Flacăra Iaşului, noiembrie 1975 (Anul 31, nr. 9050-9075)
1975-11-01 / nr. 9050
(pA) PAGINA A ll-A Spectacol omagial literar-muzicalcoregrafic Televiziunea română şi Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi organizează pentru luni, 3 noiembrie, in sala Teatrului Naţional din Iaşi, un spectacol omagial literar-muzicalcoregrafic dedicat lui Vasile Alecsandri şi intitulat „Poetul care cîntă a patriei mărite". Spectacolul cuprinde cele mai ilustrative poezii, vodeviluri, cînticele comice, romanţe, piese de teatru ale bardului de la Mirceşti, îşi dau concursul Teodora Lucaciu, artistă emerită, Teofil Vâlcu. Cornelia Gheorghiu, Traian Stănescu, Lucia Mureşan, Emil Hossu, Costel Constantin, Emilian Belein, Constantin Sava, Ion Marinescu, Aneta Pavalache, Filimon Siminic, Virgiliu Costin, Adina Popa, Constantin Popa, Dan Aciobăniţei. Participă, de asemenea, corul „Gavriil Musicescu" (dirijor Ion Pavalache), corpul de balet al Operei Române din Iaşi. Solişti : Natalia Gaşler, Laura Voicu, Ion Rusu şi Ansamblul folcloric „Firicelul“ al C.F.S. Regia artistică : Domniţa Munteanu. Spectacolul fiind televizat, accesul publicului este permis pînă la ora 17,20. „Zilele Sadoveanu“, ediţia a IV-a . In perioada 2—6 noiembrie, se vor desfăşura la Iaşi şi Paşcani ample manifestări evocatoare din cadrul ediţiei a IV-a a acţiunii „Zilele Sadoveanu", organizate de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Asociaţia scriitorilor, Filiala din Iaşi a Societăţii de ştiinţe filologice şi Casa de cultură din Paşcani. Pe agenda manifestării sunt înscrise sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane, şezători literare, expoziţii de carte, excursii itinerante prin locurile pe unde şi-a purtat paşii marele romancier, seri evocatoare, urmate de audiţii înregistrate, în lectura lui Sadoveanu şi altele. Festivitatea inaugurală va avea loc duminică, 2 noiembrie, ora 10, la Casa de cultură din Paşcani. „Flautul fermecat“ în premieră pe scena Operei ieşene In evantaiul stilistic al Operei române din Iaşi se simţea un gol datorită absenţei muzicii mozartiene. După reale succese obţinute acum cîţiva ani cu „Nunta lui Figaro“ sau cu „Don Juan“, creaţia mozartiană a fost neglijată. Cu prezentarea operei „Flautul fermecat“ se remediază lacuna, făcîndu-se şi dovada capacităţii muzicale a colectivului artistic. Căci a interpreta muzică de Mozart înseamnă a te adresa muzicii în ceea ce are mai esenţial, renunţînd la emfază, la efecte exterioare, la încărcătură inutilă. Creînd, la cererea actorului Schikaneder, o muzică încîntătoare pentru un libret discutabil ca valoare literară, Mozart a ştiut să facă abstracţie de caracterul facil, pueril poate, al povestirii care oscilează între comedia bufă şi basm fantastic. A scris o muzică plină de savoare, mereu volubilă şi de o rară prospeţime. Regia, semnată de Dumitru Tăbăcaru, a optat pentru o fidelă redare în spiritul muzicii, astfel că din povestirea destul de naivă a realizat un spectacol-bijuterie, fluent şi dinamic. Evitind efectele de spectaculos baroc, regizorul a nuanţat cu fin discernămînt toată desfăşurarea, de la replică pînă la succesiunea scenelor. In acelaşi spirit, scenograful Gh. Codrea a creat un decor suplu, aerisit, redus la cîteva elemente de sugestie şi manevrat cu uşurinţă în schimbări la scenă deschisă. Totul făcut cu bun gust, de la proiecţiile fantastice pînă la concretul costumelor. Dirijorul Cornel Calistru, în