Flacăra Iaşului, mai 1976 (Anul 32, nr. 9203-9228)
1976-05-01 / nr. 9203
E PAGINA All-A VIATA CULTURALA Winglajul de partul-. Tot ce triumfă cald şi omeneşte ! In glasul vieţii noi, descătuşate , Cu aripi mari de vis şi poezie, — De tine e rostit, partinitate ! Tot ce-mplinim în conştiinţa noastră ( Spre adevăr şi cinste, zi şi noapte Ca un izvor cu unda pururi trează ! Din tine-i răsărit, partinitate ! ^ Tot ce clădim în fiecare clipă „ ^ Spre-a patriei înaltă demnitate ! Şi bucuria tuturor, întreagă — Din tine ia puteri, partinitate ! \ Cuvînt deschis ca o fereastră-n zare \ De-al nostru gînd, mereu biruitorul; \ In zborul tău de tînără lumină ! E însăşi ţara ce-şi avîntă zborul... - HARALAMBIE ŢUGUI . ______________________ _ ARTA—înalt omagiu făuritorilor istoriei şi culturii Există personalităţi proeminente ale istoriei şi culturii naţionale cărora noi, artiştii, le suntem datori — ne spunea sculptorul Dan Covătaru — in sensul de a surprinde şi a fixa in bronz, in piatră, în lemn, ceva din neliniştea lor creatoare, din dăruirea generatoare de noi avînturi şi iniţiative. — In ce măsură încercaţi să răspundeţi acestei îndatoriri care este, totodată, o satisfacţie şi un omagiu ? — Chiar în momentul de faţă, lucrez la o compoziţie tematică inspirată _____ din lupta comuniştilor din anii ilegalităţii, încercînd să redau abnegaţia ce i-a însufleţit pe aceşti eroi ca ________ re - au întruchipat în fiinţa şi idealurile lor tot ce este mai bun în lupta revoluţionară a naţiunii noastre. Cit priveşte trecutul cultural, mă preocupă, în prezent, realizarea bustului compoziţional al marelui nostru Enescu, lucrare pentru care m-am documentat temeinic, cercetînd monografii şi vizitînd muzeul ce-i poartă numele, cu care prilej s-au sedimentat, în sufletul meu, răscolitoare impresii ce luminează pînă la incandescenţă contururile acestui titan al muzicii. — Marchează aceste preocupări o nouă orientare în opera dv., fiindcă ştim că, într-o vreme, eraţi captivat îndeosebi de lucrări spaţiale cu efect simbolic, decorativ? — Este vorba de o continuitate ca dovadă că sînt mai bine de doi ani de cînd am realizat pentru parcul din Vaslui bustul lui Alecu Russo, iar — anul trecut — pe cel al lui Alexandru Ioan Cuza, în acelaşi oraş, pentru ca acum să fie gata bronzul lui Spiru Haret dedicat împlinirii a 125 de ani de la naştere şi care va fi amplasată în perimetrul din faţa Universităţii ieşene. Totuşi, experimentele la care v-aţi referit au fost pentru mine deosebit de preţioase nu numai pentru că fără experiment nici nu poate fi concepută activitatea unui artist, ci şi pentru că şi acum extrag din ele noi modalităţi ce vor face ca prezentele mele lucrări să poarte pecetea timpurilor noastre şi, poate, aşa cum sper şi doresc, să reziste prin vremi. Astfel de idei ne animă pe noi ca artişti şi cu acest gînd am realizat acel „Mesaj de pace“ care se află, în prezent, la expoziţia Intitulată „Magistralele socialismului“ de la Ateneul Român, sau lucrarea „Alergare", expusă în toamna lui 1975 la Barcelona, şi, în general, tot ce-am întreprins sau voi face de acum înainte pentru poporul şi patria mea. ELENA PIETRARU Interviul nostru r— Spiritualitate ieşeană —. In cronica neamului s-au scris multe pagini despre Iaşi. Călători veniţi de pretutindeni, ori oameni ai pămîntului ne-au lăsat mărturii despre dîrzenia acelor tîrgoveţi care, înfruntînd vitregia timpului şi hoardele năvălitorilor, au stat neclintiţi pe vatra strămoşească. Despre hărnicia şi talentul lor vorbesc străvechile monumente ale oraşului, despre spiritul lor de dreptate şi libertate cetăţenească, răscoalele şi mişcările populare care au zguduit temeliile asupririi de-a lungul veacurilor. Era, aşadar, firesc ca, aici, în această cetate, printre oamenii ei mîndri şi inteligenţi, să se nască idei generoase în toate domeniile vieţii spirituale. De la neobosita activitate de cărturar a lui Gheorghe Asachi şi pînă la mişcarea socialistă de la sfîrşitul secolului trecut, continuînd firesc în veacul nostru cu lupta miilor de muncitori şi intelectuali, sub conducerea partidului comunist, pentru libertate şi o viaţă mai