Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9126-9150)

1976-02-01 / nr. 9126

Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXII— Nr. 9126 1 Duminică, 1 februarie 1976­­ 4 pagini — 30 bani In perioada februarie — aprilie 1976 Analize profunde, eficiente ale activităţii politico - ideologice Interviu cu tovarăşul CRISTIAN CHELARU, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. In întîmpinarea Congresului educaţiei politice şi al cul­turii, care urmează să aibă loc în luna mai a.c. se vor des­făşura, în perioada februarie-aprilie 1976, conform Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., analize profunde asupra activităţii politico-ideologice în întregul partid, în toate organizaţiile de masă şi obşteşti, în instituţiile ideologice şi cultural-educative, de la toate nivelurile, in legătură cu această amplă dezbatere consacrată analizării modului în care s-a ac­ţionat pentru înfăptuirea sarcinilor izvorîte din Programul ideo­logic al partidului, adoptat de Plenara C.G. al P.C.R., din no­iembrie 1971, din h­otărîrile Congresului al XI-lea referitoare la munca politico-educativă şi aprobării, în acelaşi timp l­a noi măsuri care să ducă la intensificarea muncii în acest domeniu, am adresat tovarăşului Cristian Chelaru, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., rugămintea de a ne relata principalele direcţii în care va trebui să se acţioneze în perioada imediat următoare pentru ca această acţiune să se desfăşoare, pretu­tindeni în judeţ, cu maximă eficienţă. — Eveniment de semnificaţie ma­joră pentru viaţa politico-ideologi­­că, spirituală a partidului, a în­tregii ţări, analiza exigentă, apro­fundată a tuturor aspectelor pri­vind activitatea de formare a omu­lui nou, cu o conştiinţă socialistă înaintată, cu o morală superioară şi o atitudine avansată faţă de muncă, faţă de interesele generale ale societăţii constituie o nouă ex­presie a practicii profund democra­tice statornicite în activitatea parti­dului şi statului nostru de a supu­ne dezvarterii comuniştilor, întregu­lui ex­por problemele fundamentale ale dezvoltării societăţii noastre.­­ In spiritul Programului de ac­tivitate ideologică, al hotărîrilor Congresului al XI-lea, al indica­ţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, activitatea politico-ideo­logică şi c­ultural-educativă în judeţul nos­tru, ca şi în întreaga ţară, a cu­noscut un adevărat reviriment, organele şi organizaţiile de partid acţionând activ, prin intermediul unui complex de forme şi mijloa­ce, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. La rîndul lor, organizaţiile de masă şi obşteşti, instituţiile ideologice, de învăţă­­mînt, ştiinţă, artă şi cultură răs­pund, într-o mai mare măsură, cerinţelor educaţiei permanente a oamenilor muncii. Progrese evi­dente s-au înregistrat şi în dome­niul vieţii sociale, al promovării largi a principiilor eticii şi echi­tăţii socialiste . Ceea ce s-a înfăptuit pînă acum în acest domeniu nu poate crea, desigur, o stare de automulțumire, aceasta­ cu a­tît mai mult cu cit noile obiective ale dezvoltării eco­­nomico-sociale, sarcini­le noului cin­cinal solicită din partea comuniști­lor, a tuturor oamenilor muncii un tot mai ridicat nivel politico-ideo­logic, depăşirea neajunsurilor ce mai există, a anumitor rămîneri în urmă. Trebuie, aşadar, să por­nim de la înfăptuirile prezente, de la exigenţele spo­rite ale noii perioade în care am intrat pentru a stabili — cu prilejul dezbateri­lor ce vor avea loc — noi mă­suri şi căi­­ de acţiune care să