Flacăra Iaşului, aprilie 1976 (Anul 32, nr. 9177-9202)
1976-04-01 / nr. 9177
7 I Proletari din toate tSrîTe, «hiți-vâ! Anul XXXII — Nr. 9177 Joi, 1 aprilie 1976 4 pagini — 30 bani -— 1-30 aprilie -—^ j „Luna J 'curăţeniei“! ! * \ i A intrat în tradiţie i I ca prima lună de pri- ? t măvară să fie consa- 1 i erată primenirii caselor ț ? şi aşezărilor noastre, i \ înfrumuseţării peisaju- * i Ivii citadin. Aceasta nu \ l înseamnă că acţiunile i i de bună gospodărire se ’ ^ desfăşoară doar acum ; \ i ele sunt și trebuie să fie la un atribut al oamenilor T harnici, cu dragoste | i pentru frumos pe tot \ i parcursul anului. Acum i T este, însă, timpul cînd \ se cer a fi întreprinse * i lucrări gospodărești ^ ? specifice sezonului și i t care să confere locuri * i lor noastre de muncă } şi de viaţă, satului şi icaşului în care trăim, și aspectul estetic, cadru]i reconfortant al anoitimpului călduros. Au ) şi început, de altfel, în cartierele municipiului şi oraşelor, ca şi în colo , mai multe localităţi rurale din judeţ, acţiuniile de înfrumuseţare. ? Numeroşi cetăţeni au ieşit cu cazmale şi hîrţeţe la săpatul spaţiilor verzi din jurul blocu-rilor sau la plantatul pomilor şi curăţirea şanţurilor ; au început activităţile gospodăreşti şi pe unele şantiere de muncă patriotică ale e- z Iovilor şi studenţilor , muncitorii de la salubritate par a fi şi ei i ceva mai activi. Şi, totuşi, acţiunile întreprinse pînă acum în judeţ l sînt destul de anemice, J fiecare aşteptînd parcă ţ ca „ceilalţi“ să înceapă ţ satt, ceea ce-i mai re^ (continuare în pag. a 2-a) i Premieră industrială la Tîrgu Frumos TG. FRUMOS (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Ieri, au început probele tehnologice la primul obiectiv industrial din Tîrgu Frumos — secţia de reeşapare a anvelopelor, unitate recent construită, aparţinînd Fabricii mixte de industrie locală din Iaşi. După cum ne informează ing. Traian Toncescu, şeful secţiei, probele au debutat foarte bine, lăsînd să se întrevadă posibilitatea scurtării duratei lor. Amintim că noua unitate va prelucra lunar peste 4 000 de anvelope uzate, contribuind astfel la reducerea eforturilor unităţilor din industria chimică, paralel cu evidenţierea unor însemnate economii de materiale. D. PAPUŞOIU 99 La 1îrştani O nouă fabrică de produse lactate La 30 martie a.c., în oraşul Paşcani, un nou obiectiv a fost conectat în circuitul economic. Este vorba de Fabrica de produse lactate, din cadrul întreprinderii de industrializare a laptelui Iaşi. Economistul Ion Zlate, directorul întreprinderii, ne-a relatat : „ Aici se pot prelucra 40.000 litri de lapte în 24 de ore. Pînă la jumătatea lunii mai se vor atinge parametrii tehnico-economici proiectaţi. Se vor realiza produse proaspete destinate consumului populaţiei din oraşele Paşcani, Tîrgu Frumos şi Hîrlău, precum şi brînzeturi. Lucrarea a fost executată de Trustul de construcţii Iaşi. De remarcat faptul că fabrica este înzestrată cu instalaţii moderne de producţie indigenă. Z. ADRIAN 96 Sesiunea Consiliului popular municipal Ieri a avut loc cea de-a V-a sesiune ordinară, din actuala legislatură, a Consiliului popular al municipiului Iaşi. Au participat, alături de deputaţi, un mare număr de invitaţi. Sesiunea a dezbătut şi aprobat programul acţiunilor care urmează a se desfăşura de către Consiliul popular municipal în vederea realizării sarcinilor izvorîte din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, din chemarea adresată întregului popor şi din hotărîrile adoptate de Congresul deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale. Deputaţii au discutat şi aprobat apoi pe articole hotărîrile privind : Organizarea şi funcţionarea zonelor de agrement ; Dezvoltarea bazei materiale necesară bunei desfăşurări a activităţii de educaţie fizică şi sport, de masă şi de performanţă. în continuare, deputaţii au ascultat două informări cu privire la : activitatea desfăşurată de către Miliţia municipiului Iaşi pentru menţinerea ordinii şi liniştei publice ; modul de aplicare a Hotărîrii nr. 14/1975 a Consiliului popular al municipiului Iaşi cu privire la organizarea desfacerii produselor agro-alimentare în pieţe, tîrguri şi oboare. film cu na . I I • te :• gi nih hotârltoare pentru recoltă! De la început, cu forţe sporite la semănat în unităţile consiliului intercooperatist Holboca, s-a luat de două zile startul la însăminţări. După cum ne spunea tov. ing. Corneliu Rusu, directorul S.M.A. Holboca, pînă acum în unităţile de aici au fost semănate 50 de hectare cu sfeclă furajeră, 10 hectare cu rădăcinoase, 15 hectare cu ceapă, precum şi cu