Flacăra Iaşului, septembrie 1975 (Anul 31, nr. 8998-9022)

1975-09-02 / nr. 8998

r » r » U­O­I £­C­A CnMkttAx.A UiNlVtiv^xiAkA ,M.. tMINESCtt* IAŞI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! locum Insiriul ^ns.TJ.rn.^' Organ al Comitetului judeţean iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXI— Nr. 89981 Marți, 2 septembrie 1975 4 pagini — 30 bani ;—— In paginile 2 — 3 —~. e» »jindul Ia semănat, îSrft a uita de măsurile ant­ieroz.iunaie4 Viaţa culturală Aţi scris ziarului:« Radar Sport Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R. In ziua de 1 septembrie 1975 a a­­vut loc la Comitetul Central al parti­dului o consfătuire de lucru con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, la care au luat parte membrii şi mem­brii supleanţi ai Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., pri­mii secretari ai comitetelor jude­ţene de partid, directorii generali ai direcţiilor agricole judeţene, ca­dre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimen­tare, precum şi alţi activişti de Partid şi de­ stat. Au fost­ dezbătute măsurile care trebuie întreprinse pentru a asigu­ra organizarea şi desfăşurarea ,în cele mai bune condiţiuni a campa­niei agricole de toamnă, în lumina Hotărârii Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. din 26 au­gust a.c. In cadrul şedinţei au luat cuvîn­­tul numeroşi vorbitori care au scos în evidenţă rezultatele obţinute pînă în prezent şi îndeosebi mă­surile adoptate pentru asigurarea strîngerii şi depozitării recoltei, realizarea arăturilor de toamnă, organizarea lucrărilor agricole în concordanţă cu indicaţiile conduce­rii partidului. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarășul NICOEAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului. Secretarul general al partidului a subliniat pe larg în cuvîntul său măsurile ca­re se impun^ a fi luate, în spiritul recentei hotărîri a Co­mitetului Politic Executiv, în ve­derea asigurării bunei organizări a întregii activităţi de producţie în agricultură, pentru strîngerea şi depozitarea întregii recolte, la timp şi fără pierderi, realizarea in­tegrală a planului de livrări la fondul de stat, pentru desfăşurarea în condiţiuni optime a campaniei de toamnă. In conformitate cu l­egea orga­nizării producţiei şi a muncii în agricultură trebuie acţionat cu hotărî­re pentru realizarea lucrări­lor din campania agricolă de toam­nă, desfăşurîndu-se totodată o vas­tă şi temeinică muncă politică, care să conducă la mobilizarea tuturor forţelor, a organizaţiilor de partid, de sindicat, de tineret, a membri­lor cooperatori, a întregii ţărănimi. In cadrul problemelor abordate de secretarul general al partidu­lui, un loc important l-au avut cele privind strîngerea, transpor­tarea şi depozitarea recoltei. Tre­buie luate toate măsurile pentru a nu admite nici o pierdere din recolta acestui an şi în general din producţia agricolă, aceasta privind nu numai sectorul de stat şi co­operatist, ci întreaga agricultură. Să se stabilească concret, pe tar­lale, pe loturi, pe echipe, măsuri corespunzătoare, în funcţie de sta­­rea fiecărei culturi, pentru strînge­rea, transportarea şi depozitarea, în cele mai bune condiţiuni, a în­tregii producţii de porumb, floa­­rea-soarelui, de sfeclă de zahăr, cartofi, manifestîndu-se un înalt spirit gospodăresc. Relevîndu-se că există t°ate con­­diţiunile pentru asigurarea bazei furajere necesare sectorului zooteh­nic, s-a arătat că trebuie acordată toată atenţia strîngerii şi depozită­rii în mod corespunzător a tine­telor, paielor, cocenilor, a tuturor resurselor furajere. în cadrul concluziilor consfătui­rii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat, de asemenea, măsurile ca­re trebuie luate pentru strîngerea la timp a legumelor, pentru asigu­rarea materiei prime necesare in­dustriei cit şi bunei aprovizionări a populaţiei. Se vor mobiliza for­ţele şi mijloacele necesare pentru recoltarea, preluarea, conservarea şi valorificarea superioară a între­gii producţii de struguri şi fructe. Analiza secretarului general al partidului s-a referit pe larg şi la problemele pe care le ridică în faţa agriculturii asigurarea tuturor con­diţiilor necesare obţinerii unor pro­ducţii mari în anul 1975. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat măsurile de înfăptuit în vederea executării arăturilor de toamnă de bună calitate, transpor­tului şi încorporării în sol a între­gii cantităţi de îngrăşăminte, pre­gătirii terenului pentru însămînţă­­rile de toamnă, încheierii în cel mai scurt timp a acţiunii de asigu­rare, condiţionare şi verificare a calităţii seminţelor. S-a subliniat, totodată, necesita­tea folosirii corespunzătoare a ba­zei materiale existente, pentru ca întregul parc de maşini şi utilaje să execute la cel mai înalt nivel lucrările agricole. In cadrul cuvîntării sale, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a pus un accent deosebit de necesitatea bu­nei organizări, instaurării unei discipline ferme In agricultură, re­­levînd în acest sens că atît Uniu­nea Naţională, cit şi uniunile jude­ţene ale cooperativelor agricole de producţie trebuie să-şi schimbe ra­dical stilul de muncă, să acţioneze ca adevăraţi organizatori ai pro­ducţiei şi ai muncii, pentru ca activitatea în agricultură să se des­­făşoare într-un spirit de ordine, pe bază de programe şi orarii pre­cise de activitate, aşa cum se pro­cedează în industrie şi în alte sec­toare ale economiei naţionale. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare trebuie să acţioneze cu fermitate pentru ca la muncile agricole să participe toţi cetăţenii satelor, inclusiv ca­drele de conducere şi alţi angajaţi din comună, elevii şi cadrele didac­tice, astfel încît întreaga populaţie a localităţilor rurale să-şi aducă contribuţia la buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. Este necesar, de asemenea, a sub­liniat secretarul general al parti­dului, ca, pe baza recentei hotărîri a Comitetului Politic Executiv, co­mandamentele judeţene şi comu­nale să-şi îndeplinească rolul de organizatori ai campaniei agricole de toamnă, să controleze modul în care se aplică în viaţă măsurile luate, să asigure îndeplinirea mod exemplar a sarcinilor stabili­te de conducerea partidului. Secretarul general al partidului a relevat că agricultura dispune de forţele necesare, că există toate posibilităţile pentru realizarea, în cele mai bune condiţiuni, a sarci­nilor pe care le pune în prezent partidul în faţa lucrătorilor ogoa­relor, a organizaţiilor de Partid, pentru strîngerea la timp şi tara pierderi a recoltei, pentru execu­tarea tuturor lucrărilor din cam­pania agricolă de toamnă. Un nou lot de buncăre pentru instalaţiile de furajare este gata să fie livrat combinatelor de porcine. Prin calitatea utilajelor produse aici, I.d.I.îs. Iaşi şi-a cîştigat un binemeritat renume. Foto : S. LEONID U.J.C.M. a îndeplinit plantul cincinal După cum nu informează to­varăşul preşedinte Ion Savin, U.J.C.M. a realizat sarcinile de plan prevăzute pentru cincinalul 1971—1975 la indicatorul „valoa­rea producţiei marfă şi a prestă­rilor de servicii“ — indicator care caracterizează activitatea econo­mică productivă a cooperaţiei meşteşugăreşti. Totodată au fost realizate integral sarcinile aces­tui cincinal la mărfurile pentru fondul pieţei interne şi pentru export, la grupele de sortimente de încălţăminte din feţe­­de pie­­e de ţesături din lînă şi din bumbac, de mobilă din lemn. Cooperatorii meşteşugari din ju­deţul Iaşi se angajează să rea­lizeze pînă la sfîrşitul anului, peste prevederile cincinalului, o producţie marfă de 125 milioane lei, să livreze fondului pieţei in­terne mărfuri în valoare de cir­ca 20 milioane lei, iar la export mărfuri de peste 8,5 milioane lei valută. în spiritul documentelor Plenarei din 21-22 iulie „Calitatea nu este o formulă abstractă, ci o sarcină permanentă, o datorie patriotică!“ Cu oricine­ ar discuta, la între­prinderea „Țesătura", problemele legate de calitate ar predomina. „Și nu pentru că-i vorba, acum, de vreo scădere a acestui important parametru, ori de o campanie pa­sageră", ne declara Evdochia Si­mion, secretara unei organizaţii de bază din ţesătorie, căreia ii măr­turiseam această constatare. „Este vorba de ambiţia noastră de mun­citori, de comunişti , vrem ca pro­dusele noastre, din care aproape 80 la sută merg peste hotare, să întrunească cele mai înalte apre­cieri", continua interlocutoarea noastră. Aveam să ne convingem­­și concluziile recentelor adunări ge­nerale ale oamenilor muncii, din fiecare sector, ne-au întărit aceas­tă convingere , că, intr-adevăr, calitatea este un obiectiv pentru care se desfăşoară o aprigă in­ trecere. Şi, să menţionăm, nu es­te vorba de un obiectiv care trebuie cucerit, ci de unul care trebuie menţinut şi îmbogăţit, cu răspun­dere şi conştiinciozitate. Două tovarăşe de la filatură, muncitoarea Elena Enache şi ingi­nera Margareta Anuţa, ne-au in­format pe larg, pînă în amănunt, despre complexul de măsuri iniţiat, şi aici, de unde pleacă firul spre ţesătorie, pentru îmbunătăţirea ca­lităţii. Au fost inventariate toate de­fectele posibile, li s-a căutat anti­dotul, s-a acţionat şi se acţionea­ză ferm pentru preintimpinarea ori­cărei apariţii. Discutarea pe mo­ment a cauzelor — in cazul cind totuşi un defect se iveşte — con- CONST. FACADE-PA (Continuare în pag. a 2-a ( înainte de primele acorduri ale stagiunii Un turneu in Ceho­slovacia, iar apoi o suită de concerte la Vaslui, prilejuite de 600 de ani de existenţă a localităţii şi de sărbă­torirea centenarului lui Stan Golestan, fac ca deschiderea stagiunii Filarmonicii, la Iaşi, să fie programată pentru 2 octombrie. Proiectele Şi preparativele sunt însă gata, incit tov. Li­bia Braica, directorul instituţiei, a putut răs­punde întrebărilor noas­tre — Ce loc va ocu­pa in repertoriu mu­zica românească? — Din repertoriul ro­mânesc, care cuprin­de circa 36 de lu­crări, jumătate in pri­mă audiţie­­, majori­tatea sunt creaţii re­prezentative ale patri­moniului nostru naţio­nal. Aşa de exemplu, din opera enesciană am inclus „Vox Maris“, alături de care figu­rează „Oratoriul Gheorghe Doja" de Constantin Palade, „O­­dă pentru cor şi or­chestră" de Dumitru Capoianu, Simfonia a IX-a de Wilhelm Ber­ger şi altele.­­ Dar din tezaurul universal care au fost opţiunile, cu atît mai mult cu cit privitor la stagiunea trecută s-a făcut remarca absen­ţei unor pagini valo­roase ? ~ Fără a exista pe­ La Filarmonica ieşeană­­­ sibilitatea să cuprin­dem chiar tot ce am dori, am ţinut totuşi să avem lucrări semnifi­cative din fiecare epo­că de creaţie. Aşa, de exemplu, preclasicismul va fi ilustrat prin Bach, cu întreaga se­rie de concerte bran­­demburgice, apoi prin Corelli, Fraendel, Vi­valdi şi alţii. Perioada clasică va fi reprezen­tată de Haydn, Mo­zart, Beethoven, cea romantică prin Schu­bert, Berlioz, Schu­mann, Wagner, avînd grija să fie foarte bi­ne conturate şi şcolii­ naţionale, precum şi creaţia postromantică. Diversitatea stilistică ne-a preocupat de da­ta aceasta şi în ceea ce priveşte repertoriul corului care, spre de­osebire de trecut, şi-a inclus 19 lucrări din muzica universală, în­­cepînd de la precla­sici şi pînă în zilele noastre. — Care vor fi colabo­ratorii ? — Pe lingă cei tra­diţionali, in speţă Con­servatorul şi Opera Ro­mână din Iaşi, vom a­­vea ca oaspeţi din ţa­ră — dirijori şi solişti dintre cei mai mar­canţi, printre care E­­manoil Elenescu, Mir­­cea Cristescu, Iosif Conta, Emil Simon, Paul Popescu, Valen­tin Gheorghiu, Ion Voi­­cu, Ştefan Ruha, Dan Grigore, Sofia Cosma şi alţii. Dintre colabo­ratorii de peste hotare menţionăm pe dirijo­rii Thomas McIntosh M. DIMA (continuare in pag. a 2-a) / CARNET IEŞEAN O faimă la care vinem „Dacă aş avea vîrsta pe care o au cei mai tineri prieteni ai mei... şi aş vrea să învăţ în mod riguros fără să-mi pierd totuşi romantismul tinereţii, dacă aş vrea să devin un bun specialist, dar să rămîn şi să ajung într-un grad şi mai mare receptiv la poezie... n-aş sta mult pe gînduri şi aş suna la poarta Universităţii din Iaşi“— scria Geo Bogza, dovedind prin astfel de consideraţii o sinceră preţuire şi stimă. De altfel, pe de-a întregul justificate cud­ dacă ar fi să luăm, de pildă, rezultatele sesiunii din iunie, am vedea că la Alma Mater 50,8 la sută din studenţi au ob­ţinut note mari şi foarte mari, iar la I.M.F. aceleaşi note au fost dobîndite de un procent de 49,6 la sută dintre studenţi. Se ştie că institutele de învăţămînt superior din Iaşi dăruiesc producţiei, în fiecare an, mai multe mii de ingineri, subingineri, medici şi cadre di­dactice — cei mai mulţi din­tre ei constituind o mîndrie pentru unităţile în care lucrea­ză. Fără a absolutiza însă şi a susţine că nu există destule excepţii, am vrea doar să sub­liniem ce a rămas caracteristic pentru oraşul Iaşi care a dat ELENA PIETRARU­ (continuare în pag. a 2-a)

Next