Flacăra Iaşului, martie 1977 (Anul 33, nr. 9460-9486)

1977-03-01 / nr. 9460

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIII — Nr. 9460 Marţi, 1 martie 1977 — 4 pagini — 30 bani S-a încheiat vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Lihana Ceremonia semnării documentelor oficiale­ ­ Preşedintele Republicii Socialiste­ România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului Mi­litar Suprem, şeful statu­lui Ghana, generalul Igna­tius Kutu Acheampong, au semnat, în cursul dimineţii de duminică, 27 februarie, într-un cadru festiv, De­claraţia Solemnă Comună a Republicii Socialiste România şi a Republicii Ghana şi au adoptat Co­municatul Comun româno­­ghanez. După semnarea Comu­nicatului Comun, cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu căldură, s-au îmbrăţişat, s-au felicitat reciproc, în aplauzele asis­tenţei. In cursul aceleiaşi zile, au fost semnate protocolul privind dezvoltarea coope­rării economice şi schimbu­rilor comerciale dintre Re­publica Socialistă România şi Republica Ghana, pre­cum și protocolul privind schimbul de mărfuri pen­tru anul 1977 între Repu­blica Socialistă România și Republica Ghana. Duminică, 27 februarie 1977, a luat sfîrşit vizita oficială efectuată in Repu­blica Ghana de preşedinte­le Nicolae Ceauşescu şi de tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia şefului statului ghanez, generalul Ignatius Kutu Acheampong, şi a doamnei Faustina Acheam­pong. Ora 10,30. De la Caste­lul Osou, reşedinţa oficială a înalţilor oaspeţi români, coloana automobilelor ofi­ciale se îndreaptă spre ae­roportul internaţional Ko­­toka-Accra. Pe traseu, zeci de mii de locuitori ai capitalei ghaneze au rezervat din nou şefului statului român şi tovarăşei Elena Ceauşescu vii şi impresionante mari­ Plecarea din Accra testări de simpatie şi prie­tenie, de stimă şi preţuire. Aceeaşi atmosferă sărbă­torească domneşte pe aero­portul internaţional Koto­­ka-Accra. O mare mulţime de oameni ovaţionează şi aplaudă îndelung la sosi­rea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, înainte de a se îndrepta spre aeronava prezidenţia­lă, cei doi şefi de stat, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi generalul Ignatius Kutu Acheampong, preşedintele Consiliului Militar Suprem, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi doam­na Faustina Acheampong, s-au oprit pentru cîteva minute în salonul oficial al aeroportului. Aici, a ve­nit să i se adreseze tovarăşului Nicolae Ceauşescu un grup de re­prezentanţi ai Asociaţiei de prietenie Ghana—România, condus de Nii Okai Pese­­maku, preşedintele asocia­ţiei. * „Considerăm vizita­ dum­­neavoastră, a spus el, ca o acţiune de importanţă internaţională pentru Gha­na şi pentru Africa, un semn al optimismului şi solidarităţii prieteneşti“. Un grup de copii oferă preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. Mulţimea aflată la aeroport ovaţio­nează îndelung, adresează (continuare în pag. a 4-s) Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Coasta de Fildeş Sosirea la Abidjan Duminică, în cea de-a şa­sea zi a soliei de pace şi prietenie pe care o poartă pe pămîntul Africii, pre­şedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tova­răşa Elena Ceauşescu au sosit în Republica Coasta de Fildeş, unde, la invita­ţia preşedintelui Felix Houphouet-Boigny şi a doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny, efectu­ează o vizită oficială de pri­etenie. Aeroportul internaţional Port-Bouet din Abidjan, moderna aerogară a capita­lei ivoriene, unde s-a des­făşurat ceremonia sosirii of­iciale a distinşilor oaspeţi români, era împodobit săr­bătoreşte. Este ora 12:00 (ora locală). După o oră de zbor dea­supra pământului african, avionul prezidenţial ateri­zează pe aeroport. La coborîrea din avion, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi cu deosebită cordialitate de preşedintele Felix Houphou­et-Boigny şi doamna Ma­rie- Therese Houphouet- Boigny. După ceremonia primirii, oaspeţii şi gazdele se în­dreaptă spre salonul de o­­noare al aeroportului, un­de preşedintele Felix Houp­houet-Boigny rosteşte un cuvînt de bun venit. Răspunde tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La ieşirea din salonul de onoare al aeroportului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sînt întîmpinaţi de un grup de reprezentanţi ai triburi­lor veniţi din toate regiuni­le Coastei de Fildeş pentru a aduce omagiul lor solilor poporului român. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu le mulţumesc în modul cel mai călduros şi le string prieteneşte mîinile. De la aeroportul Port- Bouet, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Felix Houp­houet-Boigny se îndreaptă. (continuare în pag. a 4-a) Solemnitatea conferirii unor înalte distincţii româneşti şi ivoriene » . In seara zilei de 27 fe­bruarie, la Palatul prezi­denţial din Abidjan a a­­vut loc solemnitatea schim­bului de înalte distincţii româneşti şi ivoriene. Preşedintele Republica Coasta de Fildeş, Felix Houphouet-Boigny, a în­­mînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu „Marea Cruce a Ordinului Naţional“. In cadrul aceleiaşi so­lemnităţi,, preşedintele Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a înmînat preşedintelui Felix Houphouet-Boigny şi doamnei Marie Therese Houphouet-Boigny Ordinul „ Steaua Republicii Socialis­te România“ clasa 1 Cei doi şefi de stat şi soţiile lor s-au felicitat re­ciproc, şi-au strîns cu căl­dură mîinile. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedinte­le Felix Houphouet-Boigny s-au întreţinut apoi cor­dial, într-o atmosferă de stimă şi respect reciproc, în spiritul bunelor relaţii care s-au statornicit şi se dezvoltă între cele două ţări şi popoare. Metalurgiştii îşi onorează exemplar angajamentul In Întrecerea socialistă pe acest an, prestigiosul colec­tiv al întreprinderii meta­lurgice şi-a asumat un mo­bilizator angajament. Acti­vitatea desfăşurată în cele două luni confirmă hotărâ­rea metalurgiştilor de­ a-şi onora exemplar sarcinile şi angajamentul. După cum ne informează conducerea întreprinderii, bilanţul ce­lor două luni s-a încheiat cu o producţie globală su­plimentară în valoare de peste 20 milioane lei, mate­rializată, în principal, in 3500 tone de ţevi sudate şi 900 tone de profile forma­te la rece. Peste 95 la sută din acest spor s-a obţinut pe seama creşterii produc­tivităţii muncii. De aseme­nea, la aceste realizări şi-a adus contribuţia şi furni­zorul gălăţean — Combina­tul siderurgic — care a li­vrat ritmic cantităţile de metal contractate şi la pa­rametrii stabiliţi. ----------în paginile 2 — 3 Un fructuos bilanţ al etapei de masă a Festivalului naţional „Cîntarea României“ Sport Radar Agricultura cooperatistă ieşeană angajată ferm pe drumul progresului şi prosperităţii Conferinţa Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Ieri, la Iaşi, s-au desfă­şurat lucrările Conferinţei Uniunii judeţene a coopera­tivelor agricole de produc­ţie. La lucrările Conferin­ţei au participat tovarăşul Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Poli­tic Executiv al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid, preşedintele Consi­liului popular judeţean, to­varăşul Stelian Ionescu, membru al Biroului Per­manent al U.­. C.A.P., mem­bri ai biroului Comitetu­l judeţean de par­tid, specia­lişti de la Direcţia agricol şi din unităţile subordona­te acesteia, cadre din In­­văţămîntul superior, cerce­tători de la staţiunile ex­perimentale agricole, zia­rişti. Conferinţa a avut urmă­toarea ordine de zi : Ra­portul asupra activităţii desfăşurate de Consiliul U­­niunii judeţene a coopera­tivelor agricole de produc­ţie în perioada februarie 1972 — februarie 1977 şi a sarcinilor ce revin C.A.P. şi U.J.C.A.P. pentru înfăp­tuirea hotărârilor Congresu­lui al XI-lea al P.C.R. pri­vind dezvoltarea agricultu­rii cooperatiste; Raportul Comisiei de revizie; Alege­rea consiliului Uniunii ju­deţene, Comisiei de revizie. (continuare în pag. a 2-a) Aspect din sală Foto : I- Stratulat • • ■ I Ritmul de recuperare a restanţelor este sub posibilităţi Convorbire cu ing. tehnic la Trustul — Restanţele de anul tre­cut ale trustului constau în 1220 de apartamente şi ti obiective social - culturale. Cite au fost terminate pină acum ? — 869 de apartamente şi­­ obiective social-culturale au fost recepţionate sau slnt in curs de recepţie. — Au rămas deci 351 de a­­partamente şi 11 obiective. Cînd se vor lichida? — Apartamentele le vom termina In martie (235) şi a­­prilie (116), iar obiectivele pînă la sfîrşitul lunii iunie a. c. — In concluzie, angajamen­tul de lichidare a restanţe­lor, pînă cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii martie, nu se va respecta. Mai mult, sînt elemente care determină unii beneficiari (O.J.C.V.L., de pildă) să aprecieze că unele restanţe se vor lichida abia după 3—4 luni. La blocurile din strada Ştefan cel Mare, de exemplu, stadiul actual al lucrărilor şi ritmul de exe­cuţie confirmă pe deplin a­­ceastă apreciere. Pornind de la aceste realităţi, au fost în­treprinse măsuri ?­­ S-au concentrat utilaje şi forţă de muncă, cu priori- Vasile Găină, director de construcţii Iaşi tate la obiectivele restante. Este adevărat că In primul trimestru nu se vor putea ter­mina unele lucrări din cau­za faţadelor (blocuri) sau a sistematizărilor (dispensare veterinare). — Mai sint ţi alte prob­le­me ? — Este necesară executa­rea operativă a as­­censoarelor şi a ra- * cordurilor electrice, lucrări coordonate de G.I.G.C.L. De a­­semenea, I.T.A. nu ne asigură In per­manenţă mijloace­le de transport pen­tru produsele de balastieră (la Ghe­­răeşti, de exemplu), iar întreprinderea de materiale de construcţii are mari restanţe In livrarea panourilor mari. Mai avem nevoie de unele utilaje grele (buldozere. C. BOGDAN (continuare­ în pag. a 2-a) Mărţişor A îndeplinit planul trimestrial la export Ca producţia şi livrările zilei de ieri, întreprinderea mecanică „Nicolina“ din Iaşi a înregistrat un presti­gios succes, în întrecerea socialistă pe acest an. Este vorba de îndeplinirea, cu o lună mai devreme, a planu­lui trimestrial la export, fapt care va permite depă­șirea substanțială a acestui Indicator în timpul rămas.

Next