Flacăra Iaşului, iunie 1976 (Anul 32, nr. 9229-9254)
1976-06-01 / nr. 9229
I Proletari din toate ţările, iniţi-vat Organ al Comitetului Judeţean Iaşi al P.C.Lr. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXII — Nr. 9229 Marţi, 1 iunie 1976 4 pagini — 30 bani MIRCEA RADU IACODAN \ s \ \ \ \ \ \ \ s s s Mi se pare mai mult decit evidentă, în ultimii cinci ani, adîncirea pro- tesului de democratizare a culturii noastre, demo- cratizare in virtutea că- treia toate centrele, toa- te zonele tării au fost chemate să participe, ac-itiv şi efectiv, la via- ţa culturală a Româ- niei socialiste. Din a- 1 cest punct de vedere, laşul, ca şi celelalte ju- i deţe ale Moldovei, oferă un exemplu mai mult de- 1 cit elocvent. Iată, simplu, i cîteva cifre. Din 1971 şi I i pînâ astăzi s-au tipărit: * * la Iaşi, de trei ori mai I multe cărţi decit intr-un întreg sfert de veac , I (1944—1969) şi într-un ti- ju raj total de 22 de ori mai mare. În aceeaşi pe- rioadă, scriitorii ieşeni au semnat mai multe cârţi decit în oricare alţi cinci ani editoriali ieşeni, de 1 îa . . . Variaam şi pînă în zilele noastre. La cele 1 1199 manifestări literare organizate între noiem- ' brie 1971 şi mai 1976 de ± i către Asociaţia scriitori-ilor din Iaşi au participat 1a peste 500.000 de iubitori ! ai literaturii, din uzine, şcoli, de la sate, adică, după evidenţele noastre, de 11 ori mai mult decit în precedenţii ani. Şi nu numai sporul numeric, oricit de spectaculos, este în măsură să exprime climatul de emulaţie pe care l-a determinat, în frontul cultural ieşean, adoptarea Programului i- Ideologic al partidului. „ Sporul în substanţă este cel mai revelator, Orienţă (continuare în pag. a 2-a) . în pregătirea Congresului educaţiei politice şi culturii socialiste !—Sporul de substanţă şi eficienţă în cultura ieşeană GRIJĂ COMUNISTĂ PENTRU CREŞTEREA TINERETULUI Formarea tineretului, integrarea lui profesională şi socială, a constituit în ultimii ani o preocupare centrală a organizaţiei de partid de la întreprinderea „Victoria“ Iaşi. Şi este firesc, dacă avem în vedere că vîrsta medie a lucrătorilor noştri este în jurul a 22 de ani, peste 80 la sută dintre ei fiind tineri. Eforturile noastre au început cu căutarea şi folosirea unor forme şi metodecare să faciliteze integrarea socio-profesională a tinerilor) înainte ca ei să fi devenit angajaţii unităţii. Este vorba de conlucrarea strînsă cu şcoala (Grupul şcolar al M.I.U., unităţile de învăţămînt superior), prin acţiunile de integrare a învăţămîntului cu producţia. După cum este ştiut, în întreprinderea noastră se desfăşoară o bună parte a activităţii Facultăţii de chimie industrială (pentru finisajul textilelor) şi funcţionează un atelier-şcoală al Facultăţii de textile. De asemenea, sistemul organizat prin care elevii Grupului şcolar al M.I.U. fac practica productivă direct la maşini se dovedeşte a fi de mare importanţă pentru integrarea rapidă a absolvenţilor în producţie. Comitetul de partid pe întreprindere a acţionat sistematic pentru perfecţionarea acestei conlucrări, urmărind şi realizînd efectiv o eficienţă mereu sporită în pregătirea profesională a viitorilor lucrători. Desigur, ponderea muncii pentru integrarea tînărului în viaţa întreprinderii, precum şi în viaţa socială, se desfăşoară după angajarea acestuia. Comitetul de partid din unitate, împreună cu comitetul oamenilor muncii, a acţionat în ulti- Ing. ALEXANDRINA ARDELEAN secretara comitetului de partid de la întreprinderea „Victoria“ (continuare în pag. a 2-a) Spectacol omagial Ieri seară, a avut loc în sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi un spectacol organizat in pregătirea Congresului educaţiei politice şi culturii socialiste. La spectacol au luat parte