ducă, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XI-lea al PC.R., la „intensificarea muncii politico-educative, la des­făşurarea unei largi activităţi de ridicare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii“. Acest proces complex capătă, în acest context, noi dimensiuni calitative, în etapa actuală, cînd înfăptuirea măreţe­lor obiective pe care noi le-am pro­pus pînă în 1980 şi în perspec­tivă solicită o mai largă partici­pare, angajată, a oamenilor mun­cii, ceea ce presupune, evident, un mai ridicat grad de conştiinţă. . .• Răspunderea organelor şi or­ganizaţiilor de partid pentru pre­gătirea şi desfăşurarea acestor dezbateri este mare. — Intr-adevăr, organele şi or­ganizaţiile de partid slnt chemate să da toate măsurile organizatorice şi politice pentru ca să asigure atlt materialelor cit şi dezbateri­lor un pronunţat caracter analitic, critic şi autocritic, un spirit com­bativ, revoluţionar. In centrul a­­tenţiei trebuie pusă examinarea întregii game de atitudini şi în primul rînd a celei referitoare da muncă, la răspunderea faţă de so­cietate, la contribuţia concretă a fiecăruia, în funcţie de sectorul de activitate în care acţionează, pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în domeniul în care efec­tiv lucrează. Cum este şi firesc, în cadrul dezbaterilor, un loc im­portant îl va ocupa activitatea poliitico-ideologică şi cult­ural-edu­­cativă desfăşurată de organizaţiile de partid, de organele de condu­cere colectivă ale instituţiilor cu atribuţii directe în formarea omu­­lui nou, cu o conştiinţă socialistă înaintată. Analizele ce se vor face, ca şi măsurile pe care le vor adop­ta, vor trebui să contribuie într-o mai mare măsură la creşterea ro­lului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid, la spori­rea exigenţei şi responsabilităţii acestora îin îndrumarea unitară a întregii munci de partid şi, impli­cit, a muncii ideologice şi educa­tive, la promovarea spiritului re­voluţionar, combativ, împotriva fenomenelor negative, a atitudini­lor înapoiate, a comodităţii şi automul­ţum­irii. Potrivit Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R., Secretariatul Comitetului judeţean de partid Iaşi a asigurat, în cursul lunii ianuarie, instruirea întregu­lui aparat de partid, a tuturor secretarilor organizaţiilor de partid, a conducerilor organizaţiilor de masă şi obşteşti ale instituţiilor po­­liitiico-ideiologiice şi cultural-educa­­tive asupra modului de pregătire şi desfăşurare a dezbaterilor. — Cum sunt eşalonate dezbate­rile ? — Intre 1—25 februarie, vor avea loc adunările la nivelul organiza­ţiilor de bază P.C.R. din unităţi economice, Instituţii, unităţi de în­­văţămînt, organe locale de partid. In organizaţiile de partid pe sate, adunările vor avea un caracter deschis, urmînd să fie invitat un ALICE OUATU (continuare în pag. a 3-a) Muncitoarea Maria Tipişcă, de la Unitatea B a întreprin­derii „Ţesătura“ Iaşi, lucrează ca filatoare de aproape 25 de ani, cu acea dăruire şi hărni­cie proprii omului stăpîn pe o meserie îndrăgită. Foto : S. LEONID • • ^------. in paginile 2 3 -----­s ——— i $ Sport \ # Cadran săptăminal I ■-- Portret interviu duminical ț — Filmele sfiptfiniînii viitoare I — Satiră ți umor \ • Adunările generale ale oamenilor I muncii din întreprinderi Congresul Cooperaţiei de Consum şi-a încheiat lucrările Sîmbătică am luait sârşit lucrările celui de-al VI-lea Congres al Coo­peraţiei de Consum din Republica Socialistă România. Ea lucrările congresului au par­­ticipait tovarăşii HAe Verdeţ, mem­bru