Flacăra Iaşului, februarie 1977 (Anul 33, nr. 9436-9459)
1977-02-01 / nr. 9436
L Proletari din toate ţările, uniţi-vă !—— In paginile 2-3 Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIII — Nr. 9436 Marţi, 1 februarie 1977 4 pagini — 30 bani Succesul diversificării producţiei cere îndeplinirea din timp a planului tehnic şi ridicarea calificată Colectivul întreprinderii de piese auto a păşit in 1977 cu o bună experienţă care ne dovedeşte că putem realiza o producţie mai complexă, mai diversificată, pe măsura cerinţelor industriei noastre de autovehicule. Anul trecut am realizat 5 produse noi şi 29 repere de piese de schimb pentru camioane. Proiectanţii, tehnologii, muncitorii, maiştrii ştiu să colaboreze la pregătirea şi înfăptuirea noilor produse şi aceasta explică în mare măsură reuşitele noastre. In 1977, planul de producţie creşte cu 42,5 la sută, aproape întregul spor realizîndu-se pe seama produselor noi care s-au asimilat spre sfîrşitul anului trecut sau care se vor asimila în prima parte a acestui an. De aici derivă şi marea noastră grijă pentru îndeplinirea prevederilor din planul tehnic. Am procedat în aşa fel încît principalele măsuri le aplicăm chiar acum, la începutul anului. Ne-am propus să reducem cooperările, dar nu le putem elimina. Cooperarea în producţie este absolut necesară din motive care nu mai trebuie explicate ; se pune însă problema respectării programelor întocmite în acest scop. Iată de ce noi cerem sprijinul centralei pentru contractarea fermă a cooperărilor şi pentru asigurarea de soluţii ferme la şedinţele operative lunare. In acest an, aşa cum arătam mai înainte, principalul spor de producţie se va realiza pe seama produselor noi. Este vorba de un volum mai mare decît în 1976 şi aceasta obligă nu numai la întărirea capacităţii noastre de proiectare tehnologică, ci şi la întărirea ordinii şi disciplinei, la creşterea productivităţii muncii, mai ales la produsele şi reperele care au o oarecare vechime în întreprinderea noastră. După calculele de pînă acum, rezultă că la aceste produse şi repere, productivitatea muncii va creşte cu 22 la sută faţă de anul trecut. Vom extinde numeroase dispozitive şi procedee tehnice de prelucrare, vom perfecţiona modalităţile de cointeresare materială. S-a îmbunătăţit disciplina faţă de anii anteriori, dar nu ne mulţumeşte încă. In 1976, cei care au absentat nemotivat sau au avut învoiri ne-au lipsit de o producţie de 8 milioane lei. Ce reprezintă aceasta, oricine își poate da seama dacă o compară cu depăşirea de 20 milioane lei a volumului pro-Ing. CORNELIU CORBU, directorul întreprinderii de piese auto Iași (continuare în pag. a 3-a) te Pe aceeaşi suprafaţă încă 48 de maşini în spiritul indicaţiilor conducerii superioare de partid şi de stat privind folosirea cît mai raţională a suprafeţelor de producţie, specialiştii întreprinderii de confecţii depun eforturi susţinute care se soldează cu bune rezultate. Astfel, în urma reorganizării unităţilor de fabricaţie din sectorul de confecţii s-a creat posibilitatea amplasării în sectorul de croit a încă 48 de maşini. In acest fel s-a mărit şi capacitatea secţiei de confecţii cu 100 000 de perechi de pantaloni (anual). •M. EMINESCU* IAȘI Mai multe piese de schimb pentru tractoare întreprinderea mecanică • agriculturii şi industriei alimentare este cunoscută pentru buna organizare a muncii şi priceperea de a aprecia priorităţile pentru economia naţională. Aşa se explică faptul că în luna ianuarie depăşirea planului de producţie, care se ridică la 500.000 lei, s-a concentrat în principal asupra pieselor de schimb pentru tractoare şi maşini agricole, ţinîndu-se seama că în această perioadă S.M.A.