Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9126-9150)
1976-02-01 / nr. 9126
Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXII— Nr. 9126 1 Duminică, 1 februarie 1976 4 pagini — 30 bani In perioada februarie — aprilie 1976 Analize profunde, eficiente ale activităţii politico - ideologice Interviu cu tovarăşul CRISTIAN CHELARU, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. In întîmpinarea Congresului educaţiei politice şi al culturii, care urmează să aibă loc în luna mai a.c. se vor desfăşura, în perioada februarie-aprilie 1976, conform Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., analize profunde asupra activităţii politico-ideologice în întregul partid, în toate organizaţiile de masă şi obşteşti, în instituţiile ideologice şi cultural-educative, de la toate nivelurile, in legătură cu această amplă dezbatere consacrată analizării modului în care s-a acţionat pentru înfăptuirea sarcinilor izvorîte din Programul ideologic al partidului, adoptat de Plenara C.G. al P.C.R., din noiembrie 1971, din hotărîrile Congresului al XI-lea referitoare la munca politico-educativă şi aprobării, în acelaşi timp la noi măsuri care să ducă la intensificarea muncii în acest domeniu, am adresat tovarăşului Cristian Chelaru, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., rugămintea de a ne relata principalele direcţii în care va trebui să se acţioneze în perioada imediat următoare pentru ca această acţiune să se desfăşoare, pretutindeni în judeţ, cu maximă eficienţă. — Eveniment de semnificaţie majoră pentru viaţa politico-ideologică, spirituală a partidului, a întregii ţări, analiza exigentă, aprofundată a tuturor aspectelor privind activitatea de formare a omului nou, cu o conştiinţă socialistă înaintată, cu o morală superioară şi o atitudine avansată faţă de muncă, faţă de interesele generale ale societăţii constituie o nouă expresie a practicii profund democratice statornicite în activitatea partidului şi statului nostru de a supune dezvarterii comuniştilor, întregului expor problemele fundamentale ale dezvoltării societăţii noastre. In spiritul Programului de activitate ideologică, al hotărîrilor Congresului al XI-lea, al indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, a cunoscut un adevărat reviriment, organele şi organizaţiile de partid acţionând activ, prin intermediul unui complex de forme şi mijloace, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. La rîndul lor, organizaţiile de masă şi obşteşti, instituţiile ideologice, de învăţămînt, ştiinţă, artă şi cultură răspund, într-o mai mare măsură, cerinţelor educaţiei permanente a oamenilor muncii. Progrese evidente s-au înregistrat şi în domeniul vieţii sociale, al promovării largi a principiilor eticii şi echităţii socialiste . Ceea ce s-a înfăptuit pînă acum în acest domeniu nu poate crea, desigur, o stare de automulțumire, aceasta cu atît mai mult cu cit noile obiective ale dezvoltării economico-sociale, sarcinile noului cincinal solicită din partea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii un tot mai ridicat nivel politico-ideologic, depăşirea neajunsurilor ce mai există, a anumitor rămîneri în urmă. Trebuie, aşadar, să pornim de la înfăptuirile prezente, de la exigenţele sporite ale noii perioade în care am intrat pentru a stabili — cu prilejul dezbaterilor ce vor avea loc — noi măsuri şi căi de acţiune care să ducă, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XI-lea al PC.R., la „intensificarea muncii politico-educative, la desfăşurarea unei largi activităţi de ridicare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii“. Acest proces complex capătă, în acest context, noi dimensiuni calitative, în etapa actuală, cînd înfăptuirea măreţelor obiective pe care noi le-am propus pînă în 1980 şi în perspectivă solicită o mai largă participare, angajată, a oamenilor muncii, ceea ce presupune, evident, un mai ridicat grad de conştiinţă. . .