al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.G. al P.CJC, James Fazekas, membru al Comi­tetului Politic Executiv al C.G. al P.C.R., viceprim-ministru al guver­nului, membri al C.C. al P.GJC, conducători ai unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti. Cei 163 de vorbitori care au luat cuvîntul în şedinţele plenare şi ale secţiunilor de lucru desfăşurate vineri şi sîmbătă au dat o înaltă apreciere Mesajului de salut adre­sat congresului de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din­ partea Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului. Ei au relevat că îndrumările cuprinse în acest do­cument de excepţională valoare pentru dezvoltarea activităţii coo­peraţiei de consum, cuvintele cal­de formulate de adresa lucrătorilor din acest sector constituie pentru întreaga masă de cooperatori un program concret, de sporire a con­tribuţiei CENTRO COOP la dez­voltarea schimburilor economice dintre sat şi oraş, din îndemn la intensificarea eforturilor lor pen­tru creşterea gradului de bună­stare şi civilizaţie a populaţiei. Congresul a aprobat apoii activi­tatea desfăşurată de Consiliul CENTROCOOP şi Comisia de cen­zori prezentată în dările de seamă. In unanimitate, participanţii au adoptat propunerile privind modi­ficările şi completările la Statutul organizaţiilor cooperativelor de consum care asigură astfel spo­rirea rolului cooperativelor de con­sum din comune şi oraşe, cadrl organizatoric potrivit pentru în­făptuirea în bune condiţiuni a sar­cinilor ce revin acestui sector în actualul cincinal. Delegaţii au adoptat, de aseme­nea, în unanimitate, Rezoluţia ce­lui de-al VI-lea Congres al Coo­peraţiei de Consum, care sinteti­zează sarcinile ce revin coopera­ţiei de consum în lumina hotă­rîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi a Mesajului adresat de secretarul general al partidu­lui şi preşedintele Republicii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, parti­cipanţilor la congres. Trecîndu-se la ultimul punct al ori­inul­­ de zi, congresul a ales, prin vot secret, Consiliul CENTROCOOP, alcătuit din 141 de membri şi 35 membri supleanţi, precum şi Comisia de cenzori. In prima sa şedinţă, Consiliul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum a ales Comitetul exe­cutiv format din 35 membri. Pre­şedinte a fost ales tovarăşul Nicolae Mitei. Tovarăşii Gheorghe Cazan, Ion Rădulescu, Domokos Szász, Emil Blarr şi Viorica Pontoş­anu fost aleşi vicepreşedinţi, iar tova­­răişi Alexandru Dînulescu, Petre Georgescu, Nicolae Ionescu, Ni­colae T. Ionescu şi Ion Smedescu, ca membri ai Biroului Comitetului executiv al CENTROCOOP. Comisia de cenzori a ales ca preşedinte pe tovarăşul Marin Dragon.­­ Cuvîntul de închidere al congre­sului a fost rostit de preşedintele CENTROCOOP, Nicolae Mihai. Participanţii la congres au adop­tat, într-o atmosferă de puternică însufleţire, textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tova­răşului Nicolae Ceauşescu, în care reafirmă adeziunea deplină a tu­turor membrilor şi lucrătorilor cooperativelor de consum la poli­tica pastffldiului, hotărirea lor de a munci cu toată energia şi abne­gaţia pentru înflorirea patriei noastre socialiste. (Agerpres) Nu trebuie să considerăm încheiate acţiunile de deszăpezire! O nouă confirmare a spiritului civic al populaţiei In judeţul nostru s-a acţionat cu hotărîre pentru a face faţă ninsorii abundente, adesea visco­lită. A fost nevoie şi de această dată de o amplă mobilizare a forţelor pentru restabilirea tra­ficului rutier şi continuarea apro­vizionării