cadre de conducere ale organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai judeţului Iaşi, care vor participa ca delegaţi la Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste, alţi oameni ai muncii. La realizarea spectacolului şi-au dat concursul orchestra Filarmonicii „Moldova“, corurile reunite ale Operei şi Filarmonicii, actori ai Teatrului Naţional, solişti şi balerini de la Opera ieşeană, ansamblurile folclorice din Centrul universitar şi de la Combinatul de fibre sintetice. Scenariul şi regia spectacolului, care s-a bucurat de deosebit succes, sunt semnate de Mihai Zaborilă de la Opera ieşeană. Conducerea muzicală aparține dirijorului Ion Pavalache. Arhitectură modernă ieșeană. Imagine de la Facultatea de chimie și inginerie chimică. La parametrii proiectaţi La întreprinderea de tricotaje „Moldova“, instalaţia de imprimat care, în ultimul timp, a fost completată cu rama de termofixat, funcţionează la întreaga capacitate. Se obţine o imprimare de bună calitate. Caracteristicile tehnice ale acestei instalaţii o situează printre cele mai moderne din ţară. Buna funcţionare a acestei instalaţii permite diversificarea mai largă a producţiei şi, implicit, creşterea cererilor din partea beneficiarilor. Au început recoltatul verzei din solar La C.A.P. Gorban se cultivă legume pe 30 de hectare, din care o parte în solarii. Recent a început recoltatul verzei din solar, livrîndu-se C.KF.-ului primele cantităţi. Tot aici a fost pus în funcţiune sistemul de irigaţii, cu conducte îngropate, din jurul sectorului zootehnic. La Depoul C. F. R. Iaşi TOT MAI MULTE VAGOANE PENTRU „TRENUL“ ECONOMIILOR DE COMBUSTIBIL Valoarea economiilor de combustibil realizate de la începutul anului de către colectivul Depoului C.F.R. din Iaşi depăşeşte o jumătate de milion lei. E mult, e puţin ? „Este destul de mult, apreciază ing. Ştefan Deciu, şef pe schimb al Depoului. Este mult, dacă ţinem seama de câţiva factori esenţiali : normele mobilizatoare, faptul că, în prima parte a anului, volumul mărfurilor transportate s-a situat la nu ni- ocuparea pentru ca starea tehnică a locomotivelor să fie cea mai bună, în orice cripă. Din acest motiv, zilnic, se face proba de laborator a uleiului fiecărei locomotive, pentru a supraveghea aparatura de injecţie — deci arderea totală a combustibilului. De altfel, referindu-se la această aparatură specială, _______ lăcătuşul Gh. Si” Reducerea cheltuielilor materiale — Samionescu şi mai-,strul V. Pasalie ne-au argumentat, pe larg, importanţa bunei sale reverul aşteptărilor problemă „la zi“ vizii, ne-au arătat şi. In aceste con- — aparatura moderdiţii, economia ob- —— ţinută — care se situează la nivelul angajamentului luat — reprezintă rodul unor serioase eforturi“. Am încercat apoi, împreună cu fcov. Ioan Niţă, preşedintele comitetului sindicatului, să vedem căile prin care s-a obţinut această importantă (apreciem noi) economie. Este vorba, am putut vedea, despre metode specifice feroviarilor, dar care, adaptate, pot sluji drept model in orice unitate de alt profil. Reţinem, în primul rînd, permanenta grijă pentru folosirea la maximum a capacităţii de transport, ştiut fiind că, aproape indiferent de cantitate, corsumul e acelaşi. Apoi, pro CONST. PAlĂDUŢA (continuare în pag. a 2-a) nă de testare cu care este dotat Depoul. „Comportarea unei locomotive în parcurs, inclusiv deci cit de economic lucrează — iată cartea de vizită a noastră, a celor de la atelierul reparaţii“ ne spunea tov. Simionescu. Dar esenţial este şi modul în care este condusă propriu-zis locomotiva. „Oamenii noştri, apreciatov. V. Ştefan, secretarul comitetului de partid, sunt încredinţaţi că de ei depinde totul pentru a folosi optim combustibilul şi fac totul pentru