• Răspunderea organelor şi organizaţiilor de partid pentru pregătirea şi desfăşurarea acestor dezbateri este mare. — Intr-adevăr, organele şi organizaţiile de partid slnt chemate să da toate măsurile organizatorice şi politice pentru ca să asigure atlt materialelor cit şi dezbaterilor un pronunţat caracter analitic, critic şi autocritic, un spirit combativ, revoluţionar. In centrul atenţiei trebuie pusă examinarea întregii game de atitudini şi în primul rînd a celei referitoare da muncă, la răspunderea faţă de societate, la contribuţia concretă a fiecăruia, în funcţie de sectorul de activitate în care acţionează, pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în domeniul în care efectiv lucrează. Cum este şi firesc, în cadrul dezbaterilor, un loc important îl va ocupa activitatea poliitico-ideologică şi cultural-educativă desfăşurată de organizaţiile de partid, de organele de conducere colectivă ale instituţiilor cu atribuţii directe în formarea omului nou, cu o conştiinţă socialistă înaintată. Analizele ce se vor face, ca şi măsurile pe care le vor adopta, vor trebui să contribuie într-o mai mare măsură la creşterea rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid, la sporirea exigenţei şi responsabilităţii acestora îin îndrumarea unitară a întregii munci de partid şi, implicit, a muncii ideologice şi educative, la promovarea spiritului revoluţionar, combativ, împotriva fenomenelor negative, a atitudinilor înapoiate, a comodităţii şi automulţumirii. Potrivit Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R., Secretariatul Comitetului judeţean de partid Iaşi a asigurat, în cursul lunii ianuarie, instruirea întregului aparat de partid, a tuturor secretarilor organizaţiilor de partid, a conducerilor organizaţiilor de masă şi obşteşti ale instituţiilor poliitiico-ideiologiice şi cultural-educative asupra modului de pregătire şi desfăşurare a dezbaterilor. — Cum sunt eşalonate dezbaterile ? — Intre 1—25 februarie, vor avea loc adunările la nivelul organizaţiilor de bază P.C.R. din unităţi economice, Instituţii, unităţi de învăţămînt, organe locale de partid. In organizaţiile de partid pe sate, adunările vor avea un caracter deschis, urmînd să fie invitat un ALICE OUATU (continuare în pag. a 3-a) Muncitoarea Maria Tipişcă, de la Unitatea B a întreprinderii „Ţesătura“ Iaşi, lucrează ca filatoare de aproape 25 de ani, cu acea dăruire şi hărnicie proprii omului stăpîn pe o meserie îndrăgită. Foto : S. LEONID • • ^------. in paginile 2 3 -----s ——— i $ Sport \ # Cadran săptăminal I ■-- Portret interviu duminical ț — Filmele sfiptfiniînii viitoare I — Satiră ți umor \ • Adunările generale ale oamenilor I muncii din întreprinderi Congresul Cooperaţiei de Consum şi-a încheiat lucrările Sîmbătică am luait sârşit lucrările celui de-al VI-lea Congres al Cooperaţiei de Consum din Republica Socialistă România. Ea lucrările congresului au participait tovarăşii HAe Verdeţ, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.G. al P.CJC, James Fazekas, membru al Comitetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, membri al C.C. al P.GJC, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Cei 163 de vorbitori care au luat cuvîntul în şedinţele plenare şi ale secţiunilor de lucru desfăşurate vineri şi sîmbătă au dat o înaltă apreciere Mesajului de salut adresat congresului de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului. Ei au relevat că îndrumările cuprinse în acest document de excepţională valoare pentru dezvoltarea activităţii cooperaţiei de consum, cuvintele calde formulate de adresa lucrătorilor din acest sector constituie pentru întreaga masă de cooperatori un program concret, de sporire a contribuţiei CENTRO COOP la dezvoltarea schimburilor economice dintre sat şi oraş, din îndemn la intensificarea eforturilor lor pentru creşterea gradului de bunăstare şi civilizaţie a populaţiei. Congresul a aprobat apoii activitatea desfăşurată de Consiliul CENTROCOOP şi Comisia de cenzori prezentată în dările de seamă. In unanimitate, participanţii au adoptat propunerile privind modificările şi completările la Statutul organizaţiilor cooperativelor de consum care asigură astfel sporirea rolului cooperativelor de consum din comune şi oraşe, cadrl organizatoric potrivit pentru înfăptuirea în bune condiţiuni a sarcinilor ce revin acestui sector în actualul cincinal. Delegaţii au adoptat, de asemenea, în unanimitate, Rezoluţia celui de-al VI-lea Congres al Cooperaţiei de Consum, care sintetizează sarcinile ce revin cooperaţiei de consum în lumina hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi a Mesajului adresat de secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţilor la congres. Trecîndu-se la ultimul punct al oriinul de zi, congresul a ales, prin vot secret, Consiliul CENTROCOOP, alcătuit din 141 de membri şi 35 membri supleanţi, precum şi Comisia de cenzori. In prima sa şedinţă, Consiliul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum a ales Comitetul executiv format din 35 membri. Preşedinte a fost ales tovarăşul Nicolae Mitei. Tovarăşii Gheorghe Cazan, Ion Rădulescu, Domokos Szász, Emil Blarr şi Viorica