Flacăra Iaşului, noiembrie 1976 (Anul 32, nr. 9360-9384)

1976-11-02 / nr. 9360

PAGINA A ll-A Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a Biroului Permanent al Consiliului şi Sociale şi Suprem al Dezvoltării Economice a Guvernuulu Republicii Socialiste România (urmare din pag. 1) cercetării ştiinţifice, alimentaţiei publice şi relaţiilor externe. ★ In continuarea şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat despre rezultatele vizi­tei oficiale în ţara noastră a Maiestăţilor Lor Baudouin, regele belgienilor, şi regina Fa­biola. . Comitetul Politic Executiv apreciaza ca această vizită marchează un moment semni­ficativ în dezvoltarea conlucrării fructuoase dintre România şi Belgia. Noua în­ti­uni­re din­tre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi regele Baudouin, desfăşurată sub semnul stimei re­ciproce şi prieteniei ce caracterizează dialogul la nivel înalt romăno-belgian, înţelegerile convenite, documentele semnate cu prilejul vizitei deschid perspective favorabile colabo­rării bilaterale în folosul ambelor popoare, al prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a păcii şi cooperării internaţionale.­­ Raporturile româno-belgiene, întemeiate pe principiile fundamentale ale dreptului in­ternaţional, demonstrează în mod elocvent posibilităţile largi de cooperare între ţări cu orînduiri sociale diferite, atunci cînd ele îşi frazează relaţiile pe egalitate şi respect mutual şi sunt animate de dorinţa înţelegerii, de hotărî­rea de a contribui la triumful nobi­lelor idealuri ale păcii şi progresului ome­nirii. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la rezul­tatele vizitei oficiale în România a Alteţelor Lor Regale Marele Duce Jean al Luxembur­gului şi Marea Ducesă Josephine Charlotte. Vizita înalţilor oaspeţi din Luxemburg re­flectă stadiul atins în dezvoltarea bunelor ra­porturi dintre ţările noastre, relaţii ce s-au amplificat în mod deosebit după vizita făcută de şeful statului român, în 1972, in Luxem­burg. Comitetul Politic Executiv a subliniat cu satisfacţie caracterul rodnic al convorbirilor pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu le-a avut cu Marele Duce Jean al Luxemburgului, cu preşedintele guvernului, ministru al afa­cerilor externe, Gaston Thorn. Comitetul Po­litic Executiv a apreciat pozitiv voinţa expri­mată de cele două ţări de a extinde şi apro­funda relaţiile bilaterale, de a contribui la generalizarea principiilor noi în raporturile dintre state, bazate pe încredere, pe respecta­rea dreptului fiecărui popor de a se dezvolta liber, potrivit aspiraţiilor sale. Comitetul Politic Executiv şi-a însuşit concluziile prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a stabilit ca ministerele şi in­stituţiile interesate să ia toate măsurile pen­tru aplicarea în viaţă a înţelegerilor conve­nite cu prilejul convorbirilor la nivel înalt româno-belgiene şi româno-luxemburgheze, Pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor de prietenie şi colaborare cu aceste state. 9 m O nouă promoţie de medici şi farmacişti a depus jurămîntul Ieri, am avut loc la Iaşi festivităţile prilejuite de de­punerea jurămîntului de că­tre cei 34 de medici şi 17 far­macişti — promoţia 1976 — repartizaţi judeţului nostru. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Să­nătăţii, Uniunii sindicatelor pe ramură, Colegiului jude­ţean al medicilor şi farma­ciştilor, directori ai unităţi­lor sanitare, medici. Tovarăşul Alecu Floareş, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., a adresat cu acest prilej salutul Comitetului ju­deţean de partid, al Consi­liului popular judeţean, noi­lor cadre de specialişti care vor lucra în domeniul ocro­tirii sănătăţii populaţiei din judeţul nostru. ­­m La două decenii de activitate a Operei Române din Iaşi Un amplu program de manifestări Cu prilejul Împlinirii a 20 de ani de existenţă a Tea­trului liric ieşean, mi­­ne 3 noiembrie, ora 19:30, pe scena Operei Române din Iaşi va fi prezentat, în pre­mieră, spectacolul cu opera „Tosca“ de Puccini, în ace­eaşi conducere muzicală şi direcţie de scenă ca in urmă cu două decenii (dirijor : Ra­du Botez, artist emerit. Re­gizor : Hero Lupescu). In ca­drul acestei sărbătoriri, joi, 4 noiembrie, la aceeaşi oră, va fi oferit spectacolul cu baletul „Othello“ de A. Ma­ciavaria­­ri, vineri „Rîul, ra­mul...“, spectacol al Teatrului Naţional din Iaşi, sîmbă­­tă „Nunta lui Figaro“ de Mozart, iar in final — du­minică — opera de inspira­ţie istorică „Ion Vodă cel Cumplit“ de Gh. Dumitrescu. Vor mai avea loc recitaluri în întreprinderi, urmate de discuţii între solişti, regizori şi auditori, privind reperto­riul teatrului liric şi calita­tea interpretării. La sediul operei, se va deschide o ex­poziţie care va ilustra acti­vitatea depusă timp de două decenii. e­e La Piatra Neamţ Stagiune permanentă a Filarmonicii „Moldova“ —1977 a Filarmonicii „Mol­dova“ din Iaşi. Dirijor­­ Emanuel Elenescu, artist emerit. Programul a cuprins „Poem pentru orchestră“ de Mihail Andricu, uvertura fan­tezie „Romeo şi Juliet­a“ de Ceaikovski şi „Simfonia I“ de Brahms. ----------C 9 ----------­Duminică, la Piatra Neamț s-a deschis stagiunea 1976 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat la sărbătorirea Zilei recoltei formare ffin­d»ag. 1) sarea unor sectoare zooteh­nice specializate. Din dialogul cu factori de răspundere s-a relevat că, prin defrişare® unor zone cu mărăcinişuri, desfiinţa­rea unor drumuri de cimp, au­ fost atrase în circuitul a­­gricol. In ultima perioadă, încă 100 de hectare. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu a ce­rut să se Intensifice acţiu­nile care au ca obiect ex­tinderea suprafeţelor arabi­le şi a arătat că mai buna folosire a terenului trebuie să se vadă pretutindeni, să înceapă chiar din Incinta sectorului zootehnic. De 1® Dobrosloveni, elicop­terul prezidenţial s-a îndrep­tat spre Slatina, centrul de reşedinţă al judeţului. Pe stadionul oraşului, un­de a avut loc ceremonia so­sirii, se aflau zeci de mii de locuitori, care au ovaţionat entuziast pentru partid şi se­­cretarul său general. Primul popes s-a făcut la expoziţia intitulată sugestiv: „Agricultura judeţului Olt — realizări şi perspective“. In primele standuri ale ex­poziţiei este relevat modul de folosire a terenului agri­col din judeţ, evidenţiindu-se rezultatele obţinute în ce priveşte executarea lucrări­­lor de îmbunătăţiri funciare — desecări, combaterea ero­ziunii, extinderea irigaţiilor. Sunt prezentate schiţele noi­lor amenajări pentru irigaţii din sistemele Vitomireşti— Dobroteasa şi Bucşani — Cioroiu care, alături de alte amenajări, vor permite ce pînă in 1980 suprafaţa iriga­tă in judeţul Olt să ajungă la 150 000 ha., faţă de 87 OOG ha. in 1975. Rezultatele obţinute ca ur­mare a extinderii mecaniză­rii, chimizării şi a irigaţiilor, a generalizării în practică a cuceririlor tehnicii sunt evi­denţiate în creşterea randa­mentelor medii la hectar. Ci­frele înscrise pe panouri, ex­ponatele prezentate redau su­gestiv succesele obţinute de unităţile fruntaşe : în acest an 5 cooperative agricole din judeţ au obţinut peste 6 000 kg. grîu la hectar, iar 25 co­operative au realizat recol­te între 5 000 şi 10 000 kg. po­rumb boabe la ha. cele din Scorniceşti, Tia Mare, Giuvă­răşi, Izbuceni şi altoie a­u depăşit această cantitate. A-­ceste terenuri sărace şi gre­le, dar lucrate corespunzător, au reuşit să producă tot atît cu­ cele mai fertile