Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9126-9150)

1976-02-01 / nr. 9126

PAGINA A ll-A ______Portret —interviu duminical Un rapsod al satului nostru — Stimate maestre, la cei 55 de ani pe care i-aţi împlinit re­cent, din care cea mai mare parte dedicată scrisului, vă mai simţiţi ispitit să exclamaţi, cu a­­ceeaşi sinceritate, „Et in Arcadia ego !“ ? Da, pentru că nu-i puţin lu­cru ca, pornit dintr-un umil şi urgisit sătuc, denumit in mod paradoxal Alba, dar cufundat în cea mai neagră ţărănie, să pă­trunzi în „Templul artei literare“ şî să-ţi jalonezi drumul acesta temerar cu peste 30 de lucrări : romane, nuvele, schiţe, povestiri, reportaje literare, poezii, piese de teatru etc. — toate, bineînţe­les, pe măsura puterilor tale, însă izvorite din cea mai sinceră dragoste şi pasiune pentru scris... — Şi pentru satul natal aş spu­ne sau, mai bine-zis, pentru me­diul rural, in general, fiindcă se vede treaba că vă leagă mii de fibre de această „lume a lumi­lor“ dv., căreia i-aţi adus întot­deauna un vibrant elogiu. — Aceasta pentru că — aşa cum bine aţi observat­­ născut şi crescut intr-o arie geografică de densă şi eroică istorie, pe un tărîm de mit şi legendă, am ră­mas cu amprenta meleagurilor natale, pe care o voi purta cu mine întotdeauna, pînă în ulti­ma clipă a vieţii. — Este un fapt la fel de evi­dent şi in „Griu înfrăţit“ sau in „Trandafir de la Moldova", in ,Satul fără ţărani", ori ,Păsări cintâtoare", in piesele „Miliona­rii" şi „Moldovence vesele". In absolut toate, indiferent de gen, ne apare povestitorul sfătos şi suculent pe care cei mai mulţi comentatori l-au situat în fami­lia iluştrilor noştri povestitori ca­re începe cu Neculce şi conti­nuă cu Creangă, culminind cu marele Sadoveanu. O asemenea descendenţă a fost de natură să vă stimuleze sau invers ? — Sînt mîndru de aceşti presti­gioşi înaintaşi, dar, personal, mi-am căutat nota originală ce­rută, de altfel, şi de imperative­le epocii în care ne aflăm, de necesităţile perioadei actuale. — Nu o dată s-au remarcat pitorescul limbii folosite şi fap­tul că aţi mers la izvoarele « fruste, la un anume specific dus pină la nuanţele şi subtilităţile regionale.­­ Am făcut-o ori de cîte ori era nevoie de recrearea unei anumite ambianţe, iar lecţiile predate pe cînd eram elev, de veneratul Vasile Alexandrescu, colaborator al­­însemnărilor ie­şene", de folcloriştii D. Furtună şi Gh. Vrabie, au lăsat, fără în­doială, asupra mea urme dura­bile. Altele au fost însă limba­jul şi modalităţile utilizate dv .Tinereţe fără bătrineţe", ima­gine a oraşului iubit, in momen­tul crucial al Eliberării.­­ Şi totuşi, tinereţea dv. n-a fost fără de tinereţe, căci altfel de unde romantismul revoluţio­nar al acelei epoci de pionierat, cind - alături de alpi - aţi pus bazele Filialei scriitorilor ieşeni, al cărei secretar aţi fost o bu­cată de vreme, ale Almanahului „Pentru pace şi cultură luptăm" sau cind aţi militat cu condeiul la ziarele .Moldova liberă", ,Lupta Moldovei", „Scinteia" etc.