Flacăra Iaşului, mai 1976 (Anul 32, nr. 9203-9228)

1976-05-01 / nr. 9203

E PAGINA A­ll-A VIATA CULTURALA Win­­glaj­ul de­ partul­-. Tot ce triumfă cald şi omeneşte ! In glasul vieţii noi, descătuşate , Cu aripi mari de vis şi poezie, —­­ De tine e rostit, partinitate !­­ Tot ce-mplinim în conştiinţa noastră ( Spre adevăr şi cinste, zi şi noapte­­ Ca un izvor cu unda pururi trează ! Din tine-i răsărit, partinitate ! ^ Tot ce clădim în fiecare clipă „ ^ Spre-a patriei înaltă demnitate ! Şi bucuria tuturor, întreagă —­­ Din tine ia puteri, partinitate ! \ Cuvînt deschis ca o fereastră-n zare \ De-al nostru gînd, mereu biruitorul; \ In zborul tău de tînără lumină ! E însăşi ţara ce-şi avîntă zborul... -­­ HARALAMBIE ŢUGUI . ______________________ _ ARTA—înalt omagiu făuritorilor istoriei şi culturii Există personalităţi proe­minente ale istoriei şi cul­turii naţionale cărora noi, artiştii, le suntem­ datori — ne spunea sculptorul Dan Covătaru — in sensul de a surprinde şi a fixa in bronz, in piatră, în lemn, ceva din neliniştea lor creatoare, din dăruirea generatoare de noi avînturi şi iniţiative. — In ce măsură încercaţi să răspundeţi acestei înda­toriri care este, totodată, o satisfacţie şi un omagiu ? — Chiar în momentul de faţă, lucrez la o compoziţie tematică inspirată _____ din lupta comuniş­­tilor din anii ile­galităţii, încercînd să redau abnegaţia ce i-a însufleţit pe aceşti eroi ca­ ________ re - au întruchi­pat în fiinţa şi idealurile lor tot ce este mai bun în lupta revoluţionară a naţiu­nii noastre. Cit priveşte tre­cutul cultural, mă preocu­pă, în prezent, realizarea bustului compoziţional al marelui nostru Enescu, lu­crare pentru care m-am do­cumentat temeinic, cercetînd monografii şi vizitînd mu­zeul ce-i poartă numele, cu care prilej s-au sedimentat, în sufletul meu, răscolitoare impresii ce luminează pînă la incandescenţă contururile acestui titan al muzicii. — Marchează aceste preo­cupări o nouă orientare în opera dv., fiindcă ştim că, într-o vreme, eraţi captivat îndeosebi de lucrări spaţiale cu efect simbolic, decorativ? — Este vorba de o conti­nuitate ca dovadă că sînt mai bine de doi ani de cînd am realizat pentru parcul din Vaslui bustul lui Alecu Russo, iar — anul trecut — pe cel al lui Alexandru Ioan Cuza, în acelaşi oraş, pen­tru ca acum să fie gata bronzul lui Spiru Haret de­dicat împlinirii a 125 de ani de la naştere şi care va fi amplasat­ă în perimetrul din faţa Universităţii ieşene. To­tuşi, experimentele la care v-aţi referit au fost pentru mine deosebit de­­ preţioase nu numai pentru că fără ex­periment nici nu poate fi concepută activitatea unui ar­tist, ci şi pentru că şi acum ex­trag din ele noi moda­lităţi ce vor face ca pre­zentele mele lucrări să poar­te pecetea timpurilor noastre şi, poate, aşa cum sper şi doresc, să reziste prin vremi. Astfel de idei ne animă pe noi ca artişti şi cu acest gînd am realizat acel „Me­saj de pace“ care se află, în prezent, la expoziţia Intitu­lată „Magistralele socialis­mului“ de la Ateneul Ro­mân, sau lucrarea „Alerga­re", expusă în toamna lui 1975 la Barcelona, şi, în ge­neral, tot ce-am întreprins sau voi face de acum