terenuri din ţară. Prin urmare , re­marca secretarul general a­l partidului — nu deosebirile de calitate între pămînturi sînt cauza diferenţelor de recoltă, ci deosebirile in fe­lul cum muncesc oamenii. A­­veţi o experienţă bună. Să faceţi totul ca pînă în 1980 asemenea rezultate să se ob­ţină în toate unităţile din judeţ. Totodată, trebuie ac­ţionat mai mul­t în ce pri­veşte mărirea densităţii plantelor la hectar atît la porumb, cit şi la celelalte culturi. Apa vizînd rezultatele ob­ţinute, secretarul general al partidului cere să fie extin­se mai mult culturile succesi­ve, care permit ca, după ma­zăre, orz şi grîu, pe aceleaşi terenuri să se obţină, respec­tiv, porumb pentru boabe, cartofi şi legume, să se cul­tive cartofii pe terenurile eli­berate de plante care se re­coltează devreme, măsură prin care fiecare judeţ poate şi trebuie să-şi acopere nece­sarul local de consum. In cursul vizitării standu­rilor consacrate dezvoltării legumiculturii, pomiculturii şi viticulturii sunt prezentate succesele de seamă obţinute în acest domeniu în judeţul Ol. Se detaşează, îndeosebi, experienţa şi acţiunile în­treprinse in ce priveşte plan­tarea cu nuci a terenurilor în pantă. Obiectivul urmărit este ca, până în 1980, în ju­deţ să se ajungă la 2 milioa­ne de nuci care se plantează pe terenuri în pantă. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu a a­­rătat că trebuie să fie extin­se mai mult salariile atît în unităţile agricole, cit şi­in curţi, să fie organizată mai bine industrializarea legume­lor. Remarcindu-se noile ti­puri de conserve, se reco­mandă realizarea unor pro­duse noi care să asigure di­versificarea alimentaţiei şi uşurarea muncii gospodine­lor. Un loc important în ca­drul expoziţiei îl ocupă zo­otehnia. Sunt oglindite rea­lizările obţinute în ce pri­veşte sporirea efectivelor, stabilirea de noi tehnologii. Reţin atenţia rezultatele co­operativei agricole din Sea­ca în ce priveşte folosirea furajelor grosiere în alimen­taţia bovinelor şi a ovinelor. Secretarul general al parti­dului a recomandat ca, peste tot, să se acţioneze în vede­rea strîngerii tuturor furaje­lor grosiere ce sînt în cîmp — paie, coceni — şi, printr-o prelucrare corespunzătoare, să fie folosite în hrana ani­malelor. De asemenea, s-a indicat ca în judeţ să fie mărit numărul de vaci şi iuninei, iar oile să fie con­centrate in ferme mari. Au fost­ date, totodată, indicaţii în ceea­ ce priveşte colabo­rarea între cooperativele a­­gricole şi cooperaţia de con­sum în cadrul consiliilor in­­tercooperatiste, la prelucra­rea produselor agricole. De asemenea, s-a indicat să fie folosite mai bine fructele de pădure. Sărbătoarea belşugului, a roadelor bogate ale acestor pămînturi ce poartă pecetea vredniciei oamenilor s-a în­cheiat printr-o mare adunare populară desfăşurată în noul centru civic al oraşului. Pe traseul străbătut, de la expoziţia agroalimentară spre locul adunării, locuitorii o­­raşului au făcut secretarului general al partidului aceeaşi primire plină de dragoste şi recunoştinţă. Cîteva momen­te alegorice sugerează in mod pregnant acest lucru — „Dansul aluminiştilor“ ca si „Hora recoltei“, alături de „Nunta din Scorniceşti”. In faţa statuii lui Tudor Vladi­­mirescu, panduri, în costume de epocă, aduc, peste timp, în chip simbolic, salutul lor fierbinte Partidului nostru comunist, prin lupta şi sub conducerea căruia s-au îm­plinit năzuinţele seculare de libertate şi progres ale po­porului român. La această impresionantă adunare consacrată Zilei re­coltei iau parte, de aseme­nea, tovarăşii Cornel Ones­­cu, Vasile Muşat, Vasile Mo­ca­nu, Iulian Ploştinaru, Constantin Dragan, Gheorghe Paloş, Gheorghe Petrescu. Primi-secretari ai comitete­lor judeţene ale