­­ Este izvorul veşnicei tine­reţi care şi acum, la vîrsta matu­rităţii, îmi aduce apa vie a ela­nului participării frecvente, cu articole şi eseuri, în cotidienele noastre, dîndu-mi, totodată, im­pulsul necesar pentru a contri­bui cu noi lucrări la îmbogăţirea epopeii noastre naţionale. ELENA PIETRARU Aparat de concepţie românească Specialiştii Spitalului clinic de Ochi din Capitală folosesc cu mult succes un aparat de concepţie ro­mânească pentru efectuarea trata­mentelor unor afecţiuni ale glo­bului ocular ca­­ dezlipiri de re­tină, rupturi maculare, tumori in­­cipiente, hemoragii etc. Aparatul este înzestrat cu un dispozitiv ca­re proiectează la nivelul leziunii o lumină intensă — de două ori mai puternică decit cea solară — producînd fotocoagularea şi înlo­cuind, astfel, intervenţia chirurgi­cală. (Agerpres) Viitoare premiere teatrale La Teatrul Naţional „Vasile Alec­­sandri“ se află în fază avansată de repetiţii piesa „Căderea păsării (­e seară“ de Ştefan Oprea. Din dis­tribuţie fac parte­­ Cornelia Gheor­­ghiu, Dionisie Vitcu, Adina Popa, Costel Popa, Violeta Popescu, Saul Taişler, Petrică Ciubotaru, Maria Munteanui, Emilian Belein, Mircea Jida. Regia artistică este asigurată de Cristian Hagi-Culea, iar scenogra­fia de Safta Şerb. De asemenea, la Teatrul pentru copii şi tineret au început repeti­ţiile la piesa „Regele şi yankeul“, versiune liberă de Ştefan Oprea, du­pă »Un yankeu la curtea regelui Ar­thur« de Mark Twain. Rolul prin­cipal va fi interpretat de Dionisie Vitcu de la Teatrul Naţional „Va­­sile Alecsandri“, iar restul distri­buţiei cuprinde pe : Ion Agachi, Nicolae Brehnescu, Const. Arimn­­tencu­, Liviu Smîntînică, Const. Ciofu, Mircea Sava, Camelia Buj­­dei, Cristina Ciubotaru şi alţii. Regia artistică o semnează Const. Brehnescu, iar scenografia Maria Axenti. Filmele săptămînii viitoare REPUBLICA : Circul Este un film de autor, aparţinlnd lui Charles Chaplin, care l-a reali­zat în studiourile americane, încă din 1927. De data aceasta, marele Chariot este plasat Intr-un circ, unde trăieşte o puternică dramă sentimentală şi un şir întreg de nedreptăţi, Invingindu-şi Insă, ca Întotdeauna, amărăciunea cu ace­laşi zîmbet plin de filozofie, ce disimulează discret o lacrimă. VICTORIA : Vinătorii de incendii Filmul nu prezintă un nou Nero care să se desfete In faţa flăcări­lor ce mistuie cetatea, ci un incen­diator modem, Împins de alte mo­­biluri nu mai puţin demenţiale şi, In primul rînd, de goana după spectaculos, caracteristică presei burgheze. Acţiunea ne trimite întîi cu gindul spre cu totul alte supo­ziţii, pentru ca, în final, să ne a­­ducă o adevărată surpriză. Regia acestui film englez îi aparţine lui Sidney Hayers. TINERETULUI : Legătura pierdută (5—8 februarie! Această pagină cinematografică impresionantă. Inspirată din lupta tinerilor ilegalişti maghiari, În pe­rioada de cruntă teroare dezlăn­ţuită de guvernul fascist din Un­garia anului 1944, scoate in evi­denţă un lanţ întreg de tragedii. Mai presus însă de orice, apar riscurile ce le incumbă activitatea ilegală, în condiţiile căreia erois­mul implică trăsături cu totul spe­ciate. Regia Zolnay Pal. De vreo cîţiva ani, colaborez cu secţia de la Academia de şti­inţe ce se ocupă de combaterea insectelor dăunătoare. Şi, in a­­ceastă calitate, mi-a revenit sarcina de a studia