pofida tinereţii sale, a abordat cu curaj muzica mozartiană, reuşind să-i pătrundă stilul şi sensurile şi silindu-se a se concretiza într-un flux muzical dinamic şi strălucitor. Cîntăreţii au trebuit şi el să dea dovadă de superioară Înţelegere a muzicii lui Mozart, efortul de comprehensiune soldîndu-se cu remarcabile izbutiri. Mai ales că în mare majoritate au fost tinerii. Şi aceasta ne bucură nespus, văzînd că cei care nu demult se aflau pe băncile Conservatorului ieşean devin azi elemente de nădejde ale operei. Dintre cei maturi consemnăm aportul basului Nicolae Sasu care a realizat cu prestanţă un Sarastro impunător dar, totodată, plin de înţelegere pentru oamenii aflaţi în cumpănă. Glasul impresionant a exteriorizat portretul psihic, aşa cum au făcut, de altfel, şi interpreţii celorlalţi sacerdoţi, Gh. Solovăstru şi C. Ceprega. In rolul principal feminin, în Pamina, soprana Aneta Pavalache şi-a pus în valoare acel glas atît de adecvat muzicii lui Mozart, cîntînd cu delicateţe şi cu înţelegere. Mai dificilă a fost sarcina creării rolului Reginei Nopţii, în care Gina Tripa a cîntat cu vigoare, avînd ocazia de a-şi valorifica coloratura. O frumoasă impresie a produs tenorul Filimon Siminic, dînd un foarte reuşit examen cu rolul masculin principal, cu Tamino. A dovedit că ştie să cînte inadecvată expresie reţinută şi cu dozarea lucidă a tensiunii. Un trio al doamnelor, alcătuit din Adriana Severin. Maria Mladin şi Camelia Şorin-Pascu ne-a adus la rampă acele frumoase voci pe care le cunoaştem, mai puţin insă un trio bine înmănunchiat. Vocile clare şi suple ale Melaniei Herdeanu, Doinel Antonică şi Evredicăi Filipovici s-au sudat firesc într-un candid trio de copii. Dinamic şi cu un umor de bun gust, Emil Pinghireac, împreună cu Maria Boga-Verdeş, au realizat straniul dar veselul cuplu al oamenilor-păsări, simboluri ale omului simplu, al naivului care nu concepe să se depărteze de firescul naturii, întregul colectiv de solişti, încadrîndu-se în coordonatele stilistice pe care Dumitru Tăbăcaru le-a voit In limitele spiritului mozartiam a contribuit cu dăruire şi cu înţelegere la păstrarea unui minim stilistic necesar. O menţiune deosebită pentru cor şi maestrul său A. Bişoc, care au realizat momente de elevaţie artistică datorită purităţii stilistice. Orchestra a depus eforturi considerabile, în pofida numărului redus şi a proporţiilor inadecvate între compartimente. N-a reuşit însă să învingă toate piedicile astfel că trebuie să se revadă partitura spre a se evita decalajele, incoerenţele ritmice, incongruenţele nuanţării şi, fireşte, intonaţiile nesigure. In momentele în care orchestra apărea ca un singur instrument, maleabil şi dinamic, s-au realizat imagini frumoase. Aceasta ne dă Încredere că se poate ajunge la o execuţie capabilă de depline izbutiri. G. PASCU Galeriile „Cupola" Expoziţia de pictură Felicia Brîndaş Gavrilean O selecţie de lucrări în ulei pe pînză, inspirate din viaţa satului şi a familiei, într-o atmosferă de tainică şi frăţească înţelegere a naturii şi omului, sub un cer nordic, aceasta este pictura cu frumoase armonii aglutinate, silenţioase, prin care pictoriţa îşi dezvăluie atitudinea spirituală, psihologia unui lirism dens şi reţinut, decent ca formă de exprimare. Ii sînt străine stridenţele. Chiar galbenul sau roşul, din prim plan, cîntă în pianisime, bine armonizate cu verdele, albastrul şi griurile din fundal. Culorile sunt bine stăpinite, cu