Flacăra Iaşului, decembrie 1975 (Anul 31, nr. 9076-9101)

1975-12-02 / nr. 9076

* Ca Ifl­ora Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XXXII — Nr. 9076 Marţi, 2 decembrie 1975 4 pagini — 30 bani Proletari din toate ţările, uniţî-vă! ------- în paginile 2 — 3 -____ Pornind de la nişte felicitări I 'litru producţia sporită de lapte Viaţa culturală Radar Aţi scris ziarului... Sport Esenţialul în această lună: îndeplinirea planului pe 1975, pregătirea producţiei pentru 1976 La Combinatul de fibre sintetice Finalizarea contractării depinde de operativitatea unor beneficiari Colectivul de muncă al Combi­natului de fibre sintetice se con­fruntă, de cîteva luni, cu unele greutăţi în asigurarea materiilor prime (în special, glicol). Furni­zorii (combinatele petrochimice de la Piteşti şi Brazi) promit că si­tuaţia se va ameliora în scurt timp. Cert este însă că toate aces­te dificultăţi cu partenerii au ge­nerat la unitatea ieşeană însem­nate restanţe faţă de prevederile planului pe acest an, restanţe ca­re vor fi recuperate cu mari e­­forturi materiale şi umane. Oa­menii de aici încearcă să găsească noi posibilităţi, noi soluţii, capa­bile să conducă la utilizarea op­timă a capacităţilor, la realizarea unor produse de care are nevoie economia naţională. „Am luat mă­suri pentru funcţionarea din plin a instalaţiei de fire textile — ne spunea ing. Corneliu Stan, direc­tor tehnic — produse mult soli­citate in ţară şi la export. Preli­minăm o depăşire a planului fizic anual, la acest sortiment, cu pes­te 300 de tone. De altfel şi sarci­nile la export, pe acest trimestru, vor fi depăşite“. Discuţiile avute aici, la C.F.S., au reliefat că acest sfîrşit de an impune Întregului colectiv susţi­nute preocupări, măsuri energice menite să conducă la onorarea sarcinilor şi a angajamentelor pe­­ 1975. Totodată, pornind de la ex­perienţa lui ’75, se impune fina­lizarea grabnică a acţiunii de pre­gătire a producţiei anului viitor, în ansamblu, pregătirile sunt a­­vansate. Amintim că materiile pri­me şi aproape toate materialele auxiliare au fost contractate cu furnizorii. Problemele nerezolvate vizează asigurarea coloranţilor. Prima etapă a programului de a­­similare a coloranţilor s-a înche­iat abia la sfîrşitul lunii noiem­brie a.c. Credem că acum, mai mult ca oricînd, este nevoie de o conjugare a eforturilor unităţilor responsabile de finalizarea acţiu­nii de asimilare a coloranţilor (C.F.S. Iaşi, Centrala de fibre chi­mice Săvineşti, Centrala de me­dicamente şi coloranţi, întreprin­derea „Colorom“ Codlea şi ICECHIM Bucureşti). De modul cum­­se va acţiona pentru asimi­lare depinde încheierea contrac­telor cu furnizorii. Sunt întîrzieri si în contractarea producţiei a­­nului viitor. După cum ne infor­ma conducerea combinatului, cul- EUGENIU ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) Imagine din­ secţia fire tex­turale a C.F.S. In prim-plan, muncitoarea Clara Cogeanu, fruntaşă în producţie. Foto : P. GEMANAIUJ, corespondent f I CARNET] IEŞEAN \ .Reacfii reci la ‘ \ ! propuneri calde \ Crîşmă sau restaurant ? în­trebarea ne-au adresat-o mai mulţi cetăţeni din comuna Va­lea Seacă, total nemulţumiţi de modul în care îşi face da­toria Panaite Tătăruşanu, ges­tionarul bufetului. De fapt, vor­ba vine, bufet, pentru că este do­ar o circiumă, un raft cu bă­uturi alcoolice, o tejghea cu pahare murdare, un galantar cu cutii de conserve. Optica gestionarului este total greşită: ponderea in realizarea planului o constituie băutura şi nu con­sumul alimentelor, aşa cum fi­ I. RĂZEŞI­ (continuare în pag. a 2-a) Timplarul Vasile Manase, din cadrul secției a lll-a, este unul dintre cei mai harnici munci­tori. Numele său se află întot­deauna printre fruntaşii I.P.L. Foto : D. ROTARU, corest. înainte de termen Hărnicia muncitorilor de la Şan­tierul electromontaj Iaşi, dovedită, printre altele, şi de îndeplinirea înainte de termen a actualului cin­cinal, a condus şi la finalizarea mai devreme a multor lucrări. După cum ne informa, recent, con­ducerea şantierului, printre aces­te lucrări se numără : punerea în funcţiune, cu trei luni mai devre­me, a staţiei de 110 Kv. Tg. Fru­mos ; terminarea