îna­inte pentru poporul şi patria mea. ELENA PIETRARU Interviul nostru r— Spiritualitate ieşeană —. In cronica neamului s-au scris multe pagini despre Iaşi. Călători ve­niţi de pretutindeni, ori oameni ai pămîntului ne-au lăsat mărturii des­pre dîrzenia acelor tîrgo­­veţi care, înfruntînd vi­tregia timpului şi hoar­dele năvălitorilor, au stat neclintiţi pe vatra stră­moşească. Despre hărni­cia şi talentul lor vorbesc străvechile monumente a­­le oraşului, despre spiri­tul lor de dreptate şi li­bertate cetăţenească, răs­coalele şi mişcările popu­lare care au zguduit te­meliile asupririi de-a lun­gul veacurilor. Era, aşadar, firesc ca, aici, în această cetate, printre oamenii ei mîn­­dri şi inteligenţi, să se nască idei generoase în toate domeniile vieţii spi­rituale. De la neobosita activitate de cărturar a lui Gheorghe Asachi şi pînă la mişcarea socialis­tă de la sfîrşitul secolu­lui trecut, continuînd fi­resc în veacul nostru cu lupta miilor de muncitori şi intelectuali, sub con­ducerea partidului comu­nist, pentru libertate şi o viaţă mai bună, Iaşul a fost şi a rămas o inimă fierbinte a patriei româ­ne, bătînd plenar în ritm cu epoca. Din plămada atîtor vir­tuţi strămoşeşti s-a năs­cut spiritul oraşului con­temporan, al acelor re­sorturi interioare ale ie­şeanului care îl îndeamnă să trăiască şi să mun­cească în străvechea ca­pitală a Moldovei. Iar da­că ar fi să definim ci­te­va din trăsăturile mora­le şi civice ale semenu­lui nostru din această străveche aşezare româ­nească, trebuie sa înce­pem cu preţuirea şi res­pectul său faţă de valo­rile trecutului, la care se adaugă, firesc, dorinţa lui de a spori zestrea de lumină a oraşului cu pro­priile sale realizări. Sensibil la tot ce ar pu­tea întuneca bunul renu­me al cetăţii, ieşeanul, vîrstnic ori tînăr, se stră­duieşte să fie la înălţi­mea epocii de adinei transformări pe care o trăieşte întreaga ţară. Spirit deschis către nou, el sancţionează cu severi­tate tot ceea ce se do­vedeşte a fi abatere de la normele de convieţuire socială, abatere de la a­­devăr şi principiile echi­tăţii socialiste. Tocmai aceste calităţi morale, expresie a unui aliaj fericit dintre medi­taţia asupra trecutului şi angajarea plenară în rit­murile vieţii de azi ne dau nouă, tuturor, certi­tudinea realizărilor pe care patria le aşteaptă de la toţi locuitorii Iaşului. CORNELIU STURZU 5 } MÁTYUS. Manifestări cultural-artistice­­ în cinstea aniversării partidului şi a zilei de 1 Mai Centrul de ştiinţe sociale al Universităţii „Al. I. Cu­za“ din Iaşi a organizat, la sediul său, o sesiune de re­ferate şi comunicări ştiinţi­fice dedicată aniversării partidului. Au fost prezen­tate comunicările : „P.C.R. — promotor al transformă­rilor revoluţionare“, „Ideolo­gia P.C.R. — marxism crea­tor“, „Conştiinţa politică — nucleu al gîndirii şi al ac­ţiunii sociale“ etc. De ase­menea, au fost expuse re­zultatele unor cercetări con­crete de economie şi socio­logie desfăşurate de cerce­tătorii Centrului în între­prinderi ieşene. Au urmat discuţii. ★ Din iniţiativa organizaţiei U.T.C. din secţia de montaj radioreceptoare a întreprin­derii „Tehnoton“ s-a orga­nizat o întîlnire cu