Flacăra Iaşului, octombrie 1975 (Anul 31, nr. 9023-9049)
1975-10-01 / nr. 9023
.1 - ~T Ilocoro Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXII — Nr. 9023 Miercuri, 1 octombrie 1975— 4 pagini — 30 bani prolelâîî dirt toate ţările,uniţi-vH • a. în paginile 2 — 3 ——-ț laşul universitar • Sport 0 Mai multă solicitudine faţă de clienţii . Iniţiativa cu adevărat valoroasă nu se abate de la disciplina generală stabilită! A Om—societate —etică Sesiunea Consiliului popular al judeţului Iaşi In dezbatere: „ Ocrotirea mamei şi copilului • Alegerea magistraţilor şi asesorilor populari Ieri a avut loc cea de-a IlI-a sesiune a Consiliului popular al judeţului Iaşi. Au participat, alături de deputaţi, un număr de invitaţi din rîndul activiştilor de partid, ai cadrelor de conducere din direcţiile de specialitate, primarii comunelor, ziarişti, în prima parte a lucrărilor sesiunii, a avut loc depunerea jurămîntului de către deputaţii care au absentat la sesiunea de constituire. La următorul punct al ordinii de zi, deputatul Cristian Chelaru, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a prezentat expunerea la proiectul de hotărîre privind ocrotirea mamei şi copilului, iar deputata Maria Andrieş, vicepreşedinte al comisiei permanente pentru învăţămînt, cultură, sănătate, ocrotire socială şi sport, a expus raportul prin care a avizat proiectul de hotărîre. Au luat cuvintul, în cadrul dezbaterilor, tovarăşii : Elena Iancu, secretară a Comitetului judeţearn Iaşi al femeilor, dr. Silvia Niculescu, din comuna Voineşti, Mihai Ungureanu, preşedintele C.A.P. Cotnari, dr. Ion Tansanu, directorul Spitalului de copii, Maria Netedu, secretara comitetului de partid de la întreprinderea de tricotaje „Moldova“, conf. dr. Gh. Lupaşcu, directorul Spitalului de obstetrică şi ginecologie, Agripina Hârlaoanu, vicepreşedintele consiliului popular al comunei Şipote, prof. dr. docent Măricel Burdea, Gh. Tănăsoiu, preşedintele consiliului popular al comunei Focuri, ihr. Maria Liciu, inspector specialist,la Direcţia judeţeană sanitară, prof. dr. Corneliu Gavrilescu, dr. Toader Alexandrescu, directorul Spitalului din Paşcani. Dini materialele expuse şi intervenţiile participanţilor la cuvînt a rezultat, între altele, faptul că analiza evoluţiei principalilor indicatori ai ..mişcării naturale a populaţiei în judeţul Iaşi, în 1974 şi în primul semestru al anului 1975, ilustrează materializarea şi eficienţa politicii sanitare a partidului şi statului nostru. Natalitatea,, bunăoară, s-a situat, in ultimii ani, peste media ţării. Mortalitatea generală este în scădere continuă. Ca urmare, excedentul natural a fost şi este pozitiv. Astfel, în 1974, natalitatea a fost de 24,0 la mie, cea mai ridicată cifră din ultimii 5 ani şi cea mai mare pe ţară. In ultimii doi ani, natalitatea a crescut în mediul urban de la 18,2 la mie în 1975, la 22,5 la mie în 1975, iar în mediul rural de la 24,0 la mie la 25,9 la mie. Evidenţiind dezvoltarea bazei materiale pentru ocrotirea mamei şi copilului, lucrările sesiunii au relevat rezultatele mereu mai bune obţinute în acordarea asistenţei femeii gravide şi lehuze, precum şi a copiilor între 0—3 ani. Aceasta este ilustrat, între altele, şi de îmbunătăţirea indicelui mortillităţii materno infantile. Lucrările sesiunii au criticat, totodată, neajunsurile ce continuă să existe în domeniul analizat, făcîndu-se, în acelaşi timp,, preţioase propuneri pentru îmbunătăţirea asistenţei mamei şi copilului. Deputaţii au votat apoi, pe articole, proiectul de hotărîre privind activitatea de ocrotire a mamei şi copilului. Tovarăşul Ion Iliescu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a subliniat direcţiile în care trebuie să acţioneze, energic şi operativ, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare, organizaţiile de masă şi obşteşti pentru aplicarea prevederilor hotărîrii adoptate de sesiune. în continuare, deputatul Ioan Creţu, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a prezentat expunerea la proiectul de hotărîre privind alegerea preşedintelui Tribunalului judeţean Iaşi, a procurorului şef al Procuraturii judeţene, a judecătorilor şi asesorilor popuari pentru Tribunalul judeţean şi judecătoriile locale Iaşi şi Paşcani, iar deputatul Balaş Bailagiu, preşedintele