P.C.R. Te­leorman, Vîlcea, Argeş, Me­hedinţi, Ilfov, Gorj şi Dolj. Exprimînd sentimentele îm­părtăşite în aceste momente deosebite de toţi cei care muncesc şi trăiesc pe cu­prinsul judeţului, tovarăşul Constantin Sandu, prim-se­­cretar al Comitetului jude­ţean Olt al P.C.R., preşedin­tele Consiliului popular ju­deţean, a deschis adunarea. Au vorbit apoi tovarăşii : Angelo Miculescu, viceprim­­ministru al guvernului, mi­nistrul agriculturii şi indus­triei alimentare, Vasile Bărbu­­lescu, preşedintele C.A.P. Scorniceşti, Ioan Ageu, di­rectorul I.A.S. Variaş, jude­ţul Timiş, Angela Sincu, preşedinta C.A.P. „Unirea“ Corabia-Olt, Florian Fuse­a, directorul S.M.A. Furculeşti, judeţul Teleorman, Marcel Dobra, preşedintele C.A.P. Cîrbovi, judeţul Ilfov, dr. ing. Constantin Bălan, direc­torul Staţiunii de cercetări agricole Caracal. Intr-o atmosferă însufleţi­tă, sărbătorească, în aclamaţi­ile zecilor de­ mii de partici­panţi la adunarea populară, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului a fost urmărită cu viu interes, cu deplină satisfacţie şi apro­bare, fiind subliniată, în re­petate rînduri, cu puternice aplauze. Locuitorii judeţului şi-au reafirmat sentimentele de dragoste şi încredere în partid şi secretarul său ge­neral şi au reînnoit hotă­­rîrea de a munci mai bine, şi a face totul pentru În­deplinirea marilor sarcini ce revin judeţului in actualul cincinal, pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R., pentru în­florirea continuă a Româ­niei socialiste. Dînd glas acestor simţă­minte, acestei ferme hotă­­rîri, primul­ secretar al Co­mitetului judeţean de partid a adresat cuvinte de mul­ţumire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la încheierea a­­dunării. Adunarea ia sfîrşit într-o atmosferă entuziastă. Se a­­clamă cu înflăcărare pentru partid şi secretarul său ge­neral, pentru patria socia­listă, în mare la piaţă, se înalţă vibrant c­î­n­t­e­c­u­l ..Partidul — Ceauşescu — România“, cuvinte scumpe tuturor, rostite intr-o alătura­re firească, cu valoare de simbol. Cenaclu de artă plastică A luat fiinţă un nou ce­naclu de artă plastică, „Şte­fan Dimitrescu“, condus de prof. Gheorghe Savin. Ce­naclul grupează profesorii de desen din judeţul Iaşi şi îşi propune o boga­tă activitate de creaţie artis­tică, organizarea unor expo­ziţii, a altor acţiuni c­ultural­­educative de masă în jude­ţul Iaşi. ---------- - ----------­ Excursie pionierească In cadrul acţiunii pionie­reşti „România în anul eroic 1877“, detaşamentele clase­lor a Vil-a C şi a VlII-a B de la Şcoala generală nr. 23 din Iaşi au organizat, zilele acestea, o instructivă excur­sie. Trecînd pe la Podul înalt, pe la Mausoleul de la Mără­­şeşti, pionierii ieşeni au omagiat, prin versuri şi cîn­­tece patriotice, memoria e­­roil­or. Roxana Bîlbîe, elevă —F­lacăra Oașului) ii 24 de if g Televiziune 10,00 Telescoa­lă ; 11,00 Film artistic : „Falsificator fără voie"; 12,35­­Specia,cor literar-muzicall­­coregrafic ; 12,55 Intîlnire cu publicul — program de muzică ușoară ; 13,20 Telex ; 16,00 Tele­­școală ; 16,30 Curs de limbă en­gleză ; 17,00 Telex ; 17,05 Cum înoată marii campioni. Film realizat la cererea Federaţiei internaţionale de nataţie : 18,00 Mult e dulce ... ; 18,20 Lecţii Tv. pentru lucrătorii din agricultură; 18,40 Ce ştim şi ce nu ştim des­pre ... ; 19,05 Telecronică pentru pionieri ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Reportaj de seriitor : Tablouri tulcene — de Florin Costinescu ; 20,15 Tea­trul liric Tv. : opera „Bălcescu“ de Cornel Trăilescu ; 21,50 Vede­te internaţionale ; 22,10 24 de Cinematografe Republica, orele 9,00 ; 11 10 ; 14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21,00 : „Lu­mină pe coline“. Casa de