posibilitatea distrugerii ploşniţelor. Pentru cine nu cunoaşte, precizez că ploşniţele sunt nişte vieţuitoare foarte virtuoase, care atacă fi­inţa umană cînd aceasta se află într-o stare de repaus total. După ce mi-am adunat citeva exemplare, masculi şi femele, pentru a avea şi o privire de ansamblu asupra gradului de reproducţie (apropo, ploşniţele nu se înmulţesc prin sistemul lasămîntărilor artificiale), am pornit la treabă. Timp de mai bine de un an de zile, le-am supus la fel de fel de experi­mente. Dar fără să obţin vreuun rezultat favorabil. Continuînd experienţele am reuşit pînă la urmă să fac o descoperire ului­toare. De fapt, poate aţi şi luat cunoştinţă de comunicarea mea ştiinţifică. Pentru orice even­tualitate o voi enunţa din nou ; dacă administrezi în hrana ploşniţelor praf de cărămidă un amestec cu rom, romul se ridi­că la cap, vieţuitoarele respec­tive adorm şi atunci le poţi dis­truge foarte uşor (chiar şi cu un corp contondent). Factorii de resort mi-au omologat insecti­cidul descoperit, tot mie, însă, revenindu-mi şi sarcina de a-l produce în cantităţi industria­le. Procurarea romului nu a ridicat probleme. Câţiva bar- Microfoileton mari s-au oferit să mi-l dea gratuit, din surplusul realizat. Mai greu mi-a fost cu procu­rarea prafului de cărămidă. Am găsit sprijin, însă, la conduce­rea C.A.P. Vlădeni. — Noi fabricăm cărămizi la ordinul sutelor de mii. N-o fi foc dacă o să închidem ochii şi să-ţi dăm şi dumitale, acolo, circa 200.000 de bucăţi, mi-au zis ei. Treaba era aranjată , trebuia să realizez doar instalaţia pen­tru fabricarea medicamentului respectiv. Acum, însă, stau cu instalaţia şi n-o pot folosi, fi­indcă cei de la Vlădeni nu s-au ţinut de cuvînt. E drept, au fabricat 506.297 bucăţi de cără­midă din care vreo 176.500 pen­tru mine. Cărămida mea Insă a dispărut. Unde ? Cum ? Ion Scutaru, fostul gestionar, dă vina pe Dumitru Ţugui, actua­lul gestionar, iar Ilie Balan, contabilul şef, dă vina pe a­­mîndoi. în fine, alţii spun că, In realitate, cele 176.500 de că­rămizi nici n-au fost fabricate şi că conducerea C.A.P.-ului a fost păcălită de cărămidarii a­­duşi tocmai din Vrancea (parcă la Vlădeni nu erau oameni !). Păcăliţi, nepăcăliţi, treaba e că obştea a fost păgubită de vreo 88.000 lei, sumă pe care au în­cercat să mi-o impute... mie. Şi aş fi fost tentat să-i despă­gubesc. Aşa sunt eu, jertfesc orice pe altarul ştiinţei. N-au fost, însă, de acord organele judeţene de control financiar. Ceea ce trebuie ca dv. să reţi­neţi, este că ploşniţele nu re­zistă la rom în amestec cu praf de cărămidă. Numai ploşniţele nu rezistă. La cei vinovaţi de „dispariţia“ cărămizilor n-am­ făcut nici o aluzie. RADU GORAN ■■■II Un nou insecticid (rom­ân amestec cu praf de cărămidă) ­ . ---------------FLACARA IASULUIl i-a venit mama­­ de departe...