectoare ale economiei naţionale. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare trebuie să acţioneze cu fermitate pentru ca la muncile agricole să participe toţi cetăţenii satelor, inclusiv cadrele de conducere şi alţi angajaţi din comună, elevii şi cadrele didactice, astfel încît întreaga populaţie a localităţilor rurale să-şi aducă contribuţia la buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. Este necesar, de asemenea, a subliniat secretarul general al partidului, ca, pe baza recentei hotărîri a Comitetului Politic Executiv, comandamentele judeţene şi comunale să-şi îndeplinească rolul de organizatori ai campaniei agricole de toamnă, să controleze modul în care se aplică în viaţă măsurile luate, să asigure îndeplinirea mod exemplar a sarcinilor stabilite de conducerea partidului. Secretarul general al partidului a relevat că agricultura dispune de forţele necesare, că există toate posibilităţile pentru realizarea, în cele mai bune condiţiuni, a sarcinilor pe care le pune în prezent partidul în faţa lucrătorilor ogoarelor, a organizaţiilor de Partid, pentru strîngerea la timp şi tara pierderi a recoltei, pentru executarea tuturor lucrărilor din campania agricolă de toamnă. Un nou lot de buncăre pentru instalaţiile de furajare este gata să fie livrat combinatelor de porcine. Prin calitatea utilajelor produse aici, I.d.I.îs. Iaşi şi-a cîştigat un binemeritat renume. Foto : S. LEONID U.J.C.M. a îndeplinit plantul cincinal După cum nu informează tovarăşul preşedinte Ion Savin, U.J.C.M. a realizat sarcinile de plan prevăzute pentru cincinalul 1971—1975 la indicatorul „valoarea producţiei marfă şi a prestărilor de servicii“ — indicator care caracterizează activitatea economică productivă a cooperaţiei meşteşugăreşti. Totodată au fost realizate integral sarcinile acestui cincinal la mărfurile pentru fondul pieţei interne şi pentru export, la grupele de sortimente de încălţăminte din feţede piee de ţesături din lînă şi din bumbac, de mobilă din lemn. Cooperatorii meşteşugari din judeţul Iaşi se angajează să realizeze pînă la sfîrşitul anului, peste prevederile cincinalului, o producţie marfă de 125 milioane lei, să livreze fondului pieţei interne mărfuri în valoare de circa 20 milioane lei, iar la export mărfuri de peste 8,5 milioane lei valută. în spiritul documentelor Plenarei din 21-22 iulie „Calitatea nu este o formulă abstractă, ci o sarcină permanentă, o datorie patriotică!“ Cu oricine ar discuta, la întreprinderea „Țesătura", problemele legate de calitate ar predomina. „Și nu pentru că-i vorba, acum, de vreo scădere a acestui important parametru, ori de o campanie pasageră", ne declara Evdochia Simion, secretara unei organizaţii de bază din ţesătorie, căreia ii mărturiseam această constatare. „Este vorba de ambiţia noastră de muncitori, de comunişti , vrem ca produsele noastre, din care aproape 80 la sută merg peste hotare, să întrunească cele mai înalte aprecieri", continua interlocutoarea noastră. Aveam să ne convingemși concluziile recentelor adunări generale ale oamenilor muncii, din fiecare sector, ne-au întărit această convingere , că, intr-adevăr, calitatea este un obiectiv pentru care se desfăşoară o aprigă in trecere. Şi, să menţionăm, nu este vorba de un obiectiv care trebuie cucerit, ci de unul care trebuie menţinut şi îmbogăţit, cu răspundere şi conştiinciozitate. Două tovarăşe de la filatură, muncitoarea Elena Enache şi inginera Margareta Anuţa, ne-au informat pe larg, pînă în amănunt, despre complexul de măsuri iniţiat, şi aici, de unde pleacă firul spre ţesătorie, pentru îmbunătăţirea calităţii. Au fost inventariate toate defectele posibile, li s-a căutat