tov. Di­­mitrie Niţă, membru de partid cu stagiu din ilegali­tate. Cu acest prilej, oas­petele a vorbit tinerilor des­pre mişcarea muncitorească din anii dinainte de război, despre unele aspecte ale vie­ţii oamenilor muncii din a­­cele vremuri. Au participat peste 100 de tineri utecişti. (Ing. Stelian I­o­neanu, co­respondent). * La Consiliul popular mu­nicipal s-a desfăşurat un re­uşit simpozion care a avut ca temă „Iaşi — un oraş stră­vechi şi mereu tînăr“. Au făcut expuneri pe această temă prof Ioan Arhip, di­rectorul Complexului muzei­stic, şi Ion Caproşu, cercetă­tor principal la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“. A urmat un reci­tal de poezie patriotică sus­ţinută de poeţii Ioanid Ro­maneses Haralambie Ţugui, Florin Mihai Petrescu şi Sil­viu Rusu. ★ Sub forma unui schimb de experienţă, la clubul Panifi­caţiei s-a desfăşurat o inte­resantă acţiune a brigăzilor artistice de agitaţie de la Fabrica de morărit şi pani­ficaţie şi „Moldoplast“. Pe marginea spectacolelor sus­ţinute de cele două forma­ţii s-a purtat un fructuos dialog despre acest gen ar­tistic, despre necesitatea per­manentizării activităţii bri­găzilor artistice de agitaţie la locul de muncă. (Ștefan Mihalache, corespondent). UMOR DE ARMINDENI Epigrame Cenaclului epigramiştilor ziarului „Flacăra laşului“ Adevăru-i evident : In acest rîvnit cenaclu Intră unii cu şperaclu Dar rămîn cei cu talent. NICOLAE TATOMIR Unei ospătare de la res­taurantul din Grădina „Copou“. M-am jurat să nu mai risc ! Căci restul de patru lei. M-a trimis azi, dumneaei, Să-l iau de sub obelisc... MIRCEA SCARLAT FASOI.A Zîm­biți, vă rog ! Desen de C. CIOSU 1 FIACARA IA$ULui| in 74 sfe­re Radio laşi \ 11 * S Programul de seară (1 Mai) : » 17,00 Radiojurnal; 17,15 „1 Mai­­ muncitoresc“ — program de cin- t­­ece ; 17,30 Poemele întîiului de 1 Mai ; 17,40 Muzică uşoară — ^ varietăţi ; 18,00 însemnări de î Armindeni ; 18,15 Imaginea ţării­­ — în opereta românească ; 18,30­­ Romanţe, cîntece de petrecere şi 7 jocuri populare ; 19,00 Eveni- | mentele zilei : 19,10—20,00 Re- I vista melodiilor ■ — ediţie spe- » cială, de dimineaţă (2 ^ Programul mai) ; 8,00 Buletin de ştiri ; I 8,15 Dumbrava minunată — emi- ’ siune pentru preşcolari ; 8,30 ^ Azi, în sat la noi ; 9,00 Cînte-­­ cui care mi-e drag ; 9,30 Co- * respondenţe şi muzică ; 10,00­­ Ştiri ; 10,05—11,00 Patru plus 7 unu — plus ... muzică. ţ Televiziune­­ 9,00 „1 Mai muncitoresc“. E- 1 misiune de cîntece şi versuri­­ închinate partidului, zilei de 1­­ Mai, prezentului socialist al pa-­­ triei noastre : 9.20 Micul ecran pentru cei mici : „Soare de mai“. Emisiune de cîntece Versuri : 9,40 Dans şi muzică­­ de pe meridianele lumii : 11,30­­ Steluţele animaţiei : 12,25 Con- I cert simfonic popular : 13,00 Te- ^ lex : 13.10 Album de primăva- « ră : 15.00 Tara mea, mîndria­­ mea : 15.25 Club T. — Vibraţie­­ pentru visare : 13.00 Tenis de­­ cîmp : Austria — România. — Transmisiune de la Viena : 18.00­­ Film serial : „Pinocchio“. Epi- î sodul V : 19.00 Flamuri purnu- a rii : 19.20 1001 de seri ; 19.30 Te­­l­­ejurnal : 20.00 Spre comuniste 7 zări. Spectacol literar-muzical-­­ coregrafic : 20.50 Film serial :­­ ..Ko.iak“ : 2­.40 ..24 de ore“ — 1 Sport: : 22.00 Universal ionomat. I Caleidoscop muzical-umoristic. ţ 7 Cine»Ttfi*ografe \ - Victoria, orele 9,00 : 11,10 : I \ 14,45 : 16.40 : 18,50 : 21,00 : „Casa 7 ■de la miezul nopţii“- Tineretu- * lui, orele 8,45 : 11.30 : 14.30 : i 17,20 : 20.10 . ..Marele Gatsby“. 