Flacăra Iaşului, aprilie 1977 (Anul 33, nr. 9487-9512)

1977-04-01 / nr. 9487

PAGINA A II A------­ Pe frontul reconstrucţiei eforturile nu contenesc Şi in zilele care au trecut, ritmul lucrărilor de pe şantie­rele de reconstrucţii s-a men­ţinut înalt, in unităţile sani­tare subordonate Spitalului judeţean, de pildă, alături de cei 15 lucrători ai LG.C.C., i-am intilnit in plină activita­te şi pe meseriaşii angajaţi ai spitalului. Doi dintre ei, Au­rel Plăvănescu şi Grigore Bo­­tănescu, aliaţi marţi la sediul circumscripţiei sanitare din str. Zugravi, finisau deja 3 din cele 6 camere. Ne au decla­rat ca sînt hotărîţi să execu­te lucrări de cea mai bună calitate. Intr-un timp cit mai scurt. Tot marţi, la Policlini­ca judeţeană, alţi angajaţi ai spitalului se aflau cu repa­raţiile holurilor la etajul al doilea. „Din cauza afluenţei pacienţilor trebuie sa lucrăm cu multă atenţie şi să cura­­jim imediat in urma noastră", ne spune Mihai Vartolomei. Alexandru Constantin este ţe­lul echipei de constructori ai I.G.C.C., repartizată la Spita­lul judeţean. mŞi-a cerut voie de la tovarăşul profesor şi a plecat după nişte materiale, ne spun despre el ceilalţi lu­crători. Aflăm că, de fapt, omul este bolnav, internat la clinica O.R.L. Nu l-a răbdat Inima să stea in pat in timp ce echipa lui lucrează chiar aici... (foto 1). La Policlinica stomatologică din cartierul Tătărași, dintr-o echipă a LG.C.C. compusă din cinci oameni, găsim miercuri la print numai trei. Muncitorul Ștefan Dobreanu ne spune că lucrările de finisaj sunt a­­proape terminate. Nu acelaşi lucru aflăm de la Neculai Bodnar, şeful unei echipe de 9 lucrători de la Cooperati­va „Constructorul", care lu­crează la secţia a III-a a Lea­gănului de copii din str. Va­sile Lupu (foto 2). »Aici ritmul de lucru este condiţionat de timpul de uscare a tencuieli­lor", ne spune subinginerul Alexandru Alupoaie, angajat al Leagănului. „Cum este vor­ba despre copii, intervine unul dintre constructori, noi ne străduim să lucrăm cit mai repede şi bine". Un volum însem­nat de reparaţii a fost executat şi la Spitalul clinic de neurochirurgie. „A­­vem 16 muncitori de întreţinere, dintre care numai 4 sunt calificaţi ca zidari, ne spune tehnicia­nul Florin Moşanu. Ei i-au învăţat insă şi pe ceilalţi cum să execute lucrări de reparaţiiRâmânind zilnic în unitate d­­­e 10—12 ore, toţi cei 16 oameni au făcut o treabă foar­te bună, alături de constructorii de la LG.C.C. Iată o iniţiativă care poate fi generalizată. „Doi dintre oamenii noştri, ne spu­nea, miercuri, Dumitru Chiri­­buţă, ţelul echipei de cort­­structori a LG.C.C. de aici, lipsesc de 4 zile nemotivat. Slut Mihai Aprof­rei şi Petru Vlad". Hărnicia celorlalţi, in­tre care Dumitru Cucu şi Va­dim Chbotaru, precum şi con­trolul sistematic al maistrului Constantin Manole au făcut ca lucrările de reparaţii şi fi­nisaj să ajungă deja la eta­jul al patrulea. Curăţenia e­­xemplară care ramâne in ur­ma constructorilor se datorea­ză întregului personal sani­tar, mobilizat şi îndrumat per­manent de asistenta şefă Ele­na Bulacu. O asemenea or­ganizare a activităţii, inclusiv a personalului sanitar­ şi de întreţinere, ar fi necesară şi în alte unităţi sanitare, ast­fel ca lucrările să avanseze mai rapid. MARIA CIOBOTARU Mesaj pionieresc de la Plevna Pe adresa