Flacăra Iaşului, februarie 1977 (Anul 33, nr. 9436-9459)

1977-02-01 / nr. 9436

L Proletari din toate ţările, uniţi-vă­ !­—— In paginile 2-3 Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIII — Nr. 9436 Marţi, 1 februarie 1977 4 pagini — 30 bani Succesul diversificării producţiei cere îndeplinirea din timp a planului tehnic şi ridicarea calificată Colectivul întreprinderii de piese auto a păşit in 1977 cu o bună experienţă care ne dovedeşte că putem realiza o producţie mai complexă, mai diversifica­tă, pe măsura cerinţelor in­dustriei noastre de auto­vehicule. Anul trecut am realizat 5 produse noi şi 29 repere de piese de schimb pentru camioane. Proiectanţii, tehnologii, muncitorii, maiştrii ştiu să colaboreze la pregătirea şi înfăptuirea noilor produse şi aceasta explică în mare măsură reuşitele noastre. In 1977, planul de produc­ţie creşte cu 42,5 la sută, aproape întregul spor real­izîndu-se pe seama produ­selor noi care s-au asimi­lat spre sfîrşitul anului tre­cut sau care se vor asimila în prima parte a acestui an. De aici derivă şi marea noas­tră grijă pentru îndeplinirea prevederilor din planul teh­nic. Am procedat în aşa fel încît principalele măsuri le aplicăm chiar acum, la în­­ceputul anului. Ne-am pro­pus să reducem cooperări­le, dar nu le putem elimi­na. Cooperarea în produc­ţie este absolut necesară din motive care nu mai trebuie explicate ; se pune însă problema respectării programelor întocmite în acest scop. Iată de ce noi cerem sprijinul centralei pentru contractarea fermă a cooperărilor şi pentru a­­sigurarea de soluţii ferme la şedinţele operative lu­nare. In acest an, aşa cum a­­rătam mai înainte, princi­palul spor de producţie se va realiza pe seama produ­selor noi. Este vorba de un volum mai mare decît în 1976 şi aceasta obligă nu numai la întărirea capaci­tăţii noastre de proiectare tehnologică, ci şi la întări­rea ordinii şi disciplinei, la creşterea productivităţii muncii, mai ales la produ­sele şi reperele care au o oarecare vechime în între­prinderea noastră. După calculele de pînă acum, re­zultă că la aceste produse şi repere, productivitatea muncii va creşte cu 22 la sută faţă de anul trecut. Vom extinde numeroase dispozitive şi procedee teh­nice de prelucrare, vom perfecţiona modalităţile de cointeresare ma­terială. S-a îmbunătăţit disciplina faţă de anii anteriori, dar nu ne mulţumeşte încă. In 1976, cei care au absentat nemo­tivat sau au avut învoiri ne-au lipsit de o producţie de 8 milioane lei. Ce repre­zintă aceasta, oricine își poate da seama dacă o com­pară cu depăşirea de 20 mi­lioane lei a volumului pro-Ing. CORNELIU CORBU, directorul întreprinderii de piese auto Iași (continuare în pag. a 3-a) t­e Pe aceeaşi suprafaţă încă 48 de maşini în spiritul indicaţiilor conducerii superioare de partid şi de stat privind fo­losirea cît mai raţională a suprafeţelor de prod­ucţie, specialiştii întreprinderii de confecţii depun eforturi susţinute care se soldează cu bune rezultate. Astfel, în urma reorganizării unităţi­lor de fabricaţie din secto­rul de confecţii s-a creat posibilitatea amplasării în sectorul de croit a încă 48 de maşini. In acest fel s-a mărit şi capacitatea secţiei de confecţii cu 100 000 de perechi de pantaloni (anu­al). •M. EMINESCU* IAȘI Mai multe piese de schimb pentru tractoare întreprinderea mecanică • agriculturii şi industriei alimentare este cunoscută pentru buna organizare a muncii şi priceperea de a aprecia priorităţile pentru economia naţională. Aşa se explică faptul că în luna ianuarie depăşirea planului de producţie, care se ridică la 500.000 lei, s-a concen­trat în principal asupra pieselor de schimb pentru tractoare şi maşini agricole, ţinîndu-se seama că în a­­ceastă perioadă S.M.A.