antidotul, s-a acţionat şi se acţionează ferm pentru preintimpinarea oricărei apariţii. Discutarea pe moment a cauzelor — in cazul cind totuşi un defect se iveşte — con- CONST. FACADE-PA (Continuare în pag. a 2-a ( înainte de primele acorduri ale stagiunii Un turneu in Cehoslovacia, iar apoi o suită de concerte la Vaslui, prilejuite de 600 de ani de existenţă a localităţii şi de sărbătorirea centenarului lui Stan Golestan, fac ca deschiderea stagiunii Filarmonicii, la Iaşi, să fie programată pentru 2 octombrie. Proiectele Şi preparativele sunt însă gata, incit tov. Libia Braica, directorul instituţiei, a putut răspunde întrebărilor noastre — Ce loc va ocupa in repertoriu muzica românească? — Din repertoriul românesc, care cuprinde circa 36 de lucrări, jumătate in primă audiţie, majoritatea sunt creaţii reprezentative ale patrimoniului nostru naţional. Aşa de exemplu, din opera enesciană am inclus „Vox Maris“, alături de care figurează „Oratoriul Gheorghe Doja" de Constantin Palade, „Odă pentru cor şi orchestră" de Dumitru Capoianu, Simfonia a IX-a de Wilhelm Berger şi altele. Dar din tezaurul universal care au fost opţiunile, cu atît mai mult cu cit privitor la stagiunea trecută s-a făcut remarca absenţei unor pagini valoroase ? ~ Fără a exista pe La Filarmonica ieşeană sibilitatea să cuprindem chiar tot ce am dori, am ţinut totuşi să avem lucrări semnificative din fiecare epocă de creaţie. Aşa, de exemplu, preclasicismul va fi ilustrat prin Bach, cu întreaga serie de concerte brandemburgice, apoi prin Corelli, Fraendel, Vivaldi şi alţii. Perioada clasică va fi reprezentată de Haydn, Mozart, Beethoven, cea romantică prin Schubert, Berlioz, Schumann, Wagner, avînd grija să fie foarte bine conturate şi şcolii naţionale, precum şi creaţia postromantică. Diversitatea stilistică ne-a preocupat de data aceasta şi în ceea ce priveşte repertoriul corului care, spre deosebire de trecut, şi-a inclus 19 lucrări din muzica universală, începînd de la preclasici şi pînă în zilele noastre. — Care vor fi colaboratorii ? — Pe lingă cei tradiţionali, in speţă Conservatorul şi Opera Română din Iaşi, vom avea ca oaspeţi din ţară — dirijori şi solişti dintre cei mai marcanţi, printre care Emanoil Elenescu, Mircea Cristescu, Iosif Conta, Emil Simon, Paul Popescu, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Ştefan Ruha, Dan Grigore, Sofia Cosma şi alţii. Dintre colaboratorii de peste hotare menţionăm pe dirijorii Thomas McIntosh M. DIMA (continuare in pag. a 2-a) / CARNET IEŞEAN O faimă la care vinem „Dacă aş avea vîrsta pe care o au cei mai tineri prieteni ai mei... şi aş vrea să învăţ în mod riguros fără să-mi pierd totuşi romantismul tinereţii, dacă aş vrea să devin un bun specialist, dar să rămîn şi să ajung într-un grad şi mai mare receptiv la poezie... n-aş sta mult pe gînduri şi aş suna la poarta Universităţii din Iaşi“— scria Geo Bogza, dovedind prin astfel de consideraţii o sinceră preţuire şi stimă. De altfel, pe de-a întregul justificate cud dacă ar fi să luăm, de pildă, rezultatele sesiunii din iunie, am vedea că la Alma Mater 50,8 la sută din studenţi au obţinut note mari şi foarte mari, iar la I.M.F. aceleaşi note au fost dobîndite de un procent de 49,6 la sută dintre studenţi. Se ştie că institutele de învăţămînt superior din Iaşi dăruiesc producţiei, în fiecare an, mai multe mii de ingineri, subingineri, medici şi cadre didactice — cei mai mulţi dintre ei constituind o mîndrie pentru unităţile în care lucrează. Fără a absolutiza însă şi a susţine că nu există destule excepţii, am vrea doar să subliniem ce a rămas caracteristic pentru oraşul Iaşi care a dat ELENA PIETRARU (continuare în pag. a 2-a)