Flacăra Iaşului, octombrie 1976 (Anul 32, nr. 9333-9359)

1976-10-01 / nr. 9333

a Ca Incrin Insulin Organ a! Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXvi— Nr. 9333 | Vineri, 1 octombrie 1976 4 pagini — 30 bani Proletari din toate ţările, aniţi-vâ! | ---- Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi agricole de producţie şi de cercetare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut, joi dimineaţa, o vizită de lucru în unităţi agricole de producţie şi de cercetare, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa—Giurgiu. Institutul, creat la indicaţia conducerii partidului, îşi propune să rezolve multiple probleme vizînd activitatea în acest domeniu. Problemele legate de irigaţii, desecări şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt studiate de mai mulţi ani. Deşi au fost obţinute unele rezultate în proiectarea sistemelor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că specialiştii din acest domeniu nu pot fi mulţumiţi cu ce s-a realizat pina acum şi a criticat aspru Institutul de cercetări de la Băneasa—Giurgiu pentru neajunsurile care s-au manifestat în sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face cercetare de dragul cercetării. Revoluţia tehnică în agricultură — arăta secretarul general al partidului — trebuie sa înceapă cu revoluţia in concepţia oamenilor. In modernizarea agriculturii trebuie să pornim de la o concepţie nouă. Dînd dovadă de îndrăzneală şi imaginaţie, cercetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceasta nu vor putea fi obţinute rezultatele dorite. Referindu-se in mod direct la activitatea Institutului de la Băneasa—Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea abordării problemelor într-o concepţie unitară şi a dispus reorganizarea radicală a activităţii institutului pe noi principii, pentru a corespunde cerinţelor pe care le ridică modernizarea continuă a agriculturii. Avînd în vedere suprafeţele mari care urmează să fie amenajate pentru irigat în acest cincinal şi în perspectivă, secretarul general al partidului a subliniat din nou necesitatea perfecţionării metodelor de irigare. S-a indicat să se acţioneze mai intens în vederea extinderii metodei de irigare prin brazde, care asigură, cu costuri de producţie economicoase, pătrunderea apei la o adîncime mai mare, reduce pierderile in reţea, sporeşte gradul de mecanizare la efectuarea udărilor. Trebuie combătută rezerva manifestată la unii cercetători şi specialişti faţă de extinderea acestui sistem de irigare prin brazde. Discuţiile referitoare la metodele de aplicare a irigaţiilor au continuat în cîmp, unde au fost prezentate diferite utilaje aflate în dotarea institutului. în dialogul purtat cu specialiştii în agricultură prezenţi pe cîmp, secretarul general al partidului a indicat căile şi mijloacele ce trebuie puse în valoare pentru îmbunătăţirea utilajelor şi a tehnologiei la culturile irigate, pentru sporirea eficienţei economice a irigaţiilor, care trebuie să se concretizeze în producţii tot mai mari obţinute pe terenurile amenajate în acest scop. Dacă îi dăm pămîntului apă şi îngrăşăminte trebuie să asigurăm şi o densitate mai mare de plante la hectar, mult mai mare decit o aveţi aici — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, după ce a examinat starea recoltei în unele lanuri de porumb. Aceste probleme vizează nu numai pe cei ce se ocupă de irigaţii, ci şi pe creatorii de soiuri. In acest sens, sunt hotărltoare colaborarea şi cooperarea în cercetare şi producţie a cadrelor din toate institutele şi unităţile de cercetare cu specific agricol. Pe linia acestor preocupări au fost abordate şi unele aspecte ale perfecţionării sistemelor de irigaţii prin aspersiune la porumb şi alte culturi cu vegetaţie înaltă, care să asigure mobilitate şi randament sporit în folosirea instalaţiilor. Cadre de conducere din Institutul de cercetare pentru mecanizarea agriculturii şi întreprinderea de specialitate a judeţului Ilfov au prezentat apoi mai multe sisteme de maşini şi utilaje pentru regenerarea în adîncime a solului şi creşterea potenţialului său productiv, pentru aplicarea îngrăşămintelor, erbicidelor şi substanţelor pentru combaterea dăunătorilor, prin tehnologii de mare randament. Analizînd indicatorii tehnico-funcţionali ai utilajelor în cadrul unor demonstraţii practice, secretarul general al partidului a apreciat că trebuie depuse in continuare eforturi pentru reducerea preţului de cost al acestora, pentru îmbunătăţirea caracteristicilor productive ale acestora. S-a indicat