redacţiei am pri­mit o ilustrată reprezentind Mausoleul eroilor români de la Plevna din Republica Populară Bulgaria, cu urmă­torul mesaj : „Expediţia Li­ceului „C. Negruzzi", intitula­tă „Pe drumurile Indepen­denţei" a ajuns la punctele de vîrf din itinerar ; Plevna şi Griviţa, nume de adincă rezonanţă istorică..." Sem­nează pionieri: Ana Rădău­­ceanu şi Cristian Apetrei. ---------- - - ---------­ Sesiune de comunicări HIRLAU­ (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşului") Inspectoratul şcolar jude­ţean şi Casa corpului didac­tic au organizat la Hirlău o sesiune de comunicări şi re­ferate pe tema „Educatorul In fata exigentelor moderni­zării învăţămîntului" Au fost prezentate 40 de comu­nicări şi referate. La sesiu­ne au participat cadre didac­tice din Hirlău, Deleni, Sco­­binţi, Cepleniţa, Cotnari, Bel­ceşti. Prof. EUGENIA COSTACHE Cofetărie sătească în satul de centru al co­munei Ţigănuşi s-a deschis recent o nouă unitate cu pro­duse de cofetărie, in măsură să satisfacă cererile localni­cilor Pina acum, astfel de mărfuri puteau fi găsite doar la bufetul din sat, loc ne­potrivit pentru accesul copii­lor. După cum am fost in­formaţi, consiliul popular co­munal acţionează pentru des­chiderea unei asemenea uni­tăţi şi la Cîrniceni. ----------- m --------­ -------------—----FLACĂRA~TÂRUlui | Spectacol literar-mazical Studioul de radiotelevi­­ziune Iaşi inaugurează sim­­bătă, 2 aprilie 1977, ora 19, in aula Bibliotecii universitare „Mihai Emines­­cu", suita manifestărilor con­sacrate sărbătoririi Centena­rului Independenţei cu emi­­siunea-spectacol LA TRE­­CUTU-ŢI MARE, MARE VIITOR. Îşi dau concursul poeţii : George Lesnea, Ovi­­diu Genaru, Veronica Ga­leş, Ion Chiriac, Sergiu Adam, Dan Verona, Ioanic Romanescu, Vasile Filip, Corneliu Sturza, Horie Zi­lieru, Nicolae Turtureanu ; actorii : Violeta Popescu, Adina Popa, Teofil Vâlcu, de 1® Teatrul Naţional „Va­sile Alecsandri“ din Iaşi şi Dinu Ianculescu de la Tea­trul Mic din Bucureşti ; interpreţii de muzică folk : Valeriu Penişoară, Marga­reta Mihăilescu, grupurile Flacăra-Folk şi Opinia, co­rul Cantores Amiciţia* al Conservatorului „George E­­nescu“ din Iaşi şi formaţia camerală Brevis a Centru­lui universitar Iaşi. Emisi­­une-spectacol de Grigore Ursei şi Constantin Coroiu. Vernisaj în cadrul Festivalului na­ţional „Cintarea României“ duminică, la ora 11:30, va avea loc la Casa de culture a sin­dicatelor I Iaşi vernisajul expoziţiei de pictură şi gra­fică Mariana Baciu, Elena Lăpuşneanu şi Ileana Săn­­duleanu. Cele 120 de lucrări (compoziţie, peisaj, fiori, na­tură statică) vor fi prezen­tate de către criticul de ar­tă Aurel Leon. •­S înalta răspundere a obştei formate din pag. 1) ţărani cooperatori. La Cos­­tuleni, Tungujei, Trifeşti şi în alte locuri, participanţii la discuţii s-au referit pe larg la mai buna folosire a fondului funciar, utilizarea fondurilor fixe, mijloacelor băneşti şi materiale etc., fă­­cînd valoroase propuneri pentru activitatea de viitor. O asemenea grijă pentru pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale este permanentă. Consultarea largă a maselor de coope­ratori, în toate problemele care angajează dezvoltarea unităţilor cooperatiste, a condus întotdeauna la rezol­varea competentă a sarcini­lor de producţie, la stabilirea