alte culturi. Intens se lucrează şi la grăpatul ogoarelor, lucrare executată deja pe 1060 de hectare, ca şi DAN VALERIU (continuare în pag. a 2-a) La aratul ultimelor suprafeţe In aceste zile, la C.A.P. Ciorteşti se ară ultimele 30 de hectare rămase neogorîte din toamnă. Totodată, în fermele de la Coropceni, Ciorteşti şi Şerbeşti s-a început pregătirea patului gerîhînativ pentru semănat. Lucrarea se execută cu şase agregate. Tov. Const. Harip, contabil şef, ne-a spus că în prima urgenţă va fi semănată lucerna pe cele 60 de hectare. Toate seminţele au fost repartizate pe ferme şi se află în magaziile acestora. • • La Tansa — Belceşti Zile de vîrf şi pe şantierul sistemului de irigare La Tansa-Belceşti capătă contur tot mai pronunţat cel mai mare şi mai modern sistem de irigaţii din judeţul nostru. Acesta va fi terminat pînă la sfîrşitul anului curent şi va cuprinde în final 3.300 de hectareale C.A.P.urilor din Belceşti, Tansa, Balş, Săltaţi şi I.A.S. Tg. Frumos) care vor primi apa prin conducte sub presiune din lacul de acumulare amenajat nu de mult aici de către Oficiul de îmbunătăţiri funciare şi proiectarea construcţiilor agricole. Aceleiaşi unităţi i-a revenit şi sarcina realizării sistemului de irigaţii din jur a cărei primă etapă de 900 hectare era gata încă de la începutul anului curent. In urmă cu circa o lună de zile lucrările de amenajare au fost reluate, iar ritmul lor a devenit de la o zi la alta tot mai intens. Găsim concentrat aici un pu- G. GREGORIAN (continuare în pag. a 2-a) - ----------- In paginile 2 — 3 .—_ % Organismea mai bună poate învinge şi timpul neprielnic 1 0 Pe ecrane ^ Tinereţe, idealuri, răspunderi — Acţiuni educative în agenda vacanţei *— Iniţiative &1 agricultură _______________________ încheierea vizitei preşedintei Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Kuweit înapoierea în Capitală Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întors, miercuri seara, în Capitală, din vizitele oficiale întreprinse în Grecia, la invitaţia preşedintelui Republicii Elene, Constantin Tsatsos, şi în Kuweit, la invitaţia emirului statului, şeicul Sabah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al- Sabah. In aceste vizite, şeful statului român a fost însoţit de George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Doicaru, consilier al preşedintelui Republicii, Nicolae Ionescu, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Constantin Mitea, consilier al preşedintelui Republicii, de alte persoane oficiale. La aeroportul Otopenii, unde a avut loc ceremonia sosirii, domnea o atmosferă sărbătorească. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de drapelele partidului şi statului. La ora 19:20, aeronava prezidenţială a aterizat. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi IovaMiercuri după-amiază s-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care au efectuat-o în Kuweit preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia emirului statului Kuweit, şeic Sabah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al- Sabah. La ora 16:00, la Palatul Daşman, reşedinţa oficială a înalţilor oaspeţi români, soseşte emirul Kuweitului, însoţit de prinţul moştenitor şi primul ministru al guvernului, de alte înalte oficialităţi ale ţării-gazdă. După ce s-au întreţinut cordial, cei doi şefi de stat au luat loc în maşinile oficiale, escortate de motociclişti. Coloana oficială se îndreaptă spre aeroportul internaţional al oraşului Kuweit, traversînd marile artere ale capitalei împodobite răsa Elena Ceauşescu sînt întîmpinaţi de tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Hădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Mihai Daiea, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu.Tovarăşii din conducerea de partid şi de stat au venit împreună cu soţiile. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii culturale, generali. A fost de faţă Athamase A. Garnioc, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Elene la Bucureşti. Se aflau, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Mii de locuitori ai Capitalei au venit la aeroport pentru a saluta cu însufleţire pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Ei au scandat în Ceremonia plecării sărbătoreşte, pe sub arcuri de triumf ornate cu portretele celor doi şefi de stat, cu urări de prietenie. Locuitori ai capitalei aplaudă cu căldură în momentul trecerii maşinilor oficiale. La sosirea pe aeroport, împodobit cu drapelele celor două state, are irioc ceremonia plecării. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de emirul Kuweitului, îşi iau rămas bun de la membrii guvernului kuweitiani, de la şefii misiunilor diplomatice, precum şi de le membrii Ambasadei române. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Sabah Al-Salem Al-Sabah trec in revistă garda de onoare. Cei doi şefi de stat se îndreaptă spre scara avionului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena de lungă „Ceauşescu—P.C.R.", reafirmîndu-şi sentimentele de profundă dragoste, stimă şi recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, pentru activitatea neobosită, pe care o consacră prosperităţii patriei, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste în viaţa internaţională, edificării unei lumi mai drepte şi mai bune. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură manifestărilor pline de simpatie ale populaţiei Capitalei. In primirea entuziastă făcută de bucureşteni şi-au găsit o grăitoare expresie deplina aprobare şi satisfacţie cu care întreaga noastră naţiune a luat cunoştinţă de rezultatele remarcabile ale vizitelor efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Grecia şi Kuweit, vizite ce se înscriu ca momente de mare importanţă şi semnificaţie în dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare multilaterală dintre România şi aceste ţări, dintre popoarele noastre, ca o contribuţie de seamă la cauza păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. Ceauşescu îşi iau apoi rămas bun de la înaltele oficialităţi kiUWeitiene : şeic Jaber Al- Ahmed Al-Jaber Al-Sabah, prinţul moştenitor şi primul ministru al guvernului, de la preşedintele Adunării Naţionale, miniştri şi alte persoane oficiale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Kuweitului îşi iau apoi un călduros rămas bun, îşi string mîinile cu prietenie, se îmbrăţişează. La rîndul său, tovarăşa Elena Ceauşescu îşi ia lin cordial rămas bun de la emirul Kuweitului. Şeful statului kuweitian mulţumeşte preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu pentru faptul că a răspuns invitaţiei sale şi a vizitat Kuweitul. El şi-a exprimat, apoi, convingerea că această vizită constituie un (continuare în pag. a 4-a) La Universitatea din Kuweit Ultima zi a vizitei oficiale de prietenie întreprinse de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Kuweit, la invitaţia emirului statului kuweitian, şeic Sabah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al-Sabah, s-a desfăşurat în baza unui bogat program de lucru şi a evidenţiat, o dată în plus, profundele sentimente de prietenie şi stimă nutrite de poporul tînărului stat faţă de România. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au plecat cu maşinile oficiale de la Palatul Caşman spre Universitatea din Kuweit străbătând din nou bulevardele împodobite cu drapelele de stat ale României şi Kuweitului, cu arcuri de triumf ridicate în onoarea distinşilor oaspeţi şi pe care se pot citi calde urări ce le-au fost adresate de conducerea statului şi poporul acestei ţări în semn de prietenie şi stimă. Nenumărate drapele româneşti flutură, în această frumoasă dimineaţă, pe clădirile şi in incinta Universităţii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt intîmpinaţi cu afecţiune şi deosebită consideraţie de către ministrul educaţiei, Jassem Al- Marzouk, conducerea Universităţii, cadre didactice, studenţi. La sosire, ca şi în cursul vizitării unor unităţi ale Universităţii, cadrele didactice şi studenţii salută cu vii aplauze pe reprezentanţii poporului român. Adresînd, în holul Senatului, un cald salut oaspeţilor, ministrul educaţiei, Jassem Al-Marzouk, a subliniat plăcerea şi marea cinste pe care le simte întreg colectivul Universităţii pentru prilejul de a-i avea ca oaspeţi pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Un cordial cuvînt de salut la adresa înalţilor oaspeţi a fost rostit şi de rectorul Universităţii, dr. Hassan Al- Ibrahim. Solii poporului român sunt apoi informaţi despre evoluţia şi importanţa acestui ror de cultură, despre rolul pe care îl joacă în progresul diferitelor domenii ale societăţii kuweitiene. După ce se interesează de diferite aspecte ale activităţii Universităţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu rosteşte o alocuţiune : „Aş dori să mulţumesc pentru salutul adresat şi pentru primire şi, la rîndul meu, să vă adresez dumneavoastră, tuturor profesorilor şi cadrelor didactice, studenţilor, un salut călduros. Suntem bucuroşi că, în cadrul vizitei pe care o facem în Kuweit, vizităm universitatea dumneavoastră, putem cunoaşte eforturile care se fac pentru pregătirea cadrelor kuweitiene in diferite domenii. (continuare în pag. a 4-a)