­­ (urmare din pag. 1) dublă faţă de cei cinci ani de mai înainte, iar valoarea producţi­ei a crescut de la 46 de milioane la 99. Numai activităţile neagri- I­cole, industriale au adus anul tre- ■ cut 3,7 milioane. Mama Elisabeta ţine mult la as­ta, fiindcă ea a fost la Chişinău- Criş o răspînditoare a artizanatu­lui, mai ales a tricotajelor de ca­să măiestru făcute şi vrea să ştie că feciorul ei, legat acum de aceas­tă sfîntă glie românească, n-o să-i facă neamul de ruşine. Preşedintele cooperativei agrico­le din Ţigănaşi ne-a vorbit cu mo­destie despre contribuţia sa la ac­tivitatea obştei, lăudînd mai mult îndemînarea ţăranilor noştri mol­doveni în îngrijirea pretenţioa­selor culturi de seminţe de soiuri superioare. Anul 1975 a fost greu, sute de hectare au fost calamitate, dar comuniştii au încurajat popu­laţia, s-a recuperat tot ce se putea şi toată lumea e hotărîtă ca încă din 1976 să se lanseze în lupta pen­tru primul loc (nu numai la griu, cum au fost în 1975). Pregătesc a­­cum zece hectare de solarii. — Nu-i prea mult aşa, dintr-o dată ? îi încerc eu curajul. — Da’ la tata acasă ce-am făcut? De cînd ne ştim, cultivam roşii timpurii... E drept, ne ajuta şi pri­măvara ce începe acolo mult mai înainte ca la noi. Mai vrem să mo­dernizăm viticultura, iar în zooteh­nie, deşi nu stăm chiar rău, acum cîţiva ani aveam rezultate mai bu­ne. O să ne perfecţionăm şi aici, repede. Şi iată că mama Elisabeta are de ce să fie bucuroasă, iar copilul ei, venit aici de atît de departe, şi-a legat sufletul de aceste meleaguri ieşene, că tot o ţară sîntem şi tre­buie să creştem cu ea. Patriotis­mul faptelor e singurul care-ţi în­călzeşte inima. d­in 74 de ore - Radio Iaşi Programul de seară (1 februarie) : 17,00 Telex informativ ; 19,00 Radio­jurnal şi sport ; 20,00 Descriptio Mol­daviae ; 20,10 Voci care au cucerit lu­mea ; 20,30 Cîntecele vieţii mele , muzică populară, uşoară, romanţe în­­­­drăgite ; 21,00 Evenimentele zilei ; 21,10­­ Versuri de dragoste — Lucian Blaga ;­­ 21,35 Continuare „Succese muzicale". * \ Programul de dimineaţă (2 februa-­­ rie) : 6,00—8,00 Informaţiile dimineţii — 1 radioprogram complex de informaţii­­ şi muzică. \ Televiziune \ 8,40 Tot înainte !; 9,35 Film serial \ Pe­nt­ru coPii : Daktari ; 10,00 Viaţa sa­­tului ; 11,15 Ce ştim şi ce nu ştim des­­­­pre ... 11,45 Bucuriile muzicii ; 12 30­­ De strajă patriei ; 13,05 Album dumi- T­rical ; 16,20 Film serial : ,,Ascensiunea­­ omului“. Episodul 5 : Muzica sferelor;­­ 17,25 Drum de glorii. Concurs pentru­­ tineret, dedicat aniversării a 100 de­­ ani de la cucerirea Independenţei de­­ stat a României ; 18,40 Reportaj Tv. 1 ) Emblema gospodarilor ; 19,00 Micul e­­i cran ... pentru cei mici ; 19,30 Telejur- 1 nai; 20,00 Baladă pentru acest pămînt;­­ 20,20 Film artistic : „Comoara din I Sierra Madre“. Producţie a studiou- I rilor americane ; 22,20 24 de ore. ţ Cinematografe­ ­ Republica, orele 8,40 ; 11,20 ; 15,00 ; I 17,45 ; 20,30 î „A fost odată un Holly-­­ wood“ Victoria, orele 9,00; 11,00; 15,00; I 17,00 ; 19,00 ; 21,00 i „Evadatul", Copou,­­ orele 9,00 ; 11,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ;­­ 21,00 I „Cele mai bune momente cu­­ Stan şi Bran“. Tineretului, ora 9,00­­­­ „Muşchetarul român“ ; ora 11,00 : Film­­ pentru copii ; orele 15,00 ; 17,00 ; 19,00;­­ 21,00 : „Muşchetarul român“. Nicolin­­­na, ora 10,00 : Film pentru copii ; ore­­­­le 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Lanţuri“,­­ în judeţ. Paşcani, Casa de cultură :­­ „Omul din Laramie“. Clubul C.F.R. :­­ „A fost ocîată un Hollywood“. Tg.