Flacăra Iaşului, ianuarie 1976 (Anul 32, nr. 9126-9150)
1976-02-01 / nr. 9126
PAGINA A ll-A ______Portret —interviu duminical Un rapsod al satului nostru — Stimate maestre, la cei 55 de ani pe care i-aţi împlinit recent, din care cea mai mare parte dedicată scrisului, vă mai simţiţi ispitit să exclamaţi, cu aceeaşi sinceritate, „Et in Arcadia ego !“ ? Da, pentru că nu-i puţin lucru ca, pornit dintr-un umil şi urgisit sătuc, denumit in mod paradoxal Alba, dar cufundat în cea mai neagră ţărănie, să pătrunzi în „Templul artei literare“ şî să-ţi jalonezi drumul acesta temerar cu peste 30 de lucrări : romane, nuvele, schiţe, povestiri, reportaje literare, poezii, piese de teatru etc. — toate, bineînţeles, pe măsura puterilor tale, însă izvorite din cea mai sinceră dragoste şi pasiune pentru scris... — Şi pentru satul natal aş spune sau, mai bine-zis, pentru mediul rural, in general, fiindcă se vede treaba că vă leagă mii de fibre de această „lume a lumilor“ dv., căreia i-aţi adus întotdeauna un vibrant elogiu. — Aceasta pentru că — aşa cum bine aţi observat născut şi crescut intr-o arie geografică de densă şi eroică istorie, pe un tărîm de mit şi legendă, am rămas cu amprenta meleagurilor natale, pe care o voi purta cu mine întotdeauna, pînă în ultima clipă a vieţii. — Este un fapt la fel de evident şi in „Griu înfrăţit“ sau in „Trandafir de la Moldova", in ,Satul fără ţărani", ori ,Păsări cintâtoare", in piesele „Milionarii" şi „Moldovence vesele". In absolut toate, indiferent de gen, ne apare povestitorul sfătos şi suculent pe care cei mai mulţi comentatori l-au situat în familia iluştrilor noştri povestitori care începe cu Neculce şi continuă cu Creangă, culminind cu marele Sadoveanu. O asemenea descendenţă a fost de natură să vă stimuleze sau invers ? — Sînt mîndru de aceşti prestigioşi înaintaşi, dar, personal, mi-am căutat nota originală cerută, de altfel, şi de imperativele epocii în care ne aflăm, de necesităţile perioadei actuale. — Nu o dată s-au remarcat pitorescul limbii folosite şi faptul că aţi mers la izvoarele « fruste, la un anume specific dus pină la nuanţele şi subtilităţile regionale. Am făcut-o ori de cîte ori era nevoie de recrearea unei anumite ambianţe, iar lecţiile predate pe cînd eram elev, de veneratul Vasile Alexandrescu, colaborator alînsemnărilor ieşene", de folcloriştii D. Furtună şi Gh. Vrabie, au lăsat, fără îndoială, asupra mea urme durabile. Altele au fost însă limbajul şi modalităţile utilizate dv .Tinereţe fără bătrineţe", imagine a oraşului iubit, in momentul crucial al Eliberării. Şi totuşi, tinereţea dv. n-a fost fără de tinereţe, căci altfel de unde romantismul revoluţionar al acelei epoci de pionierat, cind - alături de alpi - aţi pus bazele Filialei scriitorilor ieşeni, al cărei secretar aţi fost o bucată de vreme, ale Almanahului „Pentru pace şi cultură luptăm" sau cind aţi militat cu condeiul la ziarele .Moldova liberă", ,Lupta Moldovei", „Scinteia" etc. Este izvorul veşnicei tinereţi care şi acum, la vîrsta maturităţii, îmi aduce apa vie a elanului participării frecvente, cu articole şi eseuri, în cotidienele noastre, dîndu-mi, totodată, impulsul necesar pentru a contribui cu noi lucrări la îmbogăţirea epopeii noastre naţionale. ELENA PIETRARU Aparat de concepţie românească Specialiştii Spitalului clinic de Ochi din Capitală folosesc cu mult succes un aparat de concepţie românească pentru efectuarea tratamentelor unor afecţiuni ale globului ocular ca dezlipiri de retină, rupturi maculare, tumori incipiente, hemoragii etc. Aparatul este înzestrat cu un dispozitiv care proiectează la nivelul leziunii o lumină intensă — de două ori mai puternică decit cea solară — producînd fotocoagularea şi înlocuind, astfel, intervenţia chirurgicală. (Agerpres) Viitoare premiere teatrale La Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ se află în fază avansată de