calitatea constantă de a marca şi transmite sentimentul. ..Personaje drapate“ populează peisajul dîndu -i accente diferenţiate in munca ,,Brigadieri lor sau „Procesiune“. Ritmul devine alert in ..Strigarea zorilor“ sau ,,Victorie“. Portretele fac parte din atmosfera generală a peisajului şi se armonizează psihologic cu acesta, chiar prin ornamentaţia costumului naţional. Felicia Brîndaş Gavrilean se află la prima ei confruntare cu publicul intr-o expoziţie personală. Distincţia culorilor şi formelor proprii felului ei de a vedea vine în continuarea consecventă a gestului pictural afirmat la Bienala din 1972 şi la cea din 1975, la cele două mari republicane ale tineretului din 1974 şi 1973. Prezenţa ei constantă la toate expoziţiile judeţene şi festive, din 1966 pînă astăzi, atestă o linie ascendentă. Expoziţia personală de la Galeriile „Cupola“ constituie o confirmare a talentului, a trăsăturilor caracteriale proprii, care vor fi recunoscute ca stil. RADU NEGRU Ştafeta „Tot înainte“ Pionierii ieşeni, delegaţi la Conferinţa a IlI-a a Organizaţiei Pionierilor, vor preda înaltului forum albumul-ştafetă „Tot înainte“ care a străbătut 7 centre : Paşcani, Hăbăuceşti, Hîrlău, Tg. Frumos, Belceşti, Răducăneni şi Iaşi. Albumul cuprinde aspecte ale vieţii şi activităţii pioniereşti, creaţii originale etc. Adunările de dări de seamă turnate din pag. I) răţirea continuă a aprovizionării oamenilor muncii. In organizaţiile de partid de la sate dările de seamă trebuie să prilejuiască o analiză serioasă a modului cum au acţionat comuniştii pentru creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale, în acest an şi pentru pregătirea recoltei anului viitor, pentru îndeplinirea sarcinilor privind buna aprovizionare a populaţiei prin îndeplinirea planului de contractări şi achiziţii, folosirea judicioasă a pămîntuiii, îndeplinirea programelor privind dezvoltarea zootehniei, a patrimoniului viti-pomicol, a legumiculturii, pentru dezvoltarea economico-socială a localităților rurale. Avînd în vedere faptul că: Pentru prima oară, la nivelul comunelor se întocmesc planuri de dezvoltare economico-socială în profil teritorial pe perioada 1976— 1930, acestea vor fi temeinic dezbătute în adunările de partid pentru dări de seamă. Comuniştii din şcoli, din învăţămîntul superior, precum şi din unităţile de cultură, pe lingă problemele specifice, vor analiza modul cum se acţionează pentru traducerea în viaţă a Programului ideologic al partidului, pentru formarea omului nou, pentru modernizarea învăţămîntului de toate gradele şi legarea lui de practică. In toate organizaţiile de partid, dările de seamă trebuie să analizeze atent problemele vieţii interne de partid, activitatea politicoeducativă de masă, stilul şi metodele de muncă ale organelor de partid respective. Adunările de dări de seamă trebuie să conducă la creşterea spiritului critic şi autocritic, la dezvoltarea democraţiei de partid, la întărirea muncii şi conducerii colective, a disciplinei de partid, la creşterea răspunderii comuniştilor pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate, la întărirea rolului conducător al organizaţiilor de partid. In funcţie de problemele ce se ridică în fiecare unitate, loc de muncă, adunările organizaţiilor de partid trebuie să stabilească măsuri concrete, cu termene şi răspunderi, care să asigure înlăturarea unor neajunsuri şi rămîneri în urmă. Măsurile stabilite trebuie să angajeze cit mai