1 Republica, orele 9.00 : 11,05 :­­ 14.45 : 16.50 ; 18,55 : 21.00 : „Au- / tomobilul, vioara şi căţelul“. 1 Copou, orele 9.00 : 11,00 : 15.00: i 17.00 : 19.00 • 21.00 : „Comoara / rechinilor“. Nicolina, orele 16,00:­­ 19.00 : „Pe aici nu se trece ?“ “•­­ dc ^ în judeţ. Paşcani : Casa cultură. ..Cei trei muşchetari' Clubul C.F.R., „Piraţii din me­trou“ Tst. Frumos. „Zile fier- î hinti“ Ifîrlău, ...I. D. Cahill“. * Podul Iloaiei. „Ce drum sâ a- ţ legi“. Hăbăuceşti, „Duhul aauru­­i „m. I ip f ei • . Opera Română prezintă astăzi, la ora 19:30, » spectacolul „Văpaia“. { ^ Timpul probabil trep- 4 n n­pi ' Vremea se ameliorează tot în toate judeţele Moldovei. , Cerul va fi noros. Izolat se vor­­ mai semnala precipitaţii tempo-­­ rare. Vîntul va sufla slab, la în-­­ ceput din sectorul nordic, apoi­­ din cel vest-sud-vestic. Tem­­­­peratura aerului, ușor variabilă;­­ minimele vor oscila între 0 i­le 5 grade, iar 12 grade, maximele ______________________________ Fără mers la iarbă verde... Fără mers la iarbă ver­de astăzi, ori măcar inli­ne, aceste zile ar fi ca un întîi mai fără umbre­lă, ca o poză fără „zîm­­biţi, vă rog !“, ca parcul Copou fără studenţi, ca Politehnica fără Simionaş, ca autobuzul „27“ fără „a­­vansaţi înainte !“, ca o excursie la munte fără ploaie, ca o curăţenie fă­ră aspirator care să se defecteze, ca o pagină dactilografiată fără gre­şeli, ca un „momentan nu avem“ fără „dar pu­teţi să mai încercaţi“, ca o blondă fără perucă bru­netă, ca o noră fără soa­cră, ca un student fără plete, ca un careu de cu­vinte încrucişate fără cu­vinte rare, ca o grădină de vară fără bere caldă, ca o sesiune fără restan­ţe, ca o stradă fără pan­tofi ortopedici, ca un „a­­vem rezultate bune, to­varăşi“, fără „dar mai sunt şi multe rezerve ne­­valorificate“, ca un ar­bitru, fără cartonaşe gal­bene, ca o tutungerie, fă- Foileton­ ­ă specialităţi „Super long“, ca un parc fără „nu călcaţi pe iarbă!“, ca o întîlnire fără o jumă­tate de oră întârziere, ca un epigramist fără cena­clu, ca un telefon fără „aţi greşit numărul !“, ca un chioşc de ziare fără „nu mai avem „Flacăra Iaşului“, ca strada Lă­puşneanu fără tranzis­­toare, ca o listă de plată a întreţinerii fără restan­­ţieri, ca un critic de ar­tă fără dicţionarul de neologisme, ca un bal fă­ră rochii lungi, ca ma­gazinul „Moldova“ fără scările rulante oprite la prînz, ca divizia B fără C.F.R. Paşcani, ca o rudă care vine pentru o săp­tămână fără să te anun­ţe, ca Bîrnova fără pîrtia de schi, ca un cămin cul­tural fără formaţie de chitare, ca un ospătar fă­ră bacşiş, ca multe altele fără de care nu se poate. Ce mai, ar fi trist, ca o nuntă fără lăutari, sau ca un foileton fără ... CONST. I’AlADUŢA — Nu cumva, Tilică?!... Cine e „Poli“ aia care te incintă atîta, alteori îţi dă dureri de cap, de o pomeneşti şi prin somn?! Desen de T. BENTA

Next