Flacăra Iaşului, decembrie 1976 (Anul 32, nr. 9385-9411)

1976-12-01 / nr. 9385

M miM m■ -III Ml— ■MIMI ■ ■■ m iHm| iai'Mi>irii» III Iin 1WI Iiiiiihiiiinni u MHW'in I Anul XXXIII — Nr. 9385 | Miercuri, 1 decembrie 1976 J 4 pagini — 30 bani Un plus de efort pentru a aduce ! Au mai îndeplinit­­ planul anual „la zi toate lucrările agricole ! ! Întreprinderea j ft. 1 "T ” mecanică „Nicotină“ fiind întreaga comună Fiecare pomicultor .. pune umărul la adăpostirea recoltei... Şi în comuna Bel­­ce­şti îngheţul din ultimele zile a fa­vorizat intensifica­rea campaniei. Şi cum recoltarea, transportul şi depo­zitarea porumbului stau pe primul plan, majoritatea forţelor sunt mobilizate în această direcţie. Tov. Vasile Ciocan, preşedintele coope­rativei agricole din satul de centru, ne-a spus că, zilnic, par­ticipă la depănuşa­­tul porumbului pes­te 1 200 de ţărani cooperatori. Cu trei agregate de batozat porumb se lucrează în schimburi pre­lungite. Au fost for­mate şi 6 echipe ca­re sortează zilnic porumbul aflat­ în cîmp. La transpor­tul producţiei se ac­ţionează cu 7 auto­camioane, 15 trac­toare cu remorci, containere sau plat­forme, precum şi numeroase atelaje. Buna organizare a muncii şi-a spus cu­­vîntul: din cele 1 500 de hectare ocupate cu porumb a mai rămas de depănu­­şat doar recolta de pe 100 de hectare. Cea mai mare parte a producţiei fiind deja şi adăpostită, în fruntea tuturor acestor lucrări se află ţăranii coope­ratori din fermele conduse de Ilie For­­magiu şi ing. Elena Isache. în acelaşi ritm se lucrează şi la C.A.P. Tansa din aceeaşi comună. Da­torita drumurilor mai puţin practica­bile transportul po­rumbului se desfă­şoară Insă mai ane­voios. Ca peste tot, de ANDREI BRATU (continuare în pag. a 3-a) La I. M. F.Sesiune ştiinţifică Astăzi, începind de la ora 8,30, în sala mare de şedinţe a Filialei din Iaşi a Acade­miei Republicii Socialiste Ro­mânia vor începe lucrările celei de a XIII-a sesiuni şti­inţifice a cadrelor didactice din Institutul de medicină şi farmacie, în lucrările pe sec­ţii vor fi prezentate 145 de lucrări. Sesiunea ştiinţifică este inclusă în grupul de manifestări organizate cu prilejul Zilei institutului. Brigada artistică „Seringa“ va prezenta cu acest prilej, la Casa de cultură a tinere­tului, la ora 20:00, un specta­col, unde va fi vernisată, totodată, şi expoziţia de pic­tură şi fotografii artistice ale studenţilor şi cadrelor­­di­dactice. In holul I.M.F. va putea fi vizitată expoziţia de realizări în domeniul auto­­dotării cu aparatură didac­tică şi de cercetare. Sporeşte producţia de PAL După cum se ştie, odată cu apariţia, în acest an, a insta­laţiilor de fabricare a PAL- ulu­i, în cadrul întreprinderii de prelucrare a lemnului din Iaşi s-a asigurat o valorifi­care deplină a masei lemnoa­se. O dovedeşte şi producţia mereu crescândă de PAL, ma­terial care, practic, revine în circuitul de producţie, trans­­formîndu-se în piese­­de mo­bilier. Pînă în prezent, în secţia respectivă au fost pro­duşi, peste prevederi, 39.000 m.p. PAL, ceea ce înseamnă circa 1.200 de garnituri com­plexe M. 516 — garnituri foarte mult solicitate pe pia­ța internă și externă. e­m I . . trebuie să fie cu gundul la pregătirea viitoarei producţii Vremea neprielni­că din această toamnă a frînat, bi­neînţeles, şi desfă­şurarea lucrărilor în livezi. Cine a ţinut însă cu tot dinadin­sul să pună o bază temeinică viitoarei producţii de fructe, a continuat execu­tarea acţiunilor de sezon în ciuda con­diţiilor grele de lu­cru. De cele mai mari eforturi a fost nevoie, fără îndoia­lă, la efectuarea a­­răturilor. Cu toate dificultăţile cauzate de timpul ploios, o serie de unităţi a­­gricole au reuşit să progreseze cu aceas­tă lucrare intr-un ritm destul de ra­pid. Ne gîndim, de­sigur, în primul rînd, la C.A.P.-uri ca cele din Dumeşti, Deleni, Ţibăne­şti sau Bivolari, de pil­dă, unde mecaniza­torii au terminat, practic, de arat toa­te plantaţiile pomi­cole. Din păcate, nu ni s-au oferit decit foarte puţine ase­menea exemple, lu­cru explicabil dacă ne gîndim că spre începutul săptămî­­nii curente nu era brăzdată nici mă­car o treime din suprafaţa totală a livezilor cooperatis­te. Un şir întreg de C.A.P.