amplificării sta­ţiei de 110 Kv Iaşi, cu o lună îna­inte de termen ; devansarea, cu 15 zile, a datei de punere in funcţiu­ne a liniei electrice aeriene Iaşi — Suceava etc. în prezent, colectivul este an­trenat în punerea în funcţiune a altor obiective de mare interes e­­conomic, atît în judeţul Iaşi, cit şi în altele. •­0 Vine sesiunea ? Să vină! Sîntem pregătită! Vin examenele, animaţie în insti­tutele de învăţămînt superior, în căminele studenţeşti, în sălile de lectură, biblioteci etc. Iată cîteva din măsurile luate pentru a primi cu ospitalitate sesiunea. Prof. dr. Ionel Hagiu, prorector al Universi­tăţii „Al. I. Cuza" . „S-a revăzut planul de litografiere a cursurilor, recurgindu-se chiar la multiplica­re, acolo unde este necesar. S-au intensificat consultaţiile, s-a mărit numărul de săli rezervate pentru studiu, bibliotecile au program pre­lungit. Conducerea Universităţii discu­tă periodic cu C. U. A. S. C. pro­bleme ale pregătirii profesionale, ştiinţifice şi educative, adoptîndu-se măsurile cuvenite, pornind de la so­licitările studenţilor. Cercurile şti­inţifice şi colectivele de cercetare au avut o bună activitate, ceea ce îşi va spune cuvintul în sesiune". Prof. dr. Gh. Tărăboanţă, decanul Facultăţii de zootehnie şi medicină veterinară : „Aproape toţi studenţii intră în sesiune cu excepţia unora din anul II - zootehnie care vor începe cursurile semestrului I la 5 ianuarie 1976 - pînă atunci fac practică productivă, un examen al muncii. A fost afişată planificarea examenelor, ţinindu-se cont de pre­ferinţele studenţilor. Există un gra­fic de permanenţă cu cadrele di­dactice pentru consultaţii. S-a pus la dispoziţia studenţilor întregul material expozitiv , păcat că nu toţi studenţii caută să beneficieze de acest ajutor". Asist ing. Jan Ignat, preşedintele C.U.A.S.C. al Institutu­lui politehnic : „Asociaţiile studen­ţeşti au pe agenda de lucru sesiu­nea : asigurarea condiţiilor optime pentru studiul individual ; discuta­rea, la nivelul grupelor, a studen­ţilor care au avut „probleme" la seminariile şi sesiunile anterioare. Mai avem greu­tăţi la căminele noi unde nu sunt ame­najate săli de lec­tură, dar le com­pensăm prin re­distribuirea spaţiilor existente. Res­pectarea liniştii este de rigoare. De asemenea, luarea unor măsuri pen­tru scurtarea timpului de servire a mesei la cantine şi îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a meniuri­lor stă în atenţia noastră". Liviu Pendefunda, student, vicepreşedinte ION URSU cu sprijinul studenţilor prac­ticanţi de la Universitatea „Al. I. Cuza“ , Gheorghiţa Dan, Roma Dan, Rod­ica An­ton, Eugenia Moise, Costel Petcu, Ilarion Cernăuţ (continuare în pag. a 2-a) Ancheta noastră L_ Încheierea vizitei preşedintelui­icolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în frâu Sosirea Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întors, luni la a­­miază, în patrie, din vizita oficială de prietenie efectuată în Iran, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Aryamehr şi a Maiestăţii Sale Imperiale Farah Pahlavi, Şahbani a Iranului. în această vizită, şeful statului român a fost însoţit de Ion Pă­­ţan, viceprim-ministru al guver­nului, ministrul comerţului exte­rior şi cooperării economice inter­naţionale, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, Nicolae Doicaru şi Constantin Mitea, con­silieri ai preşedintelui Republicii Socialiste România. Din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile de la Bucureşti, aero­nava prezidenţială a aterizat pe aeroportul „Mihail Kogălniceanu“ din Constanţa. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., de membri ai Comitetului judeţean şi ai Comitetului munici­pal de partid. Numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile con­­stănţene au făcut, la aeroport, o caldă şi însufleţită primire tova­ Plecarea . Luni, 1 decembrie, s-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care au făcut-o în Iran preşedintele Republicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, şi to­varăşa Elena Ceauşescu, la invi­taţia Maiestăţii Sale Imperiale Şa­hinşahul Mohammad Reza Pahla­vi Aryamehr şi a Maiestăţii Sale Farah Pahlavi, Sahbani a Iranu­lui. încă din primele ore ale vizitei, din momentul sosirii pe aeropor­tul internaţional Mehrabad şi pînă în ultima zi a şederii pe pămîntul iranian, poporul acestei ţări a în­conjurat pe înalţii soli ai poporu­lui român cu sentimente de stimă şi preţuire, cu călduroase mani­festări de prietenie — expresie grăitoare a bunelor relaţii stator­nicite între cele două ţări, la fun­damentarea cărora o contribuţie hotărîtoare au avut repetatele în­­tîlniri şi convorbiri dintre şefii celor două state, la Bucureşti şi Teheran. La Palatul Golestan — reşedinţa rezervată pe timpul şederii în Iran preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei Elena Ceauşescu — sosesc Şahinşa­hul Aryamehr şi împărăteasa Fa­rah, în patrie râsului Nicolae Ceauşescu şi tova­răşei Elena Ceauşescu. Aceeaşi atmosferă entuziastă s-a regăsit pe întregul traseu parcurs de coloana oficială de maşini de la Constanţa la Bucureşti. In Capitală, in faţa sediului Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi de tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burti­că, Lina Ciobanu, Emil Drăgănes­­cu, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădu­­lescu, Leonte Răutu, Iiie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Mihai Dalea, Mihai Gere, Nicolae Gio­­san, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu. Cetăţenii României socialiste au urmărit cu viu interes şi legitimă mîndrie patriotică noua solie de pace, prietenie şi colaborare, ex­­primindu-şi deplinul acord, marea satisfacţie faţă de rezultatele deo­sebit de rodnice ale vizitei efec­tuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Iran, apreciind-o ca o remarcabilă contribuţie la dez­voltarea bunelor relaţii şi a con­lucrării multilaterale dintre cele două ţări, în interesul ambelor po­poare, al înţelegerii şi cooperării fructuoase între naţiuni d in Teheran­ ­Ageron Cei doi şefi de stat, precum şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi împă­răteasa Farah îşi string cu căldu­ră mîinile şi se întreţin cordial. La ora 10.00, cortegiul oficial se îndreaptă spre aeroportul interna­ţional Mehrabad. De-a lungul întregului traseu, pe largile artere ale frumoasei capi­tale iraniene, împodobită cu dra­pelele de stat ale celor două ţâri, cu portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, ale Şahinşahului Arya­mehr şi împărătesei Farah, zeci de mii de oameni s-au adunat, din pri­mele ore ale dimineţii, pentru a ura drum bun distinşilor oaspeţi din România. In mod spontan, la trecerea automobilelor în care au luat loc şefii celor două state, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi Şa­hinşahul Aryamehr, tovarăşa Elena Ceauşescu şi împărăteasa Farah, se aplaudă într-o emoţionantă ma­nifestare a sentimentelor de pro­fundă stimă şi­ preţuire pentru înalţii reprezentanţi ai poporului român prieten, a prieteniei tradi­ţionale care animă cele două po­poare. Asistăm la noi dovezi, elocven­­t continuare în pag. a W Continuarea convorbirilor oficiale Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au reântîlniit, dumini­că seara, la Palatul Niavaran, cu Maiestatea Sa Imperială Şahinşa­hul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi Maiestatea Sa Impe­rială Farah Pahlavi, Sahbani a Iranului. Cu acest prilej, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr au continuat schimbul de vederi în probleme de interes comun ale dezvoltării pe multiple planuri a raporturilor româno­­iraniene şi conlucrării celor două ţări prietene în viaţa internaţio­nală. Convorbirile s-au desfăşurat sub semnul stimei reciproce şi priete­niei ce caracterizează dialogul la nivel înalt româno-iran­ian, rela­ţiile dintre ţările şi popoarele noastre. în acest timp, tot la Palatul Niavaran, tovarăşa Elena Ceauşescu şi împărăteasa Farah Pahlavi s-au întreţinut îndelung, într-o atmo­sferă destinsă, prietenească. După convorbirile dintre cei doi şefi de stat, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Arya­mehr, tovarăşa Elena Ceauşescu şi împărăteasa Farah Pahlavi s-au reîntâlnit împreună, în cadrul unui dineu intim ce s-a desfășurat într-o ambianță plină de cordia­litate.

Next