Flacăra Iaşului, aprilie 1976 (Anul 32, nr. 9177-9202)

1976-04-01 / nr. 9177

7 I Proletari din toate tSrîTe, «hiți-vâ! Anul XXXII — Nr. 9177 Joi, 1 aprilie 1976 4 pagini — 30 bani -— 1-30 aprilie -—^ j „Luna J 'curăţeniei“! ! * \ i A intrat în tradiţie i I ca prima lună de pri- ? t măvară să fie­ consa- 1 i erată primenirii caselor ț ? şi aşezărilor noastre, i \ înfrumuseţării peisaju- * i Ivii citadin. Aceasta nu \ l înseamnă că acţiunile i i de bună gospodărire se ’ ^ desfăşoară doar acum ; \ i ele sunt și trebuie să fie l­a un atribut al oamenilor T harnici, cu dragoste | i pentru frumos pe tot \ i parcursul anului. Acum i T este, însă, timpul cînd­­ \ se cer a fi întreprinse * i lucrări gospodărești ^ ? specifice sezonului și i t care să confere locuri­ * i lor noastre de muncă­­ } şi de viaţă, satului şi i­­­caşului în care trăim, ș­i aspectul estetic, cadru]­­­i reconfortant al ano­­i­­­timpului călduros. Au­­ ) şi început, de altfel, în­­ cartierele municipiului­­ şi oraşelor, ca şi în colo , mai multe localităţi ru­­­­rale din judeţ, acţiuni­­i­le de înfrumuseţare. ? N­umeroş­i cetăţeni au­­ ieşit cu cazmale şi hîr­­­ţ­­eţe la săpatul spaţiilor­­ verzi din jurul blocu-­­­rilor sau la plantatul­­ pomilor şi curăţirea­­ şanţurilor ; au început­­ activităţile gospodăreşti­­ şi pe unele şantiere de­­ muncă patriotică ale e- z Iovilor şi studenţilor ,­­ muncitorii de la salu­­­­britate par a fi şi ei i ceva­ mai activi. Şi, to­­­­tuşi, acţiunile întreprin­­­­se pînă acum în judeţ l sînt destul de anemice, J fiecare aşteptînd parcă ţ ca „ceilalţi“ să înceapă ţ satt, ceea ce-i mai re­^ (continuare în pag. a 2-a) i Premieră industrială la Tîrgu Frumos TG. FRU­MOS (de la sub­­redacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Ieri, au început probele tehnologice la primul obiec­tiv industrial din Tîrgu Fru­mos — secţia de reeşapare a anvelopelor, unitate recent construită, aparţinînd Fabri­cii mixte de industrie lo­cală din Iaşi. După cum ne informează ing. Traian Ton­­cescu, şeful secţiei, probele au debutat foarte bine, lă­­sînd să se întrevadă posi­bilitatea scurtării duratei lor. Amintim că noua uni­tate va prelucra lunar peste 4 000 de anvelope uzate, con­tribuind astfel la reducerea eforturilor unităţilor din in­dustria chimică, paralel cu evidenţierea unor însemna­te economii de materiale. D. PAPUŞOIU 9­9 La 1­îrştani O nouă fabrică de produse lactate La 30 martie a.c., în o­­raşul Paşcani, un nou obiec­tiv a fost conectat în circui­tul economic. Este vorba de Fabrica de produse lactate, din cadrul întreprinderii de industrializare a laptelui Iaşi. Economistul Ion Zlate, di­rectorul întreprinderii, ne-a relatat : „ Aici se pot prelucra 40.000 litri de lapte în 24 de ore. Pînă la jumătatea lu­nii mai se vor atinge pa­rametrii tehnico-economici proiectaţi. Se vor realiza produse proaspete destinate consumului populaţiei din oraşele Paşcani, Tîrgu Fru­mos şi Hîrlău, precum şi brînzeturi. Lucrarea a fost executată de Trustul de construcţii Iaşi. De remar­cat faptul că fabrica este înzestrată cu instalaţii mo­derne de producţie indigenă. Z. ADRIAN 9­6 Sesiunea Consiliului popular municipal Ieri a avut loc cea de-a V-a sesiune ordinară, din actuala legislatură, a Con­siliului popular al munici­piului Iaşi. Au participat, a­­lături de­ deputaţi, un mare număr de invitaţi. Sesiunea a dezbătut şi aprobat pro­gramul acţiunilor care ur­mează a se desfăşura de că­tre Consiliul popular muni­cipal în vederea realizării sarcinilor izvorîte din Ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, din che­marea adresată întregului popor şi din hotărîrile