-uri, între ca­re şi cele din Rădu­­căneni, Dagîţa, Ţi­­bana, se situează în coada judeţului. Surprinzător e că nici unele unități (de pildă C.A.P.-u­­rile din Cîrjoaia C. GREGORIAN (continuare în pag. a 3-a) . —------------------------*—.. L . M mecanice „Nicolina“ rapor­tează acum, cu o lună îna­intea sfîrşitului de an, în­deplinirea integrală a unui indicator de plan deosebit de important. După cum ne a­­duce la cunoştinţă conduce­rea unităţii, cu producţia zi­lei de ieri au fost onorate sarcinile anuale la fondul de marfă destinat exportului. Oamenii de la „Nicolina“, ale căror produse sunt livra­te în 6 ţări ale lumii, s-au angajat să realizeze supli­mentar, în timpul rămas, o producţie valorînd 7,3 mili­oane lei valută, reprezentată de o bogată familie de rulo­uri compactoare, serepere, suflante de aer, piese de schimb şi altele. întreprinderea de reţele electrice Cu activitatea zilei de ieri, şi colectivul de muncă al în­treprinderii de reţele electri­ce Iaşi s-a aliniat unităţilor care au îndeplinit înainte de termen planul pe acest an. Pînă la sfîrşitul lunii decem­brie se prelimina obţinerea, peste prevederi, a unei pro­ducţii industriale în valoa­re de 3,7 milioane lei şi a unei producţii de con­­strucţii-montaj de 6 milioa­ne lei. De­ asemenea, in ac­tivitatea de proiectare se vor realiza, suplimentar, circa 500 000 Iei. Gh. Chiorăscu, corespondent Peisaj din strada Nicolae Bălcescu. In planul școlar sanitar, din dreapta, clădirea Grupului Controlului — In primul rind sarcini educative si de prevenire! De vorbă cu ing. Lucian Turtoiescu, şeful Inspectoratului teritorial pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe şi energiei — De fapt, tovarăşe Tur­toiescu, denumirea comple­tă a inspectoratului pe ca­re îl conduceţi este mai lungă. O redăm mai ales pentru a evita o eventua­lă explicaţie referitoare la aria activităţii sale: Inspec­toratul teritorial pentru controlul gospodăririi fon­durilor fixe, combustibilu­lui, energiei şi verificarea instalaţiilor mecanice sub presiune şi de ridicat. Cum se exercită acest control ? — Acoperim 4 judeţe — un amănunt nu lipsit de interes. Controlul are loc în două faze : de fond, a­­tunci cînd inspectorii noş­tri verifică total, din punc­tul nostru de vedere, timp de 25—30 de zile, activi­tatea unei întreprinderi­­ de revenire, atunci cînd specialiştii noştri verifică, periodic, modul în care mă­surile propuse capătă aco­perire în fapte. — Ce înseamnă, pentru colectivul de„ „a controla“? —­ Acordăm controlului, în primul rînd, sarcini edu­cative şi de prevenire. în­ţelegem prin aceasta că, a­­colo unde apar unele nere­guli, inspectoratul respec­tiv trebuie să-i înveţe pe oameni, exact, care sunt prevederile legii. De ase­menea, acolo unde se des­coperă condiţii pentru apa­riţia unor eventuale nere­guli, se intervine pentru preîntîmpinarea fenomene­lor păgubitoare. Intr-un cu­­vînt, îndrumarea autoriza­tă a specialiştilor noştri este mai importantă decit simpla sancţionare în ca­zul unor abateri. Şi, ne pu­tem mîndri cu eficienţa a­­cestui sistem : în ultimii 5 ani, în judeţul Iaşi nu s-a petrecut nici o avarie im­portantă la instalaţiile ve­rificate şi autorizate de noi. De asemenea, au fost posi­bile noi perfecţionări ale organizării muncii în unele compartimente ale între- Discuţie consemnată de CONST. PALADU'IA (continuare în pag. a 3-a) AJ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE GASTON PLISSONNIER, SECRETAR AL C.C. AL P.C. FRANCEZ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, a primit, marţi după-amiază, pe to­varăşul Gaston Plissonnier, membru al Biroului Politic, se­cretar al C.C. al Partidului Comunist Francez, în timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri privind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Ro­mân şi Partidului Comunist Francez, exprimîndu-se dorinţa comuna de a de-/volta în continuare relaţiile de prietenie colaborare şi solidaritate dintre cele două partide, în inte­resul prieteniei tradiţionale dintre popoarele român şi fran­cez, precum şi al lărgirii raporturilor dintre Rom­ânia şi f­ranţa. In cadrul examinării unor probleme ale actualităţii po­litice internaţionale a fost evidenţiată necesitatea de a se acţiona pentru dezvoltarea şi întărirea colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, dintre