bună, Iaşul a fost şi a rămas o inimă fierbinte a patriei române, bătînd plenar în ritm cu epoca. Din plămada atîtor virtuţi strămoşeşti s-a născut spiritul oraşului contemporan, al acelor resorturi interioare ale ieşeanului care îl îndeamnă să trăiască şi să muncească în străvechea capitală a Moldovei. Iar dacă ar fi să definim citeva din trăsăturile morale şi civice ale semenului nostru din această străveche aşezare românească, trebuie sa începem cu preţuirea şi respectul său faţă de valorile trecutului, la care se adaugă, firesc, dorinţa lui de a spori zestrea de lumină a oraşului cu propriile sale realizări. Sensibil la tot ce ar putea întuneca bunul renume al cetăţii, ieşeanul, vîrstnic ori tînăr, se străduieşte să fie la înălţimea epocii de adinei transformări pe care o trăieşte întreaga ţară. Spirit deschis către nou, el sancţionează cu severitate tot ceea ce se dovedeşte a fi abatere de la normele de convieţuire socială, abatere de la adevăr şi principiile echităţii socialiste. Tocmai aceste calităţi morale, expresie a unui aliaj fericit dintre meditaţia asupra trecutului şi angajarea plenară în ritmurile vieţii de azi ne dau nouă, tuturor, certitudinea realizărilor pe care patria le aşteaptă de la toţi locuitorii Iaşului. CORNELIU STURZU 5 } MÁTYUS. Manifestări cultural-artistice în cinstea aniversării partidului şi a zilei de 1 Mai Centrul de ştiinţe sociale al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi a organizat, la sediul său, o sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice dedicată aniversării partidului. Au fost prezentate comunicările : „P.C.R. — promotor al transformărilor revoluţionare“, „Ideologia P.C.R. — marxism creator“, „Conştiinţa politică — nucleu al gîndirii şi al acţiunii sociale“ etc. De asemenea, au fost expuse rezultatele unor cercetări concrete de economie şi sociologie desfăşurate de cercetătorii Centrului în întreprinderi ieşene. Au urmat discuţii. ★ Din iniţiativa organizaţiei U.T.C. din secţia de montaj radioreceptoare a întreprinderii „Tehnoton“ s-a organizat o întîlnire cu tov. Dimitrie Niţă, membru de partid cu stagiu din ilegalitate. Cu acest prilej, oaspetele a vorbit tinerilor despre mişcarea muncitorească din anii dinainte de război, despre unele aspecte ale vieţii oamenilor muncii din acele vremuri. Au participat peste 100 de tineri utecişti. (Ing. Stelian Ioneanu, corespondent). * La Consiliul popular municipal s-a desfăşurat un reuşit simpozion care a avut ca temă „Iaşi — un oraş străvechi şi mereu tînăr“. Au făcut expuneri pe această temă prof Ioan Arhip, directorul Complexului muzeistic, şi Ion Caproşu, cercetător principal la Institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“. A urmat un recital de poezie patriotică susţinută de poeţii Ioanid Romaneses Haralambie Ţugui, Florin Mihai Petrescu şi Silviu Rusu. ★ Sub forma unui schimb de experienţă, la clubul Panificaţiei s-a desfăşurat o interesantă acţiune a brigăzilor artistice de agitaţie de la Fabrica de morărit şi panificaţie şi „Moldoplast“. Pe marginea spectacolelor susţinute de cele două formaţii s-a purtat un fructuos dialog despre acest gen artistic, despre necesitatea permanentizării activităţii brigăzilor artistice de agitaţie la locul de muncă. (Ștefan Mihalache, corespondent). UMOR DE ARMINDENI Epigrame Cenaclului epigramiştilor ziarului „Flacăra laşului“ Adevăru-i evident : In acest rîvnit cenaclu Intră unii cu şperaclu Dar rămîn cei cu talent. NICOLAE TATOMIR Unei ospătare de la restaurantul din Grădina „Copou“. M-am jurat să nu mai risc ! Căci restul de patru lei. M-a trimis azi, dumneaei, Să-l iau de sub obelisc... MIRCEA SCARLAT FASOI.A Zîmbiți, vă rog ! Desen de C. CIOSU 1 FIACARA IA$ULui| in 74 sfere Radio laşi \ 11 * S Programul de seară (1 Mai) : » 17,00 Radiojurnal; 17,15 „1 Mai muncitoresc“ — program de cin- tece ; 17,30 Poemele întîiului de 1 Mai ; 17,40 Muzică uşoară — ^ varietăţi ; 18,00 însemnări de î Armindeni ; 18,15 Imaginea ţării — în opereta românească ; 18,30 Romanţe, cîntece de petrecere şi 7 jocuri populare ; 19,00 Eveni- | mentele zilei : 19,10—20,00 Re- I vista melodiilor ■ — ediţie