unor mai eficiente decizii, în centrul atenţiei adună­rilor generale a stat şi stă, de asemenea, îmbunătăţirea activităţii consiliilor de con­ducere, a stilului şi meto­delor lor de lucru, în recen­tele adunări generale au fost evidenţiate preocupă­rile unor consilii de condu­cere pentru grija şi perse­verenţa cu care acţionează în scopul transpunerii în viaţă a hotăririlor adunări­lor generale. Au fost as­pru criticate acele consilii de conducere care n-au ono­rat cum se cuvine manda­tul ce le-a fost încredinţat. Acolo unde a fost necesar, adunările generale au com­pletat consiliile de condu­cere cu oameni competenţi, fruntaşi in muncă, dornici să pună umărul la înflori­rea unităţilor în care lu­crează. Au fost promovate în consiliile de conducere multe femei care se bucură de stima şi preţuirea obştei. Unde a fost cazul ca, de pildă, în C.A.P.-urile Vlă­­deni, Horleşti, Spineni, Fro­­bota, Lungani, Mogoşeşti, adunările generale au ales în fruntea consiliilor de conducere alţi preşedinţi care prin muncă şi cinste au dovedit că merită aceas­tă încredere. O apreciere pozitivă se poate face la fe­lul cum muncesc comisiile de revizie, comisiile pe pro­bleme, în multe locuri, a­­cestea reprezintă ajutoare de nădejde în munca con­siliilor de conducere. Şi a­­ceste organisme au fost şi sunt în atenţia adunărilor generale, mobilizîndu-le ori de cîte ori este nevoie pen­tru a-şi îndeplini rolul pen­tru care au fost create. în prezent, ţăranii coope­ratori din judeţul nostru, sub conducerea organizaţii­lor de partid, participă cu însufleţire la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor stabi­lite pentru anul în curs. Conştienţi că în prezent ţa­ra cere mult de la ei, pen­tru a progresa în ritmul sta­bilit de Directivele celui de-al XI­Ieri Congres al­­­.C.R., cooperatorii noştri înscriu în cinstea apropia­tului Congres al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole fapte demne de laudă. ConTEŞTI î şi nu sa feie componente se cere continuitate în acţiuni Preocupările consiliului e­­ducaţiei politice şi culturii socialiste din comuna Cion­teşti sunt îndreptate în a­­ceastă perioadă, cum este şi firesc, spre organizarea şi desfăşurarea unor activităţi politico-educative şi cultu­­ral-artistice menite să con­tribuie la mobilizarea for­ţelor din comună la lucră­rile campaniei agricole de primăvară, la realizarea obiectivelor privind acţiu­nile de gospodărire şi în­frumuseţare a localităţii. în ziua vizitei noastre, un grup de cadre didactice dădea zor cu actualizarea mate­rialelor de la punctul de propagandă vizuală concen­trată, cu înscrierea pe pa­nourile din comună a obiec­tivelor şi sarcinilor imedia­te ce stau în faţa membri­lor cooperatori în aceas­tă perioadă. Cele trei bri­găzi artistice de agitaţie din satele Ciorteşti, Deleni şi Şerbeşti au trecut şi ele la pregătirea unor programe noi, care cuprind aspecte de actualitate din viaţa comu­nei. „De altfel, toate cele 13 formaţii artistice de a­­matori, ne-a spus prof. Au­rel Volocaru, preşedintele consiliului comunal de edu­caţie politică şi cultură so­cialistă, se pregătesc să rea­lizeze noi spectacole cultu­­ral-artistice“. Am consem­nat, de asemenea, faptul că de pe agenda vieţii cultura­le a comunei nu lipsesc nici manifestările întreprinse de brigada ştiinţifică