-uri­le se află în campania de reparaţii. Dispensare săteşti modernizate Conducerea Spitalului de psihiatrie Iaşi patronează şi îndrumă activitatea mai multor circumscripţii sani­tare rurale. Preocuparea pentru îmbunătăţirea dotă­rii materiale a acestora s-a concretizat în : introduce­rea,­ în toate cele cinci clă­diri ale dispensarelor, a ilu­minatului fluorescent; mon­tarea instalaţiei de încălzi­re centrală în dispensarul de la Mironeasa ; construi­rea de sobe de teracotă în dispensarele de la Şcheia, Scînteia, Grajduri şi Ipate­­le ; alocarea unor impor­tante fonduri pentru repa­raţii şi modernizarea încă­perilor acestora.­­ Ca in atîtea alte locur­i de muncă, de la între­prinderea de ulei „Uni­rea“ din Iaşi, obiectivul aparatului de fotografiat a surprins o secvenţă în care cei mai experimen­taţi împărtăşesc cu gene­rozitate celor mai tineri din cunoştinţele lor pro­fesionale, în imagine, maistrul Vasile Sîrbu dis­­cutînd cu operatoarea Ecaterina Puiu din sec­ția de produse zaharoase. I BIBLIOTECA I CHNT’iALA univ&ísítara, Fertilizează ogoarele TG. FRUMOS (de la sub­­redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). In multe sectoare ale C.A.P. Tg. Frumos se ac­ţionează din plin la execu­tarea unor lucrări de se­zon. Cooperatorii din fer­mele de cîmp, bunăoară, transportă îngrăşăminte na­turale pe ogoare. Se lu­crează şi cu atelajele şi cu mijloacele mecanizate. Can­titatea transportată pînă a­­cum se ridică la peste 700 de tone. Cooperatorii din formaţia viti-pomicolă au încheiat un nou tratament la pomii fructiferi. D-TEU PAPUŞOIU •­0 • • ţ ) ► \ ► | ► Sport Radar Controlului obştesc, un grajd sporit de eficienţă Festivalul naţional „Cîntarea României" Istoria în imagini emoţionante Iaşul, oraş cu climat spe­cial, în care s-au făurit multe din cele mai înălţă­toare acte ale istoriei nea­mul­ui, trăieşte,­in acest an al Centeranului Indepen­denţei şi al împlinirii a 7 decenii de la răscoalele ţă­răneşti din 1907, momente de avint creator în _______ evocarea acestor mari evenimente de către artişti “din toate generaţiile. _______ E suficient să întreprinzi o vizită în ar­tei­­­erele Fondului plastic spre a avea o imagine sin­tetică asupra preocupărilor actuale ale pictorilor şi graficienilor noştri, animaţi toţi de dorinţa de a reda în chip specific artei, adi­că prin mijloacele vizuali­­tăţii expresive, marile idei ce au structurat şi au dat sens istoric epocilor din zbuciumatul trecut al po­porului român. Deşi reu­niţi de acelaşi ţel comun, nu e vorba de o uniformi­zare a creaţiei, ci surprin­de în mod deosebit marea diversitate de stiluri şi mo­­___ dalităţi artistice. La Dan Hatma­­n nu regăsim ace­eaşi integrare în metafore plastice realizate prin lim­baje foarte diferenţiate, pen­tru a Înfăţişa de e­­xempl­u în ciclul „1907*, „Oprimaţii“, „Soldaţii“, „Memoria celor căzuţi“, pe scurt tot atîtea ipostaze ale reprimării sălbatice a răs­coalei de către forţele bur­­ghezo-moşiereşti. Este în cele cîteva elemente, ca de pildă, infinita coloană a ce­lor căzuţi sau în soldaţii decapitaţi sugerînd execu­tarea mecanică a ordinelor cazone, putere de sugestie şi un memento cutremură­tor. După cum „Continuita­te“ se vrea o monumentală frescă in ainci registre, me­nită să oglindească firul ro­şu ce a străbătut întreaga noastră istorie şi care este lupta pentru independenţă naţională şi socială. Ideea de a o amplasa la Scobinţi, ELENA PIETRARU (continuare în pag. a 2-a) Şantier plastic LA UN CAR DE BUNĂVOINŢA, ZOOTEHNIST!! AU NEVOIE