repetiţii piesa „Căderea păsării (e seară“ de Ştefan Oprea. Din distribuţie fac parte Cornelia Gheorghiu, Dionisie Vitcu, Adina Popa, Costel Popa, Violeta Popescu, Saul Taişler, Petrică Ciubotaru, Maria Munteanui, Emilian Belein, Mircea Jida. Regia artistică este asigurată de Cristian Hagi-Culea, iar scenografia de Safta Şerb. De asemenea, la Teatrul pentru copii şi tineret au început repetiţiile la piesa „Regele şi yankeul“, versiune liberă de Ştefan Oprea, după »Un yankeu la curtea regelui Arthur« de Mark Twain. Rolul principal va fi interpretat de Dionisie Vitcu de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, iar restul distribuţiei cuprinde pe : Ion Agachi, Nicolae Brehnescu, Const. Arimntencu, Liviu Smîntînică, Const. Ciofu, Mircea Sava, Camelia Bujdei, Cristina Ciubotaru şi alţii. Regia artistică o semnează Const. Brehnescu, iar scenografia Maria Axenti. Filmele săptămînii viitoare REPUBLICA : Circul Este un film de autor, aparţinlnd lui Charles Chaplin, care l-a realizat în studiourile americane, încă din 1927. De data aceasta, marele Chariot este plasat Intr-un circ, unde trăieşte o puternică dramă sentimentală şi un şir întreg de nedreptăţi, Invingindu-şi Insă, ca Întotdeauna, amărăciunea cu acelaşi zîmbet plin de filozofie, ce disimulează discret o lacrimă. VICTORIA : Vinătorii de incendii Filmul nu prezintă un nou Nero care să se desfete In faţa flăcărilor ce mistuie cetatea, ci un incendiator modem, Împins de alte mobiluri nu mai puţin demenţiale şi, In primul rînd, de goana după spectaculos, caracteristică presei burgheze. Acţiunea ne trimite întîi cu gindul spre cu totul alte supoziţii, pentru ca, în final, să ne aducă o adevărată surpriză. Regia acestui film englez îi aparţine lui Sidney Hayers. TINERETULUI : Legătura pierdută (5—8 februarie! Această pagină cinematografică impresionantă. Inspirată din lupta tinerilor ilegalişti maghiari, În perioada de cruntă teroare dezlănţuită de guvernul fascist din Ungaria anului 1944, scoate in evidenţă un lanţ întreg de tragedii. Mai presus însă de orice, apar riscurile ce le incumbă activitatea ilegală, în condiţiile căreia eroismul implică trăsături cu totul speciate. Regia Zolnay Pal. De vreo cîţiva ani, colaborez cu secţia de la Academia de ştiinţe ce se ocupă de combaterea insectelor dăunătoare. Şi, in această calitate, mi-a revenit sarcina de a studia posibilitatea distrugerii ploşniţelor. Pentru cine nu cunoaşte, precizez că ploşniţele sunt nişte vieţuitoare foarte virtuoase, care atacă fiinţa umană cînd aceasta se află într-o stare de repaus total. După ce mi-am adunat citeva exemplare, masculi şi femele, pentru a avea şi o privire de ansamblu asupra gradului de reproducţie (apropo, ploşniţele nu se înmulţesc prin sistemul lasămîntărilor artificiale), am pornit la treabă. Timp de mai bine de un an de zile, le-am supus la fel de fel de experimente. Dar fără să obţin vreuun rezultat favorabil. Continuînd experienţele am reuşit pînă la urmă să fac o descoperire uluitoare. De fapt, poate aţi şi luat cunoştinţă de comunicarea mea ştiinţifică. Pentru orice eventualitate o voi enunţa din nou ; dacă administrezi în hrana ploşniţelor praf de cărămidă un amestec cu rom, romul se ridică la cap, vieţuitoarele respective adorm şi atunci le poţi distruge foarte uşor (chiar şi cu un corp contondent). Factorii de resort mi-au omologat insecticidul descoperit, tot mie, însă, revenindu-mi şi sarcina de a-l produce în cantităţi industriale. Procurarea romului nu a ridicat probleme. Câţiva bar- Microfoileton mari s-au oferit să mi-l dea gratuit, din surplusul realizat. Mai greu mi-a fost cu procurarea prafului de cărămidă. Am găsit sprijin, însă, la conducerea C.A.P. Vlădeni. — Noi fabricăm cărămizi la ordinul sutelor de mii. N-o fi foc dacă o să închidem ochii şi să-ţi dăm şi dumitale, acolo, circa 200.000 de bucăţi, mi-au zis ei. Treaba era aranjată , trebuia să realizez doar instalaţia pentru fabricarea medicamentului respectiv. Acum, însă, stau cu instalaţia şi n-o pot folosi, fiindcă cei de la Vlădeni nu s-au ţinut de cuvînt. E drept, au fabricat 506.297 bucăţi de cărămidă din care vreo 176.500 pentru mine. Cărămida mea Insă a dispărut. Unde ? Cum ? Ion Scutaru, fostul gestionar, dă vina pe Dumitru Ţugui, actualul gestionar, iar Ilie Balan, contabilul şef, dă vina pe amîndoi. în fine, alţii spun că, In realitate, cele 176.500 de cărămizi nici n-au fost fabricate şi că conducerea C.A.P.