Pontoşanu fost aleşi vicepreşedinţi, iar tovarăişi Alexandru Dînulescu, Petre Georgescu, Nicolae Ionescu, Nicolae T. Ionescu şi Ion Smedescu, ca membri ai Biroului Comitetului executiv al CENTROCOOP. Comisia de cenzori a ales ca preşedinte pe tovarăşul Marin Dragon. Cuvîntul de închidere al congresului a fost rostit de preşedintele CENTROCOOP, Nicolae Mihai. Participanţii la congres au adoptat, într-o atmosferă de puternică însufleţire, textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care reafirmă adeziunea deplină a tuturor membrilor şi lucrătorilor cooperativelor de consum la politica pastffldiului, hotărirea lor de a munci cu toată energia şi abnegaţia pentru înflorirea patriei noastre socialiste. (Agerpres) Nu trebuie să considerăm încheiate acţiunile de deszăpezire! O nouă confirmare a spiritului civic al populaţiei In judeţul nostru s-a acţionat cu hotărîre pentru a face faţă ninsorii abundente, adesea viscolită. A fost nevoie şi de această dată de o amplă mobilizare a forţelor pentru restabilirea traficului rutier şi continuarea aprovizionării normale a populaţiei. Oamenii muncii din întreprinderi, instituţii, elevi şi studenţi, ţărani cooperatori au acţionat cu abnegaţie la deszăpezire. Pentru ca transportul în comun din municipiu să se desfăşoare fără perturbaţii, s-a acţionat zi şi noapte cu 10 utilaje adecvate. Trebuie evidenţiată şi munca angajaţilor de la I.G.C.G., care n-au cunoscut odihnă. Şi în celelalte localităţi ale judeţului, pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale, s-au depus eforturi pentru înlăturarea cu N. CRISTIAN (continuare în pag. a 3-a) Pe „traseele“ producţiei agricole, condiţii normale de lucru ieri, la Mădîrjac, continua să ningă. Comandamentul comunal de deszăpezire acţiona cu hotărîre pentru menţinerea drumurilor locale în stare de circulaţie. Două tractoare de la S.M.A. patrulau permanent pe arterele principale. La ferma de animale s-au asigurat cărări spre parcul de furaje și spre adăpători. Pentru servirea acestui sector au fost repartizate 12 sănii, astfel că aprovizionarea cu furaje decurge normal. Tov. Gh. Apopei, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, ne spunea că la saivane există echipe de serviciu şi noaptea, cărora li s-au asigurat camere încălzite, pentru a putea astfel supraveghea procesul de producţie. La G. A. P. Voineşti, activitatea în sectorul zootehnic se desfăşoară fără greutăţi. Au fost descongestionate cărările din incinta fermei de vaci, cele care duc la parcul de furaje, a fost degajată suprafaţa din jurul saivanelor. Cooperatorii de serviciu în sectorul GH. GHINDA (continuare în pag. a 3-a) * \~" \ \ ISchite In creion a venit mama ţ de departe... ^ Precum în poezia devenită romanţă şi unde se zice că^ a MIHAI DUMITRIU (continuare in pag. a 2-a) J }■ venit aseară mama, din sătul ] cu-i de departe, ca să-l vadă / t pe fecioru-i, astăzi domn cu ¡ I multă carte — bătrîna Elisa- I \ beta Dascăîu a călătorit din- n l tr-un capăt de ţară în altul : \ 1 de la Chişinău-Criş, la Ţigă-naşi. Chiar în zbor de pasăre 1 ’ sunt între localitatea din nordul l *_ „. nfnn td-PA ci n d . 1 3IUV tuuv ------------------------- . . I ) Aradului şi pînă aici vreo cinci . I sute de kilometri, dar cu trenul ) ) şi apoi cu autobuzul se cam ( i face o noapte şi o zi. La şapte- 1 , zeci şi şapte de ani, nu-i uşor i \ să călătoreşti atît de mult şi . 1 de asta în ultima vreme s-a 1 hotărît să stea mai mult pe i & lingă feciorul ei, inginerul Pe- 5 1 tre Dascălu, preşedintele _ coo- ^ ) perativei agricole din Ţigănaşi, 4 i şi pe lingă nepoţel, Eugen. Se î împacă bine cu nora, profesoa- lă ră în comună, dar totuşi o tra- . 1 ge inima din cînd în cînd şi că- ţ 1 tre vatra ei, unde şi-a crescut l l copiii şi unde i-a învăţat să " 1" muncească. Is tare făloşi oa- 1 menii din Chişinău-Criş. Ca 1 l bucovinenii noştri, au straie populare mindre şi se ştiu din 1 neam de moţi, au un pămînt , ca untul, climă blîndă şi mă- j sură a cinstei civice — hărnilcia. Văzîndu-1 că se tot frămîntă cu bilanţul pentru anul tre cut şi pentru cincinalul încheiat, mama Elisabeta şi-a întreţ bat fini : — No, Petre, dragă, cum staţi faţă de ai noştri, din cîmpie ? Că pămîntul vostru e numai dealuri, după cum îl văd... Fiindcă ne aflam prin preajmă, inginerul a făcut o întreagă expunere şi i-a dovedit ceiei ce i-a dat viaţă că şi aici , oamenii sînt tare îndemînateci, au deprins rostul unor culturi semincere, bine plătite, că in cincinalul 1971—1975 chiar cantitatea de cereale titatea de cereale e aproape