ŞI DE O MÎNA DE AJUTOR Cooperatorii din Cristeşti şi din Moţ­­ca au obţinut anul trecut rezultate bu­ne la culturile ve­getale. Pe parcursul anului, ei au depus eforturi stăruitoare pentru a redresa si­tuaţia şi în sectorul zootehnic. La C.A.P. Cristeşti, bunăoară, consiliul de condu­cere a insistat per­manent pe lîngă lu­crătorii Trustului de construcţii să fi­nalizeze cît mai re­pede obiectivele noului complex zo­otehnic pentru a putea trece la apli­carea unor tehno­logii moderne de creştere a vacilor ca laipte. In acest scop, cooperatorii, împreună cu spe­cialiştii din unitate au asigurat o bază furajeră corespun­zătoare. Constructo­rii nu şi-au înde­plinit, în totalitate, obligaţiile. Ei au dat in exploatare numai cîteva graj­duri. E drept că a fost rezolvată adă­­postirea animalelor, dar pentru creşte­rea acestora în con­diţii corespunzătoa­re au mai rămas multe de făcut. în­grijitorii de aici se lovesc de multe greutăţi. Reţeaua de alimentare cu apă, bunăoară, n-a fost terminată, iar im­provizaţia existentă a îngheţat, astfel că în prezent apa este cărată cu sacaua la un efectiv de peste 700 de taurine. Să aduci zilnic în fer­mă zeci de tone de apă, cît e consumul animalelor, şi să le distribui cu gălea­ta, nu e un lucru uşor. Cei care su­praveghează această investiţie sunt invi­taţi de consiliul de conducere să asiste la desfăşurarea a­­cestei lucrări, care dereglează progra­mul de grajd, în speranţa că le vor da o mînă de aju­tor. Tov. C. Hongu, inginerul şef al uni­tăţii, ne spunea că îngrijitorii din fer­mă au un necaz şi mai mare. De mai multă vreme, ei au rămas fără fermier. Ing. E. Popovici, de cîn­d a ve­nit în unitate nu le-a fost de nici un folos, de altfel el a părăsit de mai mul­tă vreme postul. Funcţia de fermier e suplinită acum de merceologul Nicolae Tătăruşanu, mem­bru al consiliului de conducere, ca om inimos, dar care ne spunea că nu e de competenţa sa conducerea unui a­­semenea complex. Cooperatorii din Cristeşti aşteptau ca, în condiţiile în care se construieşte un complex modemn, în care au fost in­vestiţi atîţia bani, Direcţia agricolă să le repartizeze­­ specialist zootehnic cu experienţă, dor­nic să facă treabă. In prezent n-are cine să asigure în­tocmirea unor raţii furajere ştiinţifice, un program de grajd corespunzător, n-are cine organiza şi conduce zilnic munca în această mare „uzină“ desti­nată să producă lapte malt. Condu­cerea unităţii şi în­grijitorii de animale GH. STEJARU (Continuare în pag. a 3-a) Reisaj diji strada Republicii j Pensionarii j ^ Mă aflam la poarta i 1 unei mari ti respectat« } J întreprinderi ieșene. Fă- ] p ro itt vreau, am asistat ^ 1 la o scenă jenantă. Por- j ; tarul, arogant cum unt ] \ mul(i asemenea, îl repe- | l zea pe un cetățean în » I vîrstă cu fraze de genul : ) i JTi am­ spus că nu-i vo- I ] ie să intri. Te caută y \ moartea pe-acasă și dum- 1 l neata umbli pe dm- ’ 1 muri". Noroc că a inter- ț ! venit ofițerul de servi- i \ ciu, care-l cunoştea pe | i bătrîn. Şi am aflat că cel | / ce voia si intre a lucrat \ \ citeva zeci de ani în în- | ( treprindere, acum este " 1 pensionar ţi mai vine | 1 să-şi vadă foştii tovarăşi, | I locurile unde a muncit | i o viaţă Şi In-a întris- | tat bădărănia portant- | P lui. Şi m-am gindit | II­­ la pensionarii noştri, din ’ familie, din vecini, din I ' tot laţul. Ce fac ă- | I ceşti oameni, obişnu- | I iţi să se afle în activita-­­ te ? Unii dintre ei, cei J mai pufini, îţi caută de ţ I lucru prin gospodăriile ^ proprii. Dar cei mai­­ mulţi, cei care stau la­­ blocuri, cei care au încă ţ M. GRIGORHI­­ (continuare în fiae. a S-a) a ­

Next