-ului a fost păcălită de cărămidarii aduşi tocmai din Vrancea (parcă la Vlădeni nu erau oameni !). Păcăliţi, nepăcăliţi, treaba e că obştea a fost păgubită de vreo 88.000 lei, sumă pe care au încercat să mi-o impute... mie. Şi aş fi fost tentat să-i despăgubesc. Aşa sunt eu, jertfesc orice pe altarul ştiinţei. N-au fost, însă, de acord organele judeţene de control financiar. Ceea ce trebuie ca dv. să reţineţi, este că ploşniţele nu rezistă la rom în amestec cu praf de cărămidă. Numai ploşniţele nu rezistă. La cei vinovaţi de „dispariţia“ cărămizilor n-am făcut nici o aluzie. RADU GORAN ■■■II Un nou insecticid (român amestec cu praf de cărămidă) . ---------------FLACARA IASULUIl i-a venit mama de departe... (urmare din pag. 1) dublă faţă de cei cinci ani de mai înainte, iar valoarea producţiei a crescut de la 46 de milioane la 99. Numai activităţile neagri- Icole, industriale au adus anul tre- ■ cut 3,7 milioane. Mama Elisabeta ţine mult la asta, fiindcă ea a fost la Chişinău- Criş o răspînditoare a artizanatului, mai ales a tricotajelor de casă măiestru făcute şi vrea să ştie că feciorul ei, legat acum de această sfîntă glie românească, n-o să-i facă neamul de ruşine. Preşedintele cooperativei agricole din Ţigănaşi ne-a vorbit cu modestie despre contribuţia sa la activitatea obştei, lăudînd mai mult îndemînarea ţăranilor noştri moldoveni în îngrijirea pretenţioaselor culturi de seminţe de soiuri superioare. Anul 1975 a fost greu, sute de hectare au fost calamitate, dar comuniştii au încurajat populaţia, s-a recuperat tot ce se putea şi toată lumea e hotărîtă ca încă din 1976 să se lanseze în lupta pentru primul loc (nu numai la griu, cum au fost în 1975). Pregătesc acum zece hectare de solarii. — Nu-i prea mult aşa, dintr-o dată ? îi încerc eu curajul. — Da’ la tata acasă ce-am făcut? De cînd ne ştim, cultivam roşii timpurii... E drept, ne ajuta şi primăvara ce începe acolo mult mai înainte ca la noi. Mai vrem să modernizăm viticultura, iar în zootehnie, deşi nu stăm chiar rău, acum cîţiva ani aveam rezultate mai bune. O să ne perfecţionăm şi aici, repede. Şi iată că mama Elisabeta are de ce să fie bucuroasă, iar copilul ei, venit aici de atît de departe, şi-a legat sufletul de aceste meleaguri ieşene, că tot o ţară sîntem şi trebuie să creştem cu ea. Patriotismul faptelor e singurul care-ţi încălzeşte inima. din 74 de ore - Radio Iaşi Programul de seară (1 februarie) : 17,00 Telex informativ ; 19,00 Radiojurnal şi sport ; 20,00 Descriptio Moldaviae ; 20,10 Voci care au cucerit lumea ; 20,30 Cîntecele vieţii mele , muzică populară, uşoară, romanţe îndrăgite ; 21,00 Evenimentele zilei ; 21,10 Versuri de dragoste — Lucian Blaga ; 21,35 Continuare „Succese muzicale". * \ Programul de dimineaţă (2 februa- rie) : 6,00—8,00 Informaţiile dimineţii — 1 radioprogram complex de informaţii şi muzică. \ Televiziune \ 8,40 Tot înainte !; 9,35 Film serial \ Pentru coPii : Daktari ; 10,00 Viaţa satului ; 11,15 Ce ştim şi ce nu ştim despre ... 