-urile se află în campania de reparaţii. Dispensare săteşti modernizate Conducerea Spitalului de psihiatrie Iaşi patronează şi îndrumă activitatea mai multor circumscripţii sanitare rurale. Preocuparea pentru îmbunătăţirea dotării materiale a acestora s-a concretizat în : introducerea, în toate cele cinci clădiri ale dispensarelor, a iluminatului fluorescent; montarea instalaţiei de încălzire centrală în dispensarul de la Mironeasa ; construirea de sobe de teracotă în dispensarele de la Şcheia, Scînteia, Grajduri şi Ipatele ; alocarea unor importante fonduri pentru reparaţii şi modernizarea încăperilor acestora. Ca in atîtea alte locuri de muncă, de la întreprinderea de ulei „Unirea“ din Iaşi, obiectivul aparatului de fotografiat a surprins o secvenţă în care cei mai experimentaţi împărtăşesc cu generozitate celor mai tineri din cunoştinţele lor profesionale, în imagine, maistrul Vasile Sîrbu discutînd cu operatoarea Ecaterina Puiu din secția de produse zaharoase. I BIBLIOTECA I CHNT’iALA univ&ísítara, Fertilizează ogoarele TG. FRUMOS (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). In multe sectoare ale C.A.P. Tg. Frumos se acţionează din plin la executarea unor lucrări de sezon. Cooperatorii din fermele de cîmp, bunăoară, transportă îngrăşăminte naturale pe ogoare. Se lucrează şi cu atelajele şi cu mijloacele mecanizate. Cantitatea transportată pînă acum se ridică la peste 700 de tone. Cooperatorii din formaţia viti-pomicolă au încheiat un nou tratament la pomii fructiferi. D-TEU PAPUŞOIU •0 • • ţ ) ► \ ► | ► Sport Radar Controlului obştesc, un grajd sporit de eficienţă Festivalul naţional „Cîntarea României" Istoria în imagini emoţionante Iaşul, oraş cu climat special, în care s-au făurit multe din cele mai înălţătoare acte ale istoriei neamului, trăieşte,in acest an al Centeranului Independenţei şi al împlinirii a 7 decenii de la răscoalele ţărăneşti din 1907, momente de avint creator în _______ evocarea acestor mari evenimente de către artişti “din toate generaţiile. _______ E suficient să întreprinzi o vizită în arteierele Fondului plastic spre a avea o imagine sintetică asupra preocupărilor actuale ale pictorilor şi graficienilor noştri, animaţi toţi de dorinţa de a reda în chip specific artei, adică prin mijloacele vizualităţii expresive, marile idei ce au structurat şi au dat sens istoric epocilor din zbuciumatul trecut al poporului român. Deşi reuniţi de acelaşi ţel comun, nu e vorba de o uniformizare a creaţiei, ci surprinde în mod deosebit marea diversitate de stiluri şi mo___ dalităţi artistice. La Dan Hatman nu regăsim aceeaşi integrare în metafore plastice realizate prin limbaje foarte diferenţiate, pentru a Înfăţişa de exemplu în ciclul „1907*, „Oprimaţii“, „Soldaţii“, „Memoria celor căzuţi“, pe scurt tot atîtea ipostaze ale reprimării sălbatice a răscoalei de către forţele burghezo-moşiereşti. Este în cele cîteva elemente, ca de pildă, infinita coloană a celor căzuţi sau în soldaţii decapitaţi sugerînd executarea mecanică a ordinelor cazone, putere de sugestie şi un memento cutremurător. După cum „Continuitate“ se vrea o monumentală frescă in ainci registre, menită să oglindească firul roşu ce a străbătut întreaga noastră istorie şi care este lupta pentru independenţă naţională şi socială. Ideea de a o amplasa la Scobinţi, ELENA PIETRARU (continuare în pag. a 2-a) Şantier plastic LA UN CAR DE BUNĂVOINŢA, ZOOTEHNIST!! AU NEVOIE