a­­doptate de Congresul depu­taţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor­­ populare munici­pale, orăşeneşti şi comunale. Deputaţii au discutat şi a­­probat apoi pe articole ho­­tărîrile privind : Organizarea şi funcţionarea zonelor de agrement ; Dezvoltarea ba­zei materiale necesară bunei desfăşurări a activităţii de educaţie fizică şi sport, de masă şi de performanţă. în continuare, deputaţii au ascultat două informări cu privire la : activitatea desfăşurată de către Miliţia municipiului Iaşi pentru menţinerea ordinii şi liniştei publice ; modul de aplicare a Hotărîrii nr. 14/1975 a Con­siliului popular al munici­piului Iaşi cu privire la or­ganizarea desfacerii produse­lor agro-alimentare în pie­ţe, tîrguri şi oboare. film cu na . I I • te :• gi nih hotârltoare pentru recoltă! De la început, cu forţe sporite la semănat în unităţile consiliului intercooperatist Holboca, s-a luat de două zile startul la însăminţări. După cum ne spunea tov. ing. Cornel­iu Rusu, directorul S.M.A. Holboca, pînă acum în unităţile de aici au fost se­mănate 50 de hectare cu sfeclă furajeră, 10 hectare cu rădăcinoase, 15 hectare cu ceapă, precum şi cu alte culturi. Intens se lucrează şi la grăpatul ogoarelor, lucrare executată deja pe 1060 de hectare, ca şi DAN VALERIU (continuare în pag. a 2-a) La aratul ultimelor suprafeţe In aceste zile, la C.A.P. Ciorteşti se ară ultimele 30 de hectare rămase ne­­ogorîte din toamnă. Totodată, în ferme­le de la Coropceni, Ciorteşti şi Şerbeşti s-a început pregă­tirea patului ger­­îhînativ pentru se­mănat. Lucrarea se execută cu şase a­­gregate. Tov. Const. Harip, contabil şef, ne-a spus că în prima urgenţă va fi semănată lucer­na pe cele 60 de hectare. Toate se­minţele au fost re­partizate pe ferme şi se află în maga­ziile acestora. • • La Tansa — Belceşti Zile de vîrf şi pe şantierul sistemului de irigare La Tansa-Bel­­ceşti capătă con­tur tot mai pro­nunţat cel mai ma­re şi mai modern sistem de irigaţii din judeţul nos­tru. Acesta va fi terminat pînă la sfîrşitul anului cu­rent şi va cuprinde în final 3.300 de hectare­­ale C.A.P.­­urilor din Belceşti, Tansa, Balş, Săl­taţi şi I.A.S. Tg. Frumos) care vor primi apa prin con­ducte sub presiune din lacul de acu­mulare amenajat nu de mult aici de către Oficiul de îm­bunătăţiri funciare şi proiectarea con­strucţiilor agricole. Aceleiaşi unităţi i-a revenit şi sar­cina realizării sis­temului d­e irigaţii din jur a cărei primă etapă de 900 hectare era ga­ta încă de la în­ceputul anului cu­rent. In urmă cu circa o lună de zi­le lucrările de a­­menajare au fost reluate, iar ritmul lor a devenit de la o zi la alta tot mai intens. Găsim con­centrat aici un pu- G. GREGORIAN (continuare în pag. a 2-a) - ----------- In paginile 2 — 3 .—_ % Organism­ea mai bună poate învinge şi timpul neprielnic 1 0 Pe ecrane ^ Tinereţe, idealuri, răspunderi — Acţiuni educative în agenda­­ vacanţei *— Iniţiative &1 agricultură ­_____________­__________ încheierea vizitei preşedintei Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Kuweit înapoierea în Capitală Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tova­răşa Elena Ceauşescu s-au întors, miercuri seara, în Ca­pitală, din­ vizitele oficiale întreprinse în Grecia, la in­vitaţia preşedintelui Republi­cii Elene, Constantin Tsatsos, şi în Kuweit, la invitaţia emirului statului, şeicul Sa­bah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al- Sabah. In aceste vizite, şeful sta­tului român a fost însoţit de George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Doicaru, consilier al pre­şedintelui Republicii, Nicolae