11,45 Bucuriile muzicii ; 12 30 De strajă patriei ; 13,05 Album dumi- Trical ; 16,20 Film serial : ,,Ascensiunea omului“. Episodul 5 : Muzica sferelor; 17,25 Drum de glorii. Concurs pentru tineret, dedicat aniversării a 100 de ani de la cucerirea Independenţei de stat a României ; 18,40 Reportaj Tv. 1 ) Emblema gospodarilor ; 19,00 Micul ei cran ... pentru cei mici ; 19,30 Telejur- 1 nai; 20,00 Baladă pentru acest pămînt; 20,20 Film artistic : „Comoara din I Sierra Madre“. Producţie a studiou- I rilor americane ; 22,20 24 de ore. ţ Cinematografe Republica, orele 8,40 ; 11,20 ; 15,00 ; I 17,45 ; 20,30 î „A fost odată un Holly- wood“ Victoria, orele 9,00; 11,00; 15,00; I 17,00 ; 19,00 ; 21,00 i „Evadatul", Copou, orele 9,00 ; 11,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 I „Cele mai bune momente cu Stan şi Bran“. Tineretului, ora 9,00 „Muşchetarul român“ ; ora 11,00 : Film pentru copii ; orele 15,00 ; 17,00 ; 19,00; 21,00 : „Muşchetarul român“. Nicolinna, ora 10,00 : Film pentru copii ; orele 16,00 ; 18,00 ; 20,00 : „Lanţuri“, în judeţ. Paşcani, Casa de cultură : „Omul din Laramie“. Clubul C.F.R. : „A fost ocîată un Hollywood“. Tg. Frumos : „Piciul“ și „Trîntorii“. Hîrgău : „Piedone, comisarul fără armă“. Podul Iloaiei : „Evadarea“. Hălăuceşti: „Plîngeţi, chitare“. n . t . • j« •li Teatrul pentru copii si tineret Harta celei mai adinei \} _ *ma i prezintă astăzi, la ora 11:00, la se- I diu, spectacolul cu piesa „Albă ca Zăg pada". \ Timpul probabil 1 Vremea se menţine rece, cu cerul y noros. Local şi temporar va mai nin- 1 I ge slab. Vintul va sufla moderat din I I sectorul nord-vestic. Temperatura ae- I rului scade uşor ; minimele vor oscila I între minus 18 grade şi minus 10 gra- I y de, iar maximele între minus 8 grade y şi minus 3 grade. peşteri din ţară Specialiştii Institutului de speologie din Cluj-Napoca, împreună cu membrii cercului speologic studenţesc „Emil Racoviţă“ de la Universitatea „Babeş-Bolyai", lucrează la aceste zile la întocmirea unei hărţi complete a peşterii de la Izvorul Tăuşoarelor din masivul Rodnei. Harta va cuprinde toate cursurile de apă şi galeriile subterane, în lungime de peste 6 km ale acestei peşteri, apreciată a fi cea mai adîncă din ţară. Speologii aceluiaşi institut, în colaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, vor începe la sfîrşitul acestei luni cartografierea unei alte peşteri. Este vorba de peştera de la Chişcău, care a fost descoperită în mod întîmplător în toamna anului trecut de lucrătorii de la o carieră de calcar. Ea urmează să fie amenajată pentru turism fiind, prin galeriile sale mari şi formaţiunile cristaline de un alb intens, de o frumuseţe deosebită. (Agerpres) Epigrame Unuia sancţionat pentru consum de băuturi alcoolice în timpul orelor de program Sei pa-va oare el de viciu ? A dovedit-o, evident, Că nu mai vine la serviciu Şi bea atunci cînd e absent. CONSTANTIN IURAŞCU Fără cuvinte Desen de C. CIOSU II I III ! ! JOCURI Să zicem! ORIZONTAL : 1. Bună dimineaţa ! ; . Vehicul la înălţime — Obiectiv ; 3. Scoase la ... „Periniţă“ — O mică permisiune ; 4. Careuri agricole — Tratate. .. cu prea multă căldură ; 5. Are secretul ei ; 6. Merge la război — In dublu ! — Poftă de joc ; 7. O blondă mică cu guler alb — Liniştit; 8. Intre sat şi oraş — Medaliat cu aur ; 9. Roade, dar ajută... — Un epilog nedorit ; 10. A face focul — Pus la cale. VERTICAL : 1. „ ... depăşit“, în circulaţie — Semn de despărţire ;2. Element de siguranţă — Consimţit ; 3. Domeniul lui Făt-Frumos — Se opun, pe aceeaşi linie ; 4. S-a întors Ion — Originea ochiului — Rege la înghesuială 15. Complex... muzical ; 6. Munţi efemeri ; 7. Semnul fruntaşului — Orificiu ; 8. Intră într-un port românesc — Deosebit de frumos — E-ntr-o ureche ; 9. Indicator, cu indicatoare — Ori de la cap, ori de la coadă totată este ; 10. Suită. .. cu pompă — Negru de fum. MIHAI VIGLIGIU GELU ŢEPELUŞ DEZLEGAREA JOCULUI APARUT I ÎN NR. 9123 AL ZIARULUI NOSTRU ORIZONTAL : 1. Cetăţi — Vier ; 2. Anomalie — La ; 3. Morari — Rs — C4. I — Staroste ; 5. Nb — Ofiţer — A ; 6. Arar — Artist ; 7. Raliu — A — Noi ; 8. Ta — Navigat ; 9. Sămădău — Era ; 10 Trusă — Ronet ; 11. Oară — Tist — O ; 12. R — Inar — Ciur.K