normale a populaţiei. Oamenii muncii din întreprin­deri, instituţii, elevi şi studenţi, ţărani cooperatori au acţionat cu abnegaţie la deszăpezire. Pentru ca transportul în comun din mu­nicipiu să se desfăşoare fără perturbaţii, s-a acţionat zi şi noapte cu 10 utilaje adecvate. Trebuie evidenţiată şi munca angajaţilor de la I.G.C.G., care n-au cunoscut odihnă. Şi în celelalte localităţi ale ju­deţului, pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale, s-au depus eforturi pentru înlăturarea cu­ N. CRISTIAN (continuare în pag. a 3-a) Pe „traseele“ producţiei agricole, condiţii normale de lucru ieri, la Mădîrjac, continua să ningă. Comandamentul comunal de deszăpezire acţiona cu hotă­rîre pentru menţinerea drumuri­lor locale în stare de circulaţie. Două tractoare de la S.M.A. pa­trulau permanent pe arterele principale. La ferma de animale s-au asigurat cărări spre parcul de furaje și spre adăpători. Pen­tru servirea acestui sector au fost repartizate 12 sănii, astfel că aprovizionarea cu furaje de­curge normal. Tov. Gh. Apopei, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, ne spunea că la saivane există echi­pe de serviciu şi noaptea, căro­ra li s-au asigurat camere încăl­zite, pentru a putea astfel supra­veghea procesul de producţie. La G. A. P. Voineşti, activitatea în sectorul zootehnic se desfăşoară fără greutăţi. Au fost descon­gestionate cărările din incinta fermei de vaci, cele care duc la parcul de furaje, a fost degajată suprafaţa din jurul saivanelor. Co­operatorii de serviciu în sectorul GH. GHINDA (continuare în pag. a 3-a) ­ * \~" \ \ I­Schite In creion a venit mama ţ de departe... ^ Precum în poezia devenită romanţă şi unde se zice că^ a MIHAI DUMITRIU (continuare in pag. a 2-a) J }■ venit aseară mama, din sătu­­l ] cu-i de departe, ca să-l vadă / t pe fecioru-i, astăzi domn cu ¡ I multă carte — bătrîna Elisa- I \ beta Dascăîu a călătorit din- n l tr-un capăt de ţară în altul : \ 1 de la Chişinău-Criş, la Ţigă-­­­­­naşi. Chiar în zbor de pasăre 1 ’ sunt între localitatea din nordul l *_ „. nfnn td-PA ci n d . 1 3IUV tuuv ------------------------- . . I ) Aradului şi pînă aici vreo cinci . I sute de kilometri, dar cu trenul ) ) şi apoi cu autobuzul se cam ( i face o noapte şi o zi. La şapte- 1 , zeci şi şapte de ani, nu-i uşor i \ să călătoreşti atît de mult şi . 1 de asta în ultima vreme s-a­­ 1 hotărît să stea mai mult pe i & lingă feciorul ei, inginerul Pe- 5 1 tre Dascălu, preşedintele _ coo- ^ ) perativei agricole din Ţigănaşi, 4 i şi pe lingă nepoţel, Eugen. Se î­­ împacă bine cu nora, profesoa- l­ă ră în comună, dar totuşi o tra- . 1 ge inima din cînd în cînd şi că- ţ 1 tre vatra ei, unde şi-a crescut l l copiii şi unde i-a învăţat să " 1" muncească. Is tare făloşi oa- 1 menii din Chişinău-Criş. Ca 1 l bucovinenii noştri, au straie­­­­ populare mindre şi se ştiu din­­ 1 neam de moţi, au un pămînt ,­­ ca untul, climă blîndă şi mă- j­­ sură a cinstei civice — hărni­­l­­­cia. Văzîndu-1 că se tot frămîn­­t­­ă cu bilanţul pentru anul tre­­­ cut şi pentru cincinalul înche­­­­iat, mama Elisabeta şi-a între­­ţ bat fini : — No, Petre, dragă, cum staţi faţă de ai noştri, din cîmpie ? Că pămîntul vostru e numai dealuri, după cum îl văd... Fiindcă ne aflam prin preaj­mă, inginerul a făcut o întrea­gă expunere şi i-a dovedit ce­­i­­ei ce i-a dat viaţă că şi aici , oamenii sînt tare îndemînateci, au deprins rostul unor culturi semincere, bine plătite, că in cincinalul 1971—1975 chiar can­titatea de cereale titatea de cereale e aproape

Next