activ toţi comuniştii la înfăptuirea hotărîrilor de partid şi de stat. Premieră la Naţionalul ieşean Ieri, pe scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi a avut loc premiera spectacolului cu piesa „însemnările unui nebun“ de Gogol. Regia : Brandy Barasch. Scenografia: Helmuth Stürner. Muzica George Rodi Foca. In rolul principal : Dionisie Vitcu. Spectacolul s-a bucurat de succes. Moment din spectacol. Foto : VIRGIL GHEORGHIU, coresp. Vernisaj Ieri, In sala „Victoria“ din Iaşi s-a vernisat expoziţia de pictură contemporană „Momente şi figuri din istoria României“, organizată de Oficiul de expoziţii din Bucureşti, în colaborare cu Muzeul de artă din Iaşi. Expoziţia cuprinde compoziţii şi portrete care ilustrează personalități și evenimente de seamă ale patriei și a fost prezentată cu căldură de criticul Const. Ciopraga. Publicul a vizitat-o cu deosebit interes. La Muzeul de literatură al Moldovei Muzeul de literatură al Moldovei organizează pentru marţi, 4 noiembrie, ora 18, la Casa „Vasile Pogor“, o seară de amintiri intitulată „Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu“. Vor participa personalităţi din familia şi cercul de prieteni al celui care a fost şi a rămas Ceahlăul literaturii noastre. Seară de autografe Ieri, la Librăria „Junimea“, a avut loc lansarea romanului „Ziua uitării“de Corneliu Ştefanache, carte apărută în colecţia „Romanul de dragoste“ a Editurii „Eminescu“, într-un tiraj de 95.000 de e-xemplare. A participat un numeros public. Romanul a fost prezentat de prozatorul Mircea Radu Iacoban. In încheiere, autorul cărții a oferit autografe. Excursie de documentare In cinstea Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei Naţionale a U.A.S.C.R., Conferinţei Naţionale a Organizaţiei Pionierilor, un grup de elevi de la Liceul „Vasile Alecsandri“, a făcut o excursie în judeţe din Moldova pentru a cunoaşte pe viu realizări ale socialismului din această zonă a ţării Plenara Comitetului orăşenesc de partid Paşcani I PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Ieri după-amiază, a avut loc plenara Comitetului orăşenesc Paşcani al P.C.R. la care au participat, ca invitaţi, secretari ai organizaţiilor de partid şi de tineret şi membri ai Consiliului orăşenesc al organizaţiei pionierilor. Plenara a dezbătut modul in care s-a acţionat pentru aplicarea Hotăririi Secretariatului C.C. al P.C.R. din martie 1974 privind îmbunătăţirea conducerii şi îndrumării de către organizaţiile de partid a activităţii organizaţiilor de tineret şi de pionieri. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tov. Eugen Nechifor, primsecretar al Comitetului orăşenesc de partid Paşcani. Plenara a adoptat un plan de măsuri corespunzător. cenea FLACĂRA IAȘULUI in 24 de ore Radio Iaşi Programul de seară (1 noiembrie) ; 16.30 Cotidian sonor; 18.00 Cîntecul care mi-e drag; 18.20 Jurnalul artelor; 18.50 Cîntece despre tinereţe ; 19.00 Buletin de ştiri; 19.05 Canţonete; 19.15 La izvoarele muzicii; 19.30 Revista melodiilor; 20.15 Piese din Corala Renaşterii; 20.30 Album de romanţe; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Muzică de dans. Programul de dimineaţă (2 noiembrie); 8.00 Indirect cu preferinţele dv.; Buletin de ştiri; 8.10 Dumbrava minunată; 8.20 Muzică; 8.30 Azi, în sat la noi; 9.15 Relatări de la corespondenţii voluntari; Muzică; 10.00 Buletin de ştiri; 10.05 Patru plus unu; 10.40 Dialog cu ascultătorii; 10.55 Ştiri. Televiziune 11,00 O viaţă pentru o idee : Nicolae Teclu ! 