ŞI DE O MÎNA DE AJUTOR Cooperatorii din Cristeşti şi din Moţca au obţinut anul trecut rezultate bune la culturile vegetale. Pe parcursul anului, ei au depus eforturi stăruitoare pentru a redresa situaţia şi în sectorul zootehnic. La C.A.P. Cristeşti, bunăoară, consiliul de conducere a insistat permanent pe lîngă lucrătorii Trustului de construcţii să finalizeze cît mai repede obiectivele noului complex zootehnic pentru a putea trece la aplicarea unor tehnologii moderne de creştere a vacilor ca laipte. In acest scop, cooperatorii, împreună cu specialiştii din unitate au asigurat o bază furajeră corespunzătoare. Constructorii nu şi-au îndeplinit, în totalitate, obligaţiile. Ei au dat in exploatare numai cîteva grajduri. E drept că a fost rezolvată adăpostirea animalelor, dar pentru creşterea acestora în condiţii corespunzătoare au mai rămas multe de făcut. îngrijitorii de aici se lovesc de multe greutăţi. Reţeaua de alimentare cu apă, bunăoară, n-a fost terminată, iar improvizaţia existentă a îngheţat, astfel că în prezent apa este cărată cu sacaua la un efectiv de peste 700 de taurine. Să aduci zilnic în fermă zeci de tone de apă, cît e consumul animalelor, şi să le distribui cu găleata, nu e un lucru uşor. Cei care supraveghează această investiţie sunt invitaţi de consiliul de conducere să asiste la desfăşurarea acestei lucrări, care dereglează programul de grajd, în speranţa că le vor da o mînă de ajutor. Tov. C. Hongu, inginerul şef al unităţii, ne spunea că îngrijitorii din fermă au un necaz şi mai mare. De mai multă vreme, ei au rămas fără fermier. Ing. E. Popovici, de cînd a venit în unitate nu le-a fost de nici un folos, de altfel el a părăsit de mai multă vreme postul. Funcţia de fermier e suplinită acum de merceologul Nicolae Tătăruşanu, membru al consiliului de conducere, ca om inimos, dar care ne spunea că nu e de competenţa sa conducerea unui asemenea complex. Cooperatorii din Cristeşti aşteptau ca, în condiţiile în care se construieşte un complex modemn, în care au fost investiţi atîţia bani, Direcţia agricolă să le repartizeze specialist zootehnic cu experienţă, dornic să facă treabă. In prezent n-are cine să asigure întocmirea unor raţii furajere ştiinţifice, un program de grajd corespunzător, n-are cine organiza şi conduce zilnic munca în această mare „uzină“ destinată să producă lapte malt. Conducerea unităţii şi îngrijitorii de animale GH. STEJARU (Continuare în pag. a 3-a) Reisaj diji strada Republicii j Pensionarii j ^ Mă aflam la poarta i 1 unei mari ti respectat« } J întreprinderi ieșene. Fă- ] p ro itt vreau, am asistat ^ 1 la o scenă jenantă. Por- j ; tarul, arogant cum unt ] \ mul(i asemenea, îl repe- | l zea pe un cetățean în » I vîrstă cu fraze de genul : ) i JTi am spus că nu-i vo- I ] ie să intri. Te caută y \ moartea pe-acasă și dum- 1 l neata umbli pe dm- ’ 1 muri". Noroc că a inter- ț ! venit ofițerul de servi- i \ ciu, care-l cunoştea pe | i bătrîn. Şi am aflat că cel | / ce voia si intre a lucrat \ \ citeva zeci de ani în în- | ( treprindere, acum este " 1 pensionar ţi mai vine | 1 să-şi vadă foştii tovarăşi, | I locurile unde a muncit | i o viaţă Şi In-a întris- | tat bădărănia portant- | P lui. Şi m-am gindit | II la pensionarii noştri, din ’ familie, din vecini, din I ' tot laţul. Ce fac ă- | I ceşti oameni, obişnu- | I iţi să se afle în activita- te ? Unii dintre ei, cei J mai pufini, îţi caută de ţ I lucru prin gospodăriile ^ proprii. Dar cei mai mulţi, cei care stau la blocuri, cei care au încă ţ M. GRIGORHI (continuare în fiae. a S-a) a