toate forţele pro­­gresiste, democratice şi antiimperialiste, pentru continuarea şi adularea cursului spre destindere, pace, securitate şi co­laborare pe continentul nostru și în lume, pentru triumful cauzei socialismului. • • 1 Decembrie înscrisă cu majuscule în cartea de aur a patriei, ziua de 1 Decembrie 1918 are pro­funde semnificaţii pentru zbuciumata istorie a naţiunii române. Atunci, în acel an furtunos, cind se încheia prima mare conflagraţie mondială, cînd se prăbuşeau imperii multiseculare şi tro­nuri, românii înfăptuiau li­nul din dezideratele naţiona­le majore : desăvirşirea uni­ficării statale. Se încheia un proces îndelungat şi ireversi­bil — acela al înmănunche­­rii intr-un organism statal unitar a tuturor provinciilor române. Se poate afirma deci că desăvirşirea unităţii naţionale n-a fost un acci­dent al istoriei, un produs conjunctural, ci rodul stră­daniilor numeroaselor gene­raţii, care au luptat, cu ar­ma, cuvîntul sau condeiul pentru unitate, independen­ţă şi suveranitate naţională. »Realizarea acestui deziderat istoric vital — se subliniază în PROGRAMUL P.C.R. — a fost rodul luptei maselor largi populare, a muncitorimii, ţă­rănimii, intelectualităţii, a cercurilor înaintate ale bur­gheziei, a principalelor pături şi clase ale societăţii, opera întregului popor, a întregii naţiuni. Istoria demonstrea­ză că formarea statului na­ţional unitar român nu a fost rezultatul unui eveniment în­tâmplător de conjunctură, al înţelegerilor intervenite la masa tratativelor , tratatul de pace n-a făcut decât să consfinţească o situaţie de fapt, creată de lupta mase­lor populare. Unirea Tran­silvaniei cu România a con­stituit înfăptuirea firească a năzuinţelor seculare de uni­tate a poporului nostru, a visului pentru care au luptat şi s-au jertfit nenumărate generaţii de înaintaşi, împli­nirea unei necesităţi obiecti­ve a însăşi dezvoltării isto­rice“. Rezultă de aici limpe­de că lupta pentru desăvîr­­şirea naţională a fost dusă de forţele interne şi că Tran­silvania, străvechi teritoriu românesc, legat prin mii de fire de restul vetrei strămo­şeşti, a intrat prin voinţa populară, pentru totdeauna, în componenţa României în­tregită în graniţele ei fireşti. Aşadar, în acele memorabile vremi, cînd lupta pentru e­­mancipare naţională a celor aflaţi sub dominaţie străină se afirma tot mai puternic, Consiliul Naţional Român a lansat, într-o atmosferă de fierbinte entuziasm revoluţio­nar şi naţional, istorica che­mare pentru convocarea Ma­rii Adunări Naţionale care trebuia să hotărască, in sen­sul istoriei şi legilor ei, des­tinul Transilvaniei. Locul a­­dunării a fost stabilit, la chip simbolic, la Albă Iulia, oraşul triumfului lui Mituri Viteazul şi al martiriului lui Horia şi Cloşca. Aici au ve­nit, alături de cei 1 228 de de­legaţi oficiali, peste 100 000 de transilvăneni din toate V. RUSSU (continuare în pag. a 2-a) • • Un avans de 1 000 boghiuri întreprinderea mecanică de material rulant din Paşcani acordă multă atenţie creşte­rii producţiei de boghiuri pentru vagoane de­­ cale fe­rată. Secţia organizată în a­­cest scop reuşeşte să depă­şească planul lună de lună printr-o muncă de înaltă­­productivitate. In primele două decade din luna noiem­brie s-a realizat o producţie de boghiuri de peste două ori mai mare decit se prevă­zuse — un adevărat record al anului. Pînă acum, între­prinderea a produs supli­mentar, la cererea industriei de vagoane, mai bine de 1 000 de boghiuri peste prevederi. ■ • Grădiniţa din Plugari „Este de datoria noas­tră, ne spunea Nechi­­for Pătraşcu, preşedin­tele C.A.P. din Plugari, să ne îngrijim de creş­terea şi educaţia copii­lor cooperatorilor noş­tri. De aceea, nimeni n-a dat înapoi de la construirea unei grădi­niţe în valoare de 500.000 lei. Im 1918 , vom ridica un etaj ca­re va adăposti o creşă. De felul cum creşte şi este educată tânăra ge­neraţie sintem­ cu toţii răspunzători“. Am vizi­tat grădiniţa care este frecventată de aproxi­mativ 100 de copii, am observat grija şi aten­ţia, priceperea cu care se ocupă de formarea lor educatoarele Maria Roşu, Lidia David, E­­lena Crăcană, Cecilia Pătraşcu. Se acordă o deosebită atenție copii­lor de 5 ani care vor merge la anul la şcoală. L BAZEŞU (continuare în pag. a 3-a) *

Next