Flacăra Iaşului, septembrie 1976 (Anul 32, nr. 9307-9332)

1976-09-01 / nr. 9307

Pin experienţa unei comisii de organizare a producţiei Fiecare angajat - coautor la elaborarea studiilor Cu unele mici rezerve, se poate vorbi de o bună experienţă în activitatea desfăşurată de comisia de organizare a producţiei şi a muncii, de pe lingă consiliul oamenilor muncii de la întreprinderea „Ţesătura“. — Ne străduim ca toţi membrii comisiei — spunea economistul D-tru Damian, preşedintele comisiei — să aducă o contribuţie cit mai mare şi operativă la soluţionarea problemelor reclamate de producţie. Nu ne programăm multe lucruri, dar ceea ce stabilim este lege. In general, ne propunem cite trei probleme mari pe trimestru. Pe lingă acestea, mai intervin şi situaţii neprevăzute, unde noi sîntem solicitaţi să intervenim cu promptitudine. Din cei 11 membri ai comisiei, 9 sînt autori efectivi de Studii, aducîndu-şi contribuţia cu competenţa şi autoritatea cunoaşterii în amănunt a situaţiei existente în secţiile productive. Nu trebuie înţeles că numai ei se ocupă de găsirea soluţiilor optime. Sunt antrenaţi şi alţi specialişti, muncitori şi tehnicieni. Luptăm împotriva opticii eronate a unor cadre din conducerile secţiilor, aceea de a se limita numai la solicitări, fără a încerca să sugereze şi căile de rezolvare a situaţiei reclamate. Uneori, întîmpinăm greutăţi în faza de implementare a unor studii de organizare. Am constatat aici preocupări susţinute pentru creşterea numărului celor care consumă mai multă materie cenuşie. Un exemplu este concludent. La începutul lunii august s-a hotărît efectuarea unei analize minuţioase în secţia de finisaj, unde activitatea, după un oarecare reviriment, se desfăşura sub nivelul cerinţelor. Comisia de organizare trebuia să-şi spună cuvîntul, să vină cu soluţii de optimizare. Au fost atrase numeroase cadre de la laboratorul de ergonomie, din compartimentul mecano-energetic, de la oficiul de calcul, serviciul de programare şi, bineînţeles, specialişti din secţia de finisaj. S-au tras concluzii, s-au făcut propuneri ce îşi dovedesc eficienţa : îmbunătăţirea metodologiei de lansare a planului în secţie, defalcarea acestuia pînă la ultima maşină ; fundamentarea fişelor tehnologice pentru articolele cu pondere mare ; îmbunătăţirea formei acordului global ş.a. Nu au lipsit nici propunerile bazate pe principiile de ergonomie aplicată : confecţionarea unui dispozitiv de ridicare a ţesăturilor la mesele de ajustaj, precum şi dotarea acestora cu sertăraşe şi scaune corespunzătoare, reorganizarea activităţii echipei în vederea asigurării unui grad uniform de ocupare ş.a. Deşi nu s-au finalizat încă toate măsurile, în secţia finisaj situaţia a început să se schimbe în bine. De asemenea, comisia a analizat structura organizatorică din compartimentul mecano-energetic, a stabilit formaţiile de lucru la echipele de întreţinere şi lucrările pe tipuri de repa- EUGENIU ZIDARIŢA (continuare în pag. a 2-a) Ioan Agachi, unul dintre fruntaşii secţiei a II-a, atelierul profile, de la întreprinderea metalurgică. Foto : S. Leonid Cantităţi suplimentare de ţesături Un bilanţ rehnic, după 8 luni, a încheiat colectivul întreprinderii de mătase „Victoria“. Ing. Mihai Mancaş, directorul tehnic al unităţii, ne informează că prevederile planului fizic au fost depăşite cu 40.000 m.p. ţesături. De remarcat faptul că sporul de producţie a fost obţinut în condiţiile unei calităţi ireproşabile. Am fost informaţi că în întreprindere, în cursul lunii august, au fost constituite „cercuri ale calităţii“ pînă la nivelul formaţiilor de lucru. In urma acestei iniţiative, fiecare zi se soldează cu noi măsuri concrete care vizează îmbunătăţirea calităţii produselor. initiative — economii La Depoul C. F. R. Paşcani, spiritul de iniţiativă caracterizează pe mulţi muncitori şi specialişti. Iată cîteva exemple. Muncitorii conduşi de maiştrii N. Popovici, M. Răţoi şi D. Ancuţa au efectuat reparaţii la 5 turbosuflante, economisind circa 300.000 lei. Economii importante a adus şi Aurel Ursu care s-a specializat în repararea vitezometrelor. Cu prilejul reparării ultimelor două aparate de acest fel, el a economisit materiale în valoare de 5.000 lei. Alte iniţiative se referă la colectarea de metale vechi a căror valoare se ridică la peste 100.000 lei. La această acţiune a participat întregul colectiv. V. Prodalea, mecanic la Depoul C.F.R. Paşcani Paşcani Realizări în construcţiile şcolare PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Facăra Iaşului“). Şi în acest an, organele locale de partid şi de stat s-au preocupat mai îndeaproape de realizarea în termenul fixat a noilor construcţii din reţeaua şcolară păşcăneană. Ponderea noilor obiective şcolare se află în cartierul Gării care, în actualul cincinal, cunoaşte o frumoasă dezvoltare şi modernizare. Dar iată despre ce construcţii este vorba : la Grupul şcolar al I.M.M.R. se vor da în folosinţă un nou cămin cu 303 locuri şi un modern