aceasta. Sunt, de altfel, extrem de rare cazurile când, pe un traseu, Sute şi sute de ieşeni au participat din nou duminică la săparea viitoarelor canale de desecare din zona Tomeştilor. Un clişeu: aspect de muncă din porţiunea revenită angajaţilor întreprinderii de prelucrare a lemnului. Foto : L. Stratulat Şi orăşenii pot ajuta pămîntul să rodească mai bine Un adevăr demonstrat pe şantierul de la Tomeşti Cei care consideră că înfăptuirea programului judeţean de îmbunătăţiri funciare îi priveşte doar pe locuitorii satelor greşesc. Şi intr-adevăr aşa este pentru că, la urma urmei, sporirea producţiei agricole ne interesează pe toţi, şi dacă putem face ceva în această direcţie, ni se cere tuturor să punem umărul. De altminteri, aşa se şi explică faptul că în cadrul acestui program figurează şi unităţile de pe cuprinsul municipiului Iaşi cu sarcini destul de importante. Astfel, numai în acest an ieșenii trebuie să realizeze prin muncă patriotică un volum de terasamente de circa 53.000 m.c. Lucrările respective au menirea să pună mai bine în valoare peste 300 de hectare de teren din zona Abator — Iîolboca — Tomești. Este vorba în majoritate de o serie de păşuni şi fineţe, aparţinînd de Consiliul popular municipal şi date în folosinţă cooperativelor agricole Holboca şi Tomeşti , dar care nu dau randamentul posibil din cauza băltirilor. De fapt, circa 50 de hectare sunt total neproductive fiind în permanenţă ocupate de bălţi. Tocmai pentru înlăturarea acestor necazuri s-a proiectat reţeaua de desecare la re- Prin îmbunătăţirile funciare de a.1, la recoltele bogate de inliner alizarea căreia s-a şi trecut de fapt în luna curentă. Cită înţelegere s-a găsit din partea unităţilor ieşene se vede și din faptul că unele dintre ele au și raportat deja realizări notabile. Astfel, întreprinderea comercială de stat mărfuri alimentare figurează de acum cu aproape 1.100 m.c., Regionala căi ferate cu 800 m.c., întreprinderea de piese auto cu 700 m.c, întreprinderea de ulei cu 250 m.c., întreprinderea comercială cu ridicata produse alimentare cam cu acelaşi volum etc. Oamenii au lucrat fie în orele libere din timpul săptămînilor, fie duminicile. Ca şi pînă acum, duminica trecută a fost pe şantierul de aici la fel de animată ca orice zi de lucru obişnuită. Numai de la Întreprinderea de prelucrare a lemnului veniseră pe şantier mai bine de 150 de oameni. „Azi — ne spunea, tov. Octav Amarandei, secretarul comitetului de partid pe întreprindere , participă, de fapt, doar colectivul secţiei a IlI-a. După această zi de debut intenţionăm să continuăm săpăturile şi în orele libere din timpul săptămînii pînă cînd fiecare din angajaţii noştri îşi va realiza metrul cub de terasament ce-i revine“. Tot duminică i-am găsit, pe alte porţiuni ale viitoarelor canale de desecare din zona Tomeştilor, şi pe lucrătorii Combina(continuare în pag. a 2-a) C. GREGORIAN (continuare în pag. a 2-a) || ! De ziua copiilor lumii Mugurii viitorului ION ISTRATI 2 ‘ Cum sunt, aceştia-s , cuminţi ca floarea candidă de albă lalea, sau puşi pe şotii şi uşernici, curaţi ca oul şi sănătoşi precum , harbuzul roşu, sau, uneori, mai firavi, zburdalnici ca iezii şi poznaşi ori ruşinoşi cum e răsura înflorită, de-o angelică inocenţă sau obrăznicuţi citeodată — aceştia-s copiii noştri! Şi copiii noştri, cei care-s foarte buni, sau, desigur, o graţie nouă, şcolii, societăţii, au să devină mai buni, sînt mugurii de aur ai noilor generaţii ale viitorului ţării. De cum prind să gîngurească, să surîdă şi să le răsară zîmbetul pe buze, mereu, mereu învaţă. De asta, copiii trebuie crescuţi cu toată bună luarea aminte. Nouă, păruiţilor, ne este de datorie să o dăm şi să adăugăm copiilor noş-i tri ceea ce ne-a lipsit cînd eram .