cultu­ră a sindicatelor, orele 9,00 ; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00: „O­­sînda“. Victoria, orele 9,00; ll’l0-14,30 ; 16,40 ; 18,50 ; 21.00 : Cei 4 mușchetari“. Tineretului, orele 9,00 ; 11,00 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45 . ..Mica sirenă“. Copou o­­rele 9,00 ; 11,10 , 16,40 ; 18,50 ; 21.00 : „Aeroport ’75“. Nicolina, orele 16,00 : 18,00 : 20,00 : „Doi bărbaţi ies la raport“. In Judeţ. Paşcani : Casa de cultură. „Kis şi două ghiozda­ne“. Clubul C.F.R., „Locotenent Colombo“. Tg. Frumos, „Vinză­­torul de baloane“. Hîrălu, „Am avut 32 de nume“. Podul Iloaiei. ..Faţa care caută o fundă roşie“. Hălăn­ceşli, „Acest fel de dra­goste“. Teatru! Naţional „Vasile Alecsandri” prezintă,­ In­ ora 19:30, specta­colul „D’aîe carnavalului“. Ti­­chete — 114 şi aleonani€*ntele 3 şi 4, premiera 1. in atenţia epigramîştîlor Tema «meuireuhii pentru şe­dinţa (si public a cenaclului e­­pigramiştiilor ziarului „Flacăra Iaşului“, care va avea loc as­tăzi, la ora 17:30, la Casa pre­sei, este „Nici muncă fără pli­ne, nici pline fără muncă“, în cadrul şedinţei vor evolua ca invitaţi actorul Puiu Vasiliu solistul Ştefan Pinti­le de la „Dorea Moldovei“, umoristul Radu Athanasiu, soliştii Cristi­­nel şi Alexandra Stahiescu. Timpul probabil Vremea se menţine caldă, din cerul noroc. Local şi temporar, se vor semnala precipitaţii sla­be. Vintul va sufla slab pînă la moderat, predominîn­d din sec­torul vest-sud-vestic. Tempera­tura aerului se menţine ridica­tă ; minimele vor osci­la între 4 și 10 grade, iar maximele in­tre 12 și 20­­gra­de. A fi scris ziarului... • Simion Butunoi, str. Primă­verii nr. 21 A : Ne întrebaţi de ce unele facultăţi mai cer ade­verinţe privind retribuţia tatei sau a mamei studentului. Ase­menea adeverinţe nu sunt nece­sare decit în situaţia cînd pă­rinţii sau studenţii au declarat că au venituri impozabile. Aceste venituri privesc impozitul agricol, veniturile realizate din practica­rea unei meserii sau profesii pe cont propriu (cărăuşi, dactilo­grafe, muzicanţi sau lăutari, pic­tori, desenatori, meditatori, tra­ducători etc.). Cum enumerarea meseriilor sau profesiilor din pa­ranteză nu este limitativă, se de­duce că venituri impozabile pot avea nu numai părinţii, ci şi stu­denţii. • Viorica Vizitiu, str. Cul­turii nr. 57 : Absolvenţii liceelor de specialitate, posesori ai unei diplome de bacalaureat, au dreptul să se prezinte la con­cursul de admitere la facultatea pe care o preferă d­e Mihail Vi­­foreanu, str. V. Alecsandri nr. 4 . Ceasurile amplasate de către I.T.C.I. în anumite puncte ale o­­raşului au fost montate pentru dirijarea circulaţiei autobuzelor. Acestea n-au dat rezultate şi au fost demontate definitiv, ci Ma­ria Popescu, fără domiciliu indi­cat . Inspectoratul şcolar jude­ţean precizează că un absolvent al unui liceu real-umanist poate susţine examene de diferenţă pentru a-şi echivala diploma cu una a unui liceu de specialita­te, dacă are în cîmpul muncii vechimea de 5 ani în profilul li­ceului de specialitate şi dacă are recomandarea întreprinderii în cadrul căreia funcţionează. Li­cee care organizează asemenea examene de diferenţă sunt : Li­ceul economic, cu sediul pe str. Sărăriei nr. 36, şi Liceul agro­industrial, aleea M. Sadovea­­nu nr. 4, Iaşi. • Ana Andruşca, str. Muşatini nr. 1 : Cursuri de specializare in profesiile pe care le-aţi precizat se organizează de către Liceul economic de con­tabilitate şi comerţ laşi, în fie­care an şcolar, înscrierile făcîn­­du-se în perioada 1—25 septem­brie. # Didina Huţanu Totoi, co­muna Ruginoasa . Fără dovada care vi se cere nu vi se poate face plata alocației de stat pen­tru copii de către cooperativa zonală. A. ALEXANDRIA L OI’KLA

Next