ca întregul complex de măsuri stabilit pentru desecarea terenurilor cu exces de umiditate, pentru afînarea adîncă a solului, de extindere a irigaţiilor la culturile ce reclamă astfel de lucrări să se coreleze cu sarcinile privind organizarea teritoriului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, totodată, necesitatea creării unor agregate complexe care, la o singură trecere pe teren, să execute simultan mai multe lucrări. La întreprinderea agricolă de stat Pruradu a fost abordată o altă latură a preocupărilor actuale din agricultură, și anume, modul cum sunt îndeplinite sarcinile stabilite de Congresul al XI-lea privind folosirea cu randament sporit a pămîntului şi creşterea producţiei agricole. In discuţiile pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a purtat aici cu cadrele de conducere şi specialiştii, s-a reliefat faptul că pe cele peste 25 000 hectare, transformate în terenuri arabile, se cultivă în prezent grîu, orz, porumb, soia, floarea-soarelui, orez, iar producţiile obţinute la hectar depăşesc cu mult media pe ţară. Apreciind rezultatele obţinute, precum şi planurile de viitor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare să elaboreze un program de amenajare şi folosire în scopul producţiei şi a terenurilor situate in pantele care duc spre terasa Dunării. In cooperare cu unităţile agricole cooperatiste, pe aceste terenuri — subliniază secretarul general al partidului — s-ar putea obţine producţii bune de struguri şi fructe. Discuţiile sunt continuate apoi în timpul examinării câtorva lanuri de porumb unde recoltarea este în toi. Interesîndu-se ce soiuri se folosesc, care este densitatea plantelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază că in condiţiile pedoclimatice existente, prin sporirea densităţii s-ar putea realiza producţii de porumb de peste 10 000 kg. la hectar, recoltele de pe unele suprafeţe demonstrînd din plin acest lucru. Se subliniază, de asemenea, necesitatea ca prin aplicarea unor tehnologii de scurtare a perioadei de vegetaţie să fie extinse culturile duble, şi în special cele de porumb pentru boabe, pe suprafeţe cit mai mari, asigurîndu-se, totodată, cantităţile necesare dezvoltării zootehniei. În ceea ce priveşte gama culturilor, secretarul general al partidului consideră că această zonă este deosebit de fertilă şi pentru legume şi recomandă să se dezvolte în viitor şi acest sector. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu însărcinează Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare să ia măsuri ca în zona Băneasa— Prundu—Greaca să se organizeze un Complex agro-industrial, cuprinzînd întreprinderile agricole de stat de aici și institutul de cercetări, la care să fie asociate și consiliile intercooperatiste învecinate. O asemenea unitate, apreciază secretarul general al partidului, ar putea constitui un model, o experienţă bună pentru alte zone ale ţării. Un alt moment al dialogului de lucru al secretarului general al partidului cu specialişti din agricultură a avut la I.A.S. Adunaţii Copăceni, unde au fost abordate probleme esenţiale vizînd creşterea producţiei de lapte şi carne in sectorul de taurine. In cadrul expoziţiei organizate aici de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de centrala şi institutele de cercetări de profil s-a reliefat că, in decurs de numai un an, a fost concepută şi realizată o gamă completă de noi echipamente pentru mecanizarea mulsului , concretizîndu-se astfel una din preocupările actuale privind modernizarea zootehniei şi creşterea productivităţii. Secretarul general al partidului a apreciat faptul că la baza concepţiei acestor instalaţii stau elemenite tipizate în proporţie de aproape sută la sută, astfel încît acestea pot fi adaptate uşor in raport de efectivul de animale şi condiţiile specifice ale unităţilor zootehnice. Secretarul general al partidului a cerut specialiştilor să studieze căile de reducere în continuare a gabaritelor, reducerea consumului de metal, utilizarea pe scară mai largă a maselor plastice, fibrelor din sticlă în realizarea instalaţiilor destinate sectorului zootehnic şi, totodată, să se găsească, încă din faza de proiectare, soluţii mai simple, mai economice şi totodată eficiente. Abordîndu-se problema tehnologiilor de creştere a animalelor, au fost prezentate rezultatele şi experienţa dobîndite pînă acum pe linia extinderii sistemului de stabulaţie liberă în grajduri, continuare în pag. a 2-a) In paginile 2 — 3 Două căi sigure pentru reducerea cheltuielilor materiale: organizarea