atelier-şcoală bine utilat. Tot aici, pe noua stradă denumită a Izvoarelor, s-a înălţat o modernă şcoală cu 16 săli de clasă, cu laboratoare, unde va funcţiona Şcoala generală nr. 4, cu clasele I—X. De asemenea, importante lucrări de renovare s-au efectuat la clădirea fostei şcoliprofesionale de pe strada Gării, s-a introdus încălzirea centrală, a fost revizuită instalaţia electrică şi cea sanitară , în sălile de clasă s-a bătut parchet, deci s-au creat condiţii optime pentru elevii claselor I—IV de la noua şcoală ajutătoare, cu internat. La Şcoala generală nr. 2 din cartierul Fîntînele s-a mai construit o anexă cu 4 săli de clasă, laborator şi atelier-şcoală, introducîndu-se în întreaga şcoală încălzire centrală. Pe strada M. Kogălniceanu, se termină lucrările la noua C. Fîntînaru (continuare în pag. a 3-a) in acest stadiu se află lucrările de extindere a Şcolii generale nr. 2 din Bucium, care trebuia să fie dată în funcţiune la 15 august. Ce părere are Trustul de construcţii din Iaşi, care este executant ? • • • • • • TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST LUXEMBURCHEZ, CONDUSA DE LYDIE SCHMIT, PREŞEDINTELE PARTIDULUI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului. In cursul întrevederii s-a făcut un schimb de vederi asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide. In acest cadru, a fost subliniată necesitatea dezvoltării relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Luxemburghez, dintre România şi Luxemburg, de ambele părţi fiind evidenţiată dorinţa de a acţiona pentru amplificarea acestor raporturi în diferite domenii de activitate. S-a apreciat că dezvoltarea legăturilor dintre cele două partide şi state este în interesul ambelor popoare, al afirmării spiritului nou în relaţiile intereuropene. In acest context, a fost reliefată necesitatea intensificării eforturilor din partea guvernelor, a forţelor politice din fiecare ţară, a popoarelor în vederea îndeplinirii prevederilor Actului final adoptat la Conferinţa pentru securitate şi cooperare in Europa, realizării unor măsuri concrete de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, soluţionării constructive a problemelor complexe ale contemporaneităţii. A fost relevată, în acelaşi timp, necesitatea lichidării subdezvoltării, a decalajelor economice, fapt care impune statornicirea u unor relaţii de egalitate şi echitate între state, instaurarea unei noi ordini economice internaționale. O • Ieri, la Iaşi, şi-a încheiat lucrările Consfătuirea interjudeţeană a cadrelor de conducere din agricultură Ieri, în Sala sporturilor din Iaşi, şi-a încheiat lucrările Consfătuirea cadrelor de conducere din agricultura judeţelor Bacău, Botoşani, Galaţi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Iaşi. La consfătuire au participat preşedinţii şi ingineriişefi din cooperativele agricole de producţie, directorii şi inginerii şefi din întreprinderile agricole de stat, directorii staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, inginerii şefi ai consiliilor intercooperatiste, directorii asociaţiilor economice intercooperatiste, cadre de conducere de la direcţiile (continuare în pag. a 3-a) CARNET Duzii S-a încheiat recent, in judeţul nostru, acţiunea de creştere a viermilor de mătase, ediţia ’76. Bilanţul, exprimat în cantitatea de gogoşi obţinută, nu prea bucură. Deşi producţia este ceva mai mare faţă de anul trecut, ea este încă departe de sarcini. Acolo unde frunza de dud a existat din belşug, rezultatele au fost bune şi chiar foarte bune. Aglaia V. Luca din Costuleni, de pildă, a obţinut 1,6 kg. de gogoşi la gramul de săminţă primit, iar Aurica Leşanu din Aroneanu — 1,9 kg. Recordul pe judeţ l-au obţinut, elevii Şcolii generale din Aroneanu cu 2 kg. de gogoşi pentru fiecare gram de săminţă. Bune rezultate au obţinut şi elevii şcolilor generale din Prisăcani, Dumbrava (comuna Ciurea), Leţcani, Costuleni, Bivolari, Trifeşti, Hoiţa. Probat. La cooperativele agricole, însă, randamentul a fost mult mai mic : Vînători — 1 kg., Aroneanu — 0,930 kg., Bohotin — 0,432 kg. Motivul se apreciază a fi insuficienţa hranei, adică a frinzei de dud. Pentru viitorii ani, judeţul are sarcini mult mai mari in domeniul sericiculturii, activitate G. VORONEANU (continuare în pag. a 3-a) . Intr-o pauză a consfătuirii, ciţiva dintre participanţi vizitînd expoziţia „Agricultura judeţului Iaşi în cincinalul 1976 — 1980“, organizată în holul Sălii sporturilor. I Turnee teatrale în perioada 26 septembrie — 6 octombrie, un co- lectiv al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi va efectua un turneu în Republica Democrată Germană, cu spectacolele „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale şi „Amfi- trion“ de Peter Hacks. Se continuă, astfel, relaţiile devenite tradiţionale dintre Naţionalul ieşean şi Teatrul Naţional German din Weimar. La rîndul său, acesta din urmă va întreprinde un turneu în ţara noastră, la sfîrşitul lui noiembrie şi începutul lunii decembrie.