locală, de colectivele­ de lectori ai căminului cultural în ca­drul cărora se abordează probleme de educaţie juri­dică şi cetăţenească, de cu­noaştere a unor fenomene naturale etc. Unele teme cum sunt „înalta respon­sabilitate faţă de muncă şi avutul obştesc“, „Cinste, o­­noare, corectitudine“, „Pro­funde transformări petre- Itinerar cultural prin comunele judeţului cute în viaţa ţărănimii co­operatiste“, „Perspectivele de dezvoltare social-econo­­mică a comunei în cincina­lul 1976—1980“, „Materie, masă, energie în lumea fi­zică“ au fost prezentate atît la centrul de comună, cit şi în unele sate componente. După cum ne-a informat tov. Vasile Budacă, secreta­rul comitetului comunal de partid, prin modul de orga­nizare şi desfăşurare a ac­tivităţii de către consiliul educaţiei politice şi cultu­rii socialiste s-a reuşit să se antreneze în mai mare măsură forţele existente la viaţa culturală, la asigura­rea diversităţii genurilor de manifestări întreprinse. A­­preciind şi noi aceste rea­lizări trebuie să subliniem insă că nu se observă par­ticipare colectivă în toate satele componente, iar une­le domenii de activitate sunt neglijate. în satul Corop­­ceni, de exemplu, formaţii­le artistice au rămas tot în faza de pregătire, deşi a trecut etapa comunală a Festivalului „Cintarea Ro­mâniei“. Neprezentarea la concurs se datoreşte în ma­re măsură dezinteresului instructorilor artistici. în satul Rotăria nu există nici o formaţie artistică, iar alte genuri de activităţi politi­co-educative se organizea­ză la intervale mari de timp. Rare sunt şi vizionă­rile de film. La bibliotecă este înscris, ce-i drept, un număr mare de cititori ; cei mai mulţi dintre aceştia însă sunt elevi, ca să nu mai vorbim de faptul că nu s-au întreprins prea multe acţiuni educative cu cartea, lată doar citeva aspecte de a căror soluţionare consi­liul educaţiei politice şi cul­turii socialiste ar trebui să se ocupe mai mult pentru ca viaţa culturală să înre­gistreze intr-adevăr un re­viriment. C. LUPU ­in 24 lovit I Radio Iaşi 4­ ­ Programul de seară (1 apri-­i­­­lie) : 16 Cotidian sonor ; 17,30 O i / samă de cuvinte ; 17,50 Lucrări 1 1 din corala Renaşterii ; 18 Fes-­­­­­tivalul naţional „Cînlsirea Ro- /­­ mâniei“ — faza judeţeană; 18,25 4­­ Scena ; 18,40 Flori ale melosului 1 I popular ; 19 Buletin de ştiri ; ' \ ÎS,05 Spre slava ta, partid­ul- 1 I ruitor — program de cîntece i ,' 19,15 Radiogazeta economică : i 1 19,30 Melodii, melodii —­­program i i de muzică uşoară ; .20—22 Una­ / i vers rouzicaL \ I Televiziune 4 S 9 Teteşcoală ; 10 Film artistic: | i „Paravanul” Producţie a stu- ? * diourilor americane ; 11,35 Prej- \ \ mer 1977 — reportaj : 11,55 Telex ■ i / 16 Telex ; 16,05 Tei- coală ; 10,35­­ I Curs de limba franceză ; 17,05 1 l Emisiune In limba germană ; i I 18,50 Tragerea Loto ; 19 Idei con- * I tempora­ne ; 19,20 1001 de seri­­­i , 19,30 Telejurnal ; 19,50 Le ordi- - 4 nea zilei 20 Teatru Tv. ; „A- i 4 murgul unui cocor” de­­tunsi Ki- i i noshita. Premieră Tv. ; 20,50 1 l Prim plan : „Nana Lena" ; 21,05­­ I Instrumentişti virtuozi ; 21,40 A­ /­­ teller de creaţie literar-artis*p*i­­ că ; 22,05 Grave probleme socia- 4 / le si umanitare în lumea cepi- 1­4 talului. Discriminarea rasială . 4 4 22,20 Telejurnal,­­ I Cinematografe i 1 Victoria, orele 