Ionescu, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Eco­nomice Internaţionale, Con­stantin Mitea, consilier al preşedintelui Republicii, de alte persoane oficiale. La aeroportul Otopenii, unde a avut loc ceremonia sosirii, domnea o atmosferă sărbătorească. Pe frontispi­ciul aerogării se afla portre­tul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de dra­pelele partidului şi statului. La ora 19:20, aeronava pre­zidenţială a aterizat. La cobo­­rîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Iova­Miercuri după-amiază s-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care au efec­tuat-o în Kuweit preşedin­tele Republicii Socialiste Ro­mânia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia emi­rului statului Kuweit, şeic Sabah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al- Sabah. La ora 16:00, la Palatul Daşman, reşedinţa oficială a înalţilor oaspeţi români, so­seşte emirul Kuweitului, în­soţit de prinţul moştenitor şi primul ministru al guvernu­lui, de alte înalte oficialităţi ale ţării-gazdă. După ce s-au întreţinut cordial, cei doi şefi de stat au luat loc în maşinile ofi­ciale, escortate de motoci­­clişti. Coloana oficială se în­dreaptă spre aeroportul in­ternaţional al oraşului Ku­weit, traversînd marile ar­tere ale capitalei împodobite răsa Elena Ceauşescu sînt întîmpinaţi de tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voi­­tec, Emil Bobu, Cornel Burti­că, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Hădules­­cu, Leon­­te Ră­utu, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Mihai Daiea, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu.­Tovarăşii din conducerea de partid şi de stat au venit împreună cu soţiile. Era­u prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii cultu­rale, generali. A fost de faţă Athamase A. Garni­­oc, însărcinat cu afa­ceri a­d-interim al Republicii Elene la Bucureşti. Se aflau, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acre­ditaţi în ţara noastră. Mii de locuitori ai Capita­lei au venit la aeroport pen­tru a saluta cu însufleţire pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Ei au scandat în­ Ceremonia plecării sărbătoreşte, pe sub arcuri de triumf ornate cu portre­tele celor doi şefi de stat, cu urări de prietenie. Locui­tori ai capitalei aplaudă cu căldură în momentul trecerii maşinilor oficiale. La sosirea pe aeroport, îm­podobit cu drapelele celor două state, are irioc ceremo­nia plecării. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţiţi de emirul Kuweitului, îşi iau rămas bun de la membrii guvernu­lui kuweitiani, de la şefii mi­siunilor diplomatice, precum şi de le membrii Ambasadei române. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Sabah Al-Salem Al-Sabah trec in revistă garda de onoare. Cei doi şefi de stat se în­dreaptă spre scara avionului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena de lung­ă „Ceauşescu—P.C.R.", reafirmîndu-şi sentimentele de profundă dragoste, stimă şi recunoştinţă faţă de se­cretarul general al partidu­lui, pentru activitatea neobo­sită, pe care o consacră pros­perităţii patriei, creşterii prestigiului şi rolului Româ­niei socialiste în viaţa inter­naţională, edificării unei lumi mai drepte şi mai bune. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu căldură ma­nifestărilor pline de simpatie ale populaţiei Capitalei. In primirea entuziastă fă­cută de bucureşteni şi-au găsit o grăitoare expresie deplina aprobare şi satisfac­ţie cu care întreaga noastră naţiune a luat cunoştinţă de rezultatele remarcabile ale vizitelor efectuate de tova­răşul­­ Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Grecia şi Kuweit, vizite ce se înscriu ca momente de mare importanţă şi semnifi­caţie în dezvoltarea relaţii­lor de prietenie şi colabo­rare multilaterală dintre Ro­mânia şi aceste ţări, dintre popoarele noastre, ca­ o con­tribuţie de seamă la cauza păcii, înţelegerii şi coope­rării internaţionale. Ceauşescu îşi iau apoi rămas bun de la înaltele oficialităţi kiUWeitiene : şeic Jaber Al- Ahmed Al-Jaber Al-Sabah, prinţul moştenitor şi primul ministru al guvernului, de la preşedintele Adunării Naţio­nale, miniştri şi alte persoa­ne oficiale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Kuwei­tului îşi iau apoi un călduros rămas bun, îşi string mîinile cu prietenie, se îmbrăţişea­ză. La rîndul său, tovarăşa Elena Ceauşescu îşi ia lin cordial rămas bun de la e­­mirul Kuweitului. Şeful statului kuweitian mulţumeşte preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovară­şei Elena Ceauşescu pen­tru faptul că a răspuns invitaţiei sale şi a vi­zitat Kuweitul. El şi-a ex­primat, apoi, convingerea că a­ceastă vizită constituie un (continuare în pag. a 4-a) La Universitatea din Kuweit Ultima zi a vizitei oficiale de prietenie întreprinse de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu în Kuweit, la in­vitaţia emirului statului ku­weitian, şeic Sabah Al-Sa­lem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al-Sabah, s-a des­făşurat în baza unui bogat program de lucru şi a evi­denţiat, o dată în plus, pro­fundele sentimente de prie­tenie şi stimă nutrite de poporul tînărului stat faţă de România. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au plecat cu ma­şinile oficiale de la Palatul Caşman spre Universitatea din Kuweit străbătând din nou bulevardele împodobite cu drapelele de stat ale României şi Kuweitului, cu arcuri de triumf ridicate în onoarea distinşilor oaspeţi şi pe care se pot citi calde u­­rări ce le-au fost adresate de conducerea statului şi poporul acestei ţări în semn de prietenie şi stimă. Nenumărate drapele româ­neşti flutură, în această frumoasă dimineaţă, pe clă­dirile şi in incinta Univer­sităţii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt intîmpinaţi cu afecţiune şi deosebită consideraţie de către minis­trul educaţiei, Jassem Al- Marzouk, conducerea Uni­versităţii, cadre didactice, studenţi. La sosire, ca şi în cursul vizitării unor unităţi ale U­­niversităţii, cadrele didactice şi studenţii salută cu vii a­­plauze pe reprezentanţii po­porului român. Adresînd, în holul Senatu­lui, un cald salut oaspeţilor, ministrul educaţiei, Jassem Al-Marzouk, a subliniat plă­cerea şi marea cinste pe care le­ simte întreg colecti­vul Universităţii pentru pri­lejul de a-i avea ca oas­peţi pe preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Un cordial cuvînt de salut la adresa înalţilor oaspeţi a fost rostit şi de rectorul Universităţii, dr. Hassan Al- Ibrahim. Solii poporului român sunt apoi informaţi despre evolu­ţia şi importanţa acestui ror de cultură, despre rolul pe care îl joacă în progresul diferitelor domenii ale so­cietăţii kuweitiene. După ce se interesează de diferite aspecte ale activi­tăţii Universităţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu rosteşte o alocuţiune : „Aş dori să mul­ţumesc pentru salutul adre­sat şi pentru primire şi, la rîndul meu, să vă adresez dumneavoastră, tuturor pro­fesorilor şi cadrelor didacti­ce, studenţilor, un salut călduros. Suntem­ bucuroşi că, în cadrul vizitei pe care o facem în Kuweit, vizităm universitatea dumneavoastră, putem­ cunoaşte eforturile care se fac pentru pregă­tirea cadrelor kuweitiene in diferite domenii. (continuare în pag. a 4-a)

Next