şi iniţiativa Sport Tribuna revoluţiei tehnico-ştiinţifice Cu ochii cetăţeanului sss s. I Pe frontul recoltei-o mobilizare mai bună ca oricînd ! „Comitetul Politic Executiv se adresează organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare, tuturor oamenilor muncii din agricultură să ia toate măsurile pentru strîngerea rapidă şi fără pierderi a întregii recolte şi îndeplinirea planului de livrări la fondul de stat, pentru realizarea arăturilor de bună calitate şi însămînţarea culturilor de toamnă în perioada optimă, care să asigure condiţiile unor producţii cit mai bune pentru anul viitor“. (Din Comunicatul privind şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 septembrie a.c.). Muncie cîmpului trebuie puse înaintea tuturor treburilor Aşa cum s-a subliniat la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 septembrie a.c., organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare, toţi oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi să-şi concentreze eforturile la strîngerea rapidă şi fără pierderi a întregii recolte, la executarea arăturilor şi însămînţărilor de toamnă în perioada optimă. Şi în unităţile consiliului intercooperatist Holboca, comandamentele comunale au stabilit programe concrete de muncă pentru urgentarea lucrărilor agricole din actuala campanie. La C.A.P. Holboca atît forţele mecanice, cit şi cele manuale sunt mobilizate acum la recoltatul florii-soarelui şi porumbului pentru boabe, la arat şi semănat Tov. Gheorghe Toia, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a spus că la recoltatul florii-soarelui se acţionează cu 5 combine „Gloria“ (au mai rămas de recoltat doar 50 de hectare), iar la semănatul griului cu 4 agregate. Celelalte tractoare din secţia S.M.A., condusă de Alexandru Străinu, care deserveşte această unitate, sunt mobilizate la executarea arăturilor (suprafaţa ce urmează a fi însămînţată cu grîu, 500 de hectare, este deja pregătită). In acelaşi ritm se lucrează şi la C.A.P. Victoria. Aici a fost recoltată floarea-soarelui de pe 270 de hectare, din care manual de pe 120 de hectare. Sfecla de zahăr a fost recoltată de pe aproape 50 la sută din suprafaţa ocupată cu această cultură. Tov. Mihai Duca, preşedintele comandamentului comunal, ne-a spus că de câteva zile s-a început şi semănatul, acţiune la care sînt mobilizate 5 agregate. Pînă acum a fost semănat orzul pe 100 de hectare şi griul pe 50 de hectare. Cele mai bune rezultate le-au obţinut mecanizatorii Mihai Chirilă, Gheorghe Gorea şi Mihai Ilie. Pe tractoarele repartizate la executarea arăturilor şi la pregătirea ANDREI BRATU (continuare în pag. a 2-a) Si la culesul viilor se cere * operativitate După cum ni s-a spus la întreprinderea viei şi vinului, culesul strugurilor se desfăşoară operativ în foarte multe cooperative agricole. In ziua de 29 septembrie, de exemplu, au fost predate unităţilor de vitrificare 120 de vagoane de struguri. In toate unităţile, culegătorii s-au instalat la treabă mai întîi în parcelele atacate de mucegai. Cele mai mari cantităţi de struguri au fost culese la C.A.P.-urile din Comarna, Costuleni, Bohotin şi altele, întreprinderea viei şi vinic.rul a asigurat, cu sprijinii I.T.A., suficiente mijloace de transport, special echipate pentru căratul strugurilor. In unele locuri, aceste mijloace de transport sunt folosite la întreaga capacitate. Exemplu poate fi dat C.A.P. Deleni, unde șeful fermei viticole este tov. Gh. Acornicesei. Aici, conducătorul auto D. Butna- GH. POIANA (continuare în pag. a 2-a) Calitatea producţiei este unul din obiectivele principale ale activităţii ajutoarei de maistru Viorica Ciochină, de la întreprinderea de confecţii din Iaşi. Iat-o, în fotografia noastră, controlind confecţiile lucrate de muncitoarea Elisabeta Năstase. Is 0331 . Cum şi din ce materiale ? ! Pe adresa vicepre- şedintelui Comitetului e- I xecutiv al Consiliului popular judeţean, tov. I Vasile Jitar, a sosit o scrisoare semnată de ing. Decebal Herghelegiu, de la I.M. „Nicolina“, în care sunt cuprinse o seamă de critici la adresa unor concetăţeni certaţi cu ţ legile scrise şi nescrise | ale societăţii noastre. ] Sunt înfăţişate exemple, 1 îndeosebi din cartierele l Alexandru cel Bun şi i Mircea cel Bătrîn, unde I aspectul gospodăresc al ţ blocurilor şi împrejuriimilor acestora lasă în J multe locuri de dorit. Glasvanduri făcute unde şi cum nu trebuie, pa- ' rapete construite ineste- tic de-a lungul spaţiilor verzi, din ţeava, fier be- ton sau plasă sudată. \ ALICE OU ATU \ (continuare în pag. a 2-a)