comisiei permanente juridice şi administraţiei locale, a expus raportul de avizare. Au fost apoi votate, pe articole, proiectele prezentate, fiind aleşi tovarăşii : Vonica Romul Petru, preşedinte al Tribunalului judeţean Iaşi ; Pescaru Petre, procuror şef al Procuraturii judeţului Iaşi. Au fost aleşi 29 de judecători dintre care pentru Tribunalul judeţean Iaşi tovarăşii Anastasiu Gheorghe, Avram Mircea, Chiriac Constantin, Diaconescu Popovici Valeria, Diaconu Valeria, Grapă Aurelian, Loghin Zota Lucia, Lupaşcu Angela, Puişor Spiridon, Urziceanu George, Verbuţă Nicuşor, iar pentru Judecătoriile locale Iaşi şi Paşcani tovarăşii : Archin Dionisie, Baltă Aneta, Bălan Grigore, Buraga Ion, Corcescu Nicolae, Dincă Ioan, Duca Tereza, Gagiu Emil, Gaiţă Maria, Gramschi Eugenia Elena, Iacob Ion, Oancea Emanoil, Prisecaru Teodor, Roşea Iuliu, Sevastre Ioana, Ştefănescu Georgeta, Zbanţ Alexandru, Zugrăvel Ioana. Ca asesori populari au fost aleşi 41 de tovarăşi. Magistraţii şi asesorii populari aleşi de sesiune au depus apoi jurămintul. Deputaţii au ratificat, în continuarea lucrărilor sesiunii, unele decizii adoptate de Comitetul executiv în perioada ce a trecut de la sesiunea anterioară şi au ascultat o informare expusă de deputatul Gh. Brehuescu, Prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, cu privire la aplicarea măsurilor stabilite prin hotărîrea nr. 1 din 1974 a Consiliului popular al judeţului Iaşi referitoare la activitatea consiliilor populare în antrenarea maselor de cetățeni la rezolvarea problemelor locale. I Un important succes la începe cu Î100----al economiei ieșene . ÎNDEPLINIREA PLANULUI CINCINAL LA EXPORT La sfârşitul lunii septembrie, economia ieşeană a îndeplinit sarcinile aferente planului cincinal la producţia de export. Este un succes de seamă care materializează eforturile depuse de colectivele de oameni ai muncii, sub conducerea organizaţiilor de partid, din industria şi agricultura judeţului nostru, în cincinalul care se încheie la sfîrşitul acestui an, producţia industrială ieşeană a cunoscut o largă diversificare, o îmbunătăţire accentuată a calităţii, sporindu-i competitivitatea pe piaţa internaţională. Faţă de 1971, livrările la export în intervalul ianuarie— august 1975 au sporit cu 58 la sută, iar pînâ la sfîrşitul anului vor fi livrate beneficiarilor externi alte însemnate cantităţi de produse. O pondere de seamă în exportul ieşean (26,3 ■la sută din producţia judeţului) o au întreprinderile din ramura chimică. Exportăm fibre şi fire sintetice, produse din mase plastice, o gamă largă de antibiotice, întreprinderile din această ramură au o bogată experienţă în relaţiile economice cu partenerii externi, reuşind să sporească an de ani, în condiţii avantajoase, producţia destinată exportului, întreprinderea de antibiotice, de exemplu, care exportă 30 la suită din producţia sa în 36 de ţări, a acordat multă atenţie prospectării pieţei internaţionale, satisfacerii cerinţelor înregistrate prin diversificarea gamei de antibiotice. Numai în acest cincinal au fost asimilate 14 sortimente noi de medicamente, întreprinderea şi-a asigurat contracte pentru întreaga producţie de export prevăzută în acest an ’ A sporit mult producţia de export a întreprinderii metalurgice, aceasta avînd o pondere de 11,6 la sută în exportul judeţului nostru, ca urmare a creşterii capacităţilor productive prin intrarea în funcţiune în acest an a noilor linii de ţevi şi profile. Numai în opt luni din acest an, exportul întreprinderii este de două ori mai mare decât în întregul an 1974. Prestigiul industriei ieşene peste graniţele ţării (continuare în pag. a 3-a) CARNET IEȘEAN Arta cere şi ambianţă estetică Galeriile „Cupola“ oferă frecvent publicului expoziţii interesante de artă plastică, îndeplinindu-şi, din acest punct de vedere, menirea pentru care au fost create şi amplasate în plin centrul oraşului. In acelaşi perimetru se află însă şi magazinul Fondului plastic, ale cărui produse distonează, în bună parte, cu piesele expuse în spaţiul destinat expoziţiilor. Fiindcă, orice s-ar spune, este penibil ca, alături de tablouri de certă valoare artistică, să întîlneşti căţei din plastic, tra- ELENA PIETRARU (continuare în pag. a 3-a) Imagine din centrul civic al comunei Movilenii Cotoi S, LEONID I an de studiu în învăţămîntul politico-ideologic de partid Pregătirile în vederea noului an de studiu în învăţămîntul politico-ideologic de partid se află în faza finală. Aşa cum prevăd Instrucţiunile C.C. al P.C.R., anul de învăţămint pentru toate formele de studiu începe la 1 octombrie şi se încheie la 30 iunie. Pentru oamenii muncii din acele sectoare ale agriculturii care nu pot desfăşura învăţămîntul politico-ideologic de partid în timpul campaniilor agricole, studiul se va desfăşura între 1 noiembrie şi 30 martie. Noua structură a învăţămîntului de partid care permite abordarea, pe un plan superior, a unei problematici largi — invățămîntul politico-ideologic organizîndu-se, începînd din acest an, pe o durată de patru ani —creează, totodată, cadrul adecvat pentru dezbaterea aprofundată a documentelor Congresului al Xl-lea al P.C.R. Conceput şi organizat ca Parte integrantă a sistemului general de educaţie politico-ideologică, desfăşurată sub conducerea partidului, în scopul afirmării şi dezvoltării conştiinţei socialiste, militant-revoluţionare a maselor, învăţămîntul de partid şi propaganda prin conferinţe trebuie să fie pătrunse de spirit combativ faţă de neajunsurile ce se mai manifestă în diferite domenii, să manifeste o atitudine hotărită împotriva oricăror influenţe ale ideologiei şi moralei burgheze, să explice poziţia principială, de clasă, a partidului nostru, în confruntarea ideologică contemporană. Desigur, conţinutul bogat de idei, gradul de combativitate, eficienţa învăţămîntului politicoideologic depind nemijlocit de calitatea orientării şi sprijinului pe care-l acordă organele şi organizaţiile de partid, de controlul asupra (continuare în pag. a 2-a) i Culegătorii nu-şi pot îngădui odihnă până nu văd recolta la adăpost • Efectul măsurilor de lichidare a restanțelor de la depănuşat • După ce au pus porumbul în glugi au intrat în... refacere De la o zi la alta la bilanţul lucrărilor agricole de sezon se adaugă noi realizări. La C.A.P. Holboca, de exemplu, a fost recoltat porumbul de pe întreaga suprafaţă de 724 hectare, aproape 50 la sută din recoltă fiind depănuşată şi pusă în magazii. In prezent toate forţele, atît cele mecanice cit şi cele manuale, sunt mobilizate la transportul porumbului la baza de recepţiea I.V.C., la depănuşat, la semănat. Realizări meritorii au obţinut şi ţăranii cooperatori din Golăeşti care, încheind recoltatul porumbului, au trecut cu forţe sporite la depănuşat. Această acţiune a fost executată pe aproape jumătate din suprafaţa ocupată cu această cultură. Cu mult spor se lucrează şi la C.A.P. Gropniţa. Şi aici, ca şi în unităţile mai sus-menţionate, suprafaţa ocupată cu porumb a fost în întregime recoltată. De la tov. Ion Cîrtea, preşedintele unităţii, aflăm că zilnic participă la lucru peste 600 de ţărani cooperatori, care au reuşit să depănuşeze recolta de pe mai bine de 400 hectare. Intrucît cele 20 de mijloace de transport auto şi cele 50 de atelaje transportă zilnic porumbul este explicabil faptul că pînă la ora actuală au fost predate la fondul de stat 700 tone de porumb, iar alte 200 tone se află în pătulela C.A.P.-ului. Sunt însă şi unităţi unde punerea la adăpost a recoltei de porumb se desfăşoară anevoios. Ţăranii cooperatori din Popeşti au terminat recoltatul celor 833 de hectare ocupate cu porumb de aproape două săptămîni. Dar, după cum ne spunea tov. ing. Petrică Amatecsei, preşedintele unităţii, depănuşatul a fost executat doar pe 300 de hectare, iar la baza de recepţie au fost transportate numai 200 tone. E drept că o parte din coceni au fost transportaţi în arioaie, dar aceasta nu justifică ritmul lent în care se desfăşoară depănuşatul. Realizări cu mult sub posibilităţi înregistrează mai ales ţăranii cooperatori de la C.A.P. Tg. Frumos, unde abia s-a depănuşat recolta de pe 200 din cele 940 hectare recoltate. „ Depănuşăm în funcţie de capacitatea de transport a color 7 camioane, ne-a spus, tov. Stelian Pruteanu, preşedintele unităţii. Cooperatorii din Tg. Frumos, însă, mai au la dispoziţie şi 7 remorci cu care s-ar putea transporta porumbul seara, cînd unele tractoare ies din brazdă. Este cît se poate de evident că la Tg Frumos organizarea muncii lasă ’de dorii ANDREI BRATtI.