spe- » cială, de dimineaţă (2 ^ Programul mai) ; 8,00 Buletin de ştiri ; I 8,15 Dumbrava minunată — emi- ’ siune pentru preşcolari ; 8,30 ^ Azi, în sat la noi ; 9,00 Cînte- cui care mi-e drag ; 9,30 Co- * respondenţe şi muzică ; 10,00 Ştiri ; 10,05—11,00 Patru plus 7 unu — plus ... muzică. ţ Televiziune 9,00 „1 Mai muncitoresc“. E- 1 misiune de cîntece şi versuri închinate partidului, zilei de 1 Mai, prezentului socialist al pa- triei noastre : 9.20 Micul ecran pentru cei mici : „Soare de mai“. Emisiune de cîntece Versuri : 9,40 Dans şi muzică de pe meridianele lumii : 11,30 Steluţele animaţiei : 12,25 Con- I cert simfonic popular : 13,00 Te- ^ lex : 13.10 Album de primăva- « ră : 15.00 Tara mea, mîndria mea : 15.25 Club T. — Vibraţie pentru visare : 13.00 Tenis de cîmp : Austria — România. — Transmisiune de la Viena : 18.00 Film serial : „Pinocchio“. Epi- î sodul V : 19.00 Flamuri purnu- a rii : 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnal : 20.00 Spre comuniste 7 zări. Spectacol literar-muzical- coregrafic : 20.50 Film serial : ..Ko.iak“ : 2.40 ..24 de ore“ — 1 Sport: : 22.00 Universal ionomat. I Caleidoscop muzical-umoristic. ţ 7 Cine»Ttfi*ografe \ - Victoria, orele 9,00 : 11,10 : I \ 14,45 : 16.40 : 18,50 : 21,00 : „Casa 7 ■de la miezul nopţii“- Tineretu- * lui, orele 8,45 : 11.30 : 14.30 : i 17,20 : 20.10 . ..Marele Gatsby“. 1 Republica, orele 9.00 : 11,05 : 14.45 : 16.50 ; 18,55 : 21.00 : „Au- / tomobilul, vioara şi căţelul“. 1 Copou, orele 9.00 : 11,00 : 15.00: i 17.00 : 19.00 • 21.00 : „Comoara / rechinilor“. Nicolina, orele 16,00: 19.00 : „Pe aici nu se trece ?“ “• dc ^ în judeţ. Paşcani : Casa cultură. ..Cei trei muşchetari' Clubul C.F.R., „Piraţii din metrou“ Tst. Frumos. „Zile fier- î hinti“ Ifîrlău, ...I. D. Cahill“. * Podul Iloaiei. „Ce drum sâ a- ţ legi“. Hăbăuceşti, „Duhul aaurui „m. I ip f ei • . Opera Română prezintă astăzi, la ora 19:30, » spectacolul „Văpaia“. { ^ Timpul probabil trep- 4 n npi ' Vremea se ameliorează tot în toate judeţele Moldovei. , Cerul va fi noros. Izolat se vor mai semnala precipitaţii tempo- rare. Vîntul va sufla slab, la în- ceput din sectorul nordic, apoi din cel vest-sud-vestic. Temperatura aerului, ușor variabilă; minimele vor oscila între 0 ile 5 grade, iar 12 grade, maximele ______________________________ Fără mers la iarbă verde... Fără mers la iarbă verde astăzi, ori măcar inline, aceste zile ar fi ca un întîi mai fără umbrelă, ca o poză fără „zîmbiţi, vă rog !“, ca parcul Copou fără studenţi, ca Politehnica fără Simionaş, ca autobuzul „27“ fără „avansaţi înainte !“, ca o excursie la munte fără ploaie, ca o curăţenie fără aspirator care să se defecteze, ca o pagină dactilografiată fără greşeli, ca un „momentan nu avem“ fără „dar puteţi să mai încercaţi“, ca o blondă fără perucă brunetă, ca o noră fără soacră, ca un student fără plete, ca un careu de cuvinte încrucişate fără cuvinte rare, ca o grădină de vară fără bere caldă, ca o sesiune fără restanţe, ca o stradă fără pantofi ortopedici, ca un „avem rezultate bune, tovarăşi“, fără „dar mai sunt şi multe rezerve nevalorificate“, ca un arbitru, fără cartonaşe galbene, ca o tutungerie, fă- Foileton ă specialităţi „Super long“, ca un parc fără „nu călcaţi pe iarbă!“, ca o întîlnire fără o jumătate de oră întârziere, ca un epigramist fără cenaclu, ca un telefon fără „aţi greşit numărul !“, ca un chioşc de ziare fără „nu mai avem „Flacăra Iaşului“, ca strada Lăpuşneanu fără tranzistoare, ca o listă de plată a întreţinerii fără restanţieri, ca un critic de artă fără dicţionarul de neologisme, ca un bal fără rochii lungi, ca magazinul „Moldova“ fără scările rulante oprite la prînz, ca divizia B fără C.F.R. Paşcani, ca o rudă care vine pentru o săptămână fără să te anunţe, ca Bîrnova fără pîrtia de schi, ca un cămin cultural fără formaţie de chitare, ca un ospătar fără bacşiş, ca multe altele fără de care nu se poate. Ce mai, ar fi trist, ca o nuntă fără lăutari, sau ca un foileton fără ... CONST. I’AlADUŢA — Nu cumva, Tilică?!... Cine e „Poli“ aia care te incintă atîta, alteori îţi dă dureri de cap, de o pomeneşti şi prin somn?! Desen de T. BENTA