­­ Frumos : „Piciul“ și „Trîntorii“. Hîr­­g­­ău : „Piedone, comisarul fără armă“. Podul Iloaiei : „Evadarea“. Hălăuceşti: „Plîngeţi, chitare“. n . t . • j« •li Teatrul pentru copii si tineret Harta celei mai adinei \} _ *m­­a i prezintă astăzi, la ora 11:00, la se- I diu, spectacolul cu piesa „Albă ca Ză­­g pada". \ Timpul probabil 1 Vremea se menţine rece, cu cerul y noros. Local şi temporar va mai nin- 1 I ge slab. Vintul va sufla moderat din I I sectorul nord-vestic. Temperatura ae- I­­ rului scade uşor ; minimele vor oscila I între minus 18 grade şi minus 10 gra- I y de, iar maximele între minus 8 grade y şi minus 3 grade. peşteri din ţară Specialiştii Institutului de speo­logie din Cluj-Napoca, împreună cu membrii cercului speologic stu­denţesc „Emil Racoviţă“ de la Uni­versitatea „Babeş-Bolyai", lucrează la aceste zile la întocmirea unei hărţi complete a peşterii de la Iz­vorul Tăuşoarelor din masivul Rodnei. Harta va cuprinde toate cursurile de apă şi galeriile sub­terane, în lungime de peste 6 km ale acestei peşteri, apreciată a fi cea mai adîncă din ţară. Speologii aceluiaşi institut, în colaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor din Ora­dea, vor începe la sfîrşitul acestei luni cartografierea unei alte peş­teri. Este vorba de peştera de la Chişcău, care a fost descoperită în mod întîmplător în toamna a­­nului trecut de lucrătorii de la o carieră de calcar. Ea urmează să fie amenajată pentru turism fiind, prin galeriile sale mari şi forma­ţiunile cristaline de un alb intens, de o frumuseţe deosebită. (Agerpres) Epigrame Unuia sancţionat pentru consum de băuturi al­coolice în timpul orelor de program Sei pa-va oare el de viciu ? A dovedit-o, evident, Că nu mai vine la serviciu Şi bea atunci cînd e absent. CONSTANTIN IURAŞCU Fără cuvinte Desen de C. CIOSU I­I I I­I­I ! ! JOCURI Să zicem! ORIZONTAL : 1. Bună dimineaţa ! ; . Vehicul la înălţime — Obiectiv ; 3. Scoa­se la ... „Periniţă“ — O mică permisiu­ne ; 4. Careuri agricole — Tratate. .. cu prea multă căldură ; 5. Are secretul ei ; 6. Merge la război — In dublu ! — Poftă de joc ; 7. O blondă mică cu guler alb — Liniştit; 8. Intre sat şi oraş — Medaliat cu aur ; 9. Roade, dar ajută... — Un epilog nedorit ; 10. A face focul — Pus la cale. VERTICAL : 1. „ ... depăşit“, în circulaţie — Semn de despărţire ;­­2. E­­lement de siguranţă — Consimţit ; 3. Do­meniul lui Făt-Frumos — Se opun, pe aceeaşi linie ; 4. S-a întors Ion — Origi­nea ochiului — Rege la înghesuială 1­­­5. Complex... muzical ; 6. Munţi efe­meri ; 7. Semnul fruntaşului — Orificiu ; 8. Intră într-un port românesc — Deo­sebit de frumos — E-ntr-o ureche ; 9. Indicator, cu indicatoare — Ori de la cap, ori de la coadă tot­ată este ; 10. Sui­tă. .. cu pompă — Negru de fum. MIHAI VIGLIGIU GELU ŢEPELUŞ DEZLEGAREA JOCULUI APARUT I ÎN NR. 9123 AL ZIARULUI NOSTRU ORIZONTAL : 1. Cetăţi — Vier ; 2. A­­nomalie — La ; 3. Morari — Rs — C­­­4. I — Staroste ; 5. Nb — Ofiţer — A ; 6. Arar — Artist ; 7. Raliu — A — Noi ; 8. Ta — Navigat ; 9. Sămădău — Era ; 10 Trusă — Ronet ; 11. Oară — Tist — O ; 12. R — Inar — Ciur.K ­

Next