11,30 Eroi îndrăgiţi de copii ; 11,55 Telecinemateca ; 13,40 Muzică uşoară ; 14,05 Telerama ; 14,35 Magazin sportiv ; 16,15 Vîrstele peliculei • 17,10 Caleidoscop cultural-artistic ; 17,35 Bucuroşi de oaspeţi. Cu toată ţara înfloreşte Hunedoara. Spectacol muzical-literar-coregrafic (partea a II-a) I 18,25 Club T ; 19,20 1001 de serii 19,30 Telejurnal ; 20,00 Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu In Republica Portugheză ; 20.30 Teleenciclopedia ; 21.10 Film serial ; Mannix ! 22.00 24 de ore. Sport ; 2215 Magazin muzical-distractiv. Cinematografe Victoria, orele 9.00; 11.05; 14.45 ; 16.50; 18.55; 21.00: „Omul din Laramie“ Republica, orele 9.00 si 11.00: Elixirul tinereţii“; orele 15.00; 17.00; 19.00; 21.00: „Soţia lui Jean“. Copou, orele 9.00; 11.00; 15.00; 17.00; 19.00; 21.00 * „Calvarul unei femei“. Tineretului, orele 9.00; 11.15; 14.15; 16.30; 18.45; 21.00: „Un milion pentru Jake“. Tătăraşi, ora 10.00: Program de desene animate“; orele 16.00 ; 18.00 ; 20.00 : „Zidul“. Nicotină; orele 16.00; 19.00: „Pe aici nu se trece“. In Judeţ. Paşcani . Casa de cultură. „Epilog la graniţă“. Clubul C.F.R.. „Nemuritorii“. Tg. Frumos. ..Nu filmăm să ne-amuzăm“. Hîrlău. „Fugarul“. Opera Română prezintă astăzi, la ora 19.30, spectacolul cu opera „Boema“ de G. Puccini. Loto La tragerea din 31 octombrie 1975, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I : 19 29 33 49 52 36 18 79 68. Fond de cîșliguri lei 527.967. Extragerea a II-a : 73 81 13 60 25 47 80 87 43. Fond de cîștiguri lei 452.008.\ ( Timpul probabil \ Vremea se menţine relativ rece, cu cerul variabil mai mult acoperit. Local, se va semnala ceaţă şi burniţă. Vîntul va sufla în general slab, iar temperatura aerului va fi uşor variabilă; minimele vor oscila între 0 grade si plus 5 grade, iar maximele intre 6 şi 12 grade. Local, se va produce brumă. _______ Avancronica sportivă Specialiştii în fotbal numesc partida Politehnica Iaşi — S. C. Bacău „derbiul moldovean“. Au dreptate. Noi am mai sublinia faptul că această partidă este a doua ca importanţă, prin prisma locurilor ocupate de competitoare în clasament. Prima, fără discuţie, este întîlnirea Steaua — Dinamo. Şi ne pare rău că federaţia şi televiziunea n-au convenit să programeze acest meci astăzi, ca să-l putem urmări cu toţii. Căci noi, ieşenii, vom fi mîine la stadion, să ne încurajăm favoriţii. Au nevoie de sprijinul nostru moral, deoarece întîlnesc o echipa solidă, bine pusă la punct de către fos-tul jucător al Locomotivei Iaşi şi căpitan al naţionalei, „profesorul“ Constantin. In tabăra fotbaliştilor Politehnicii domneşte calmul. Infrîngerea de la Arad nu l-a demobilizat. Căci ei ştiu să privească în faţă şi înfrîngerile, aşa cum le stă bine unor adevăraţi sportivi conştienţi că, la un moment dat, alţii pot fi mai buni ca ei. La volei, atrage atenţia meciul dintre Penicilina şi I.E.F.S. din cadrul „Cupei F.R.V.“. Chiar dacă nu există o miză, există o rivalitate sportivă între cele două formaţii, rivalitate care promite un spectacol atractiv. In rest, programul competiţional din acest sfîrşit de săptămînâ nu prezintă prea multe lucruri deosebite. Amintim, totuşi, că la Paşcani, fotbaliştii feroviari susţin o partidă pe care n-o pot pierde, cu Victoria Tecuci. Iar la Iași, pe baza sportivă „Terom“, are loc finala zonală a „Cupei chimistului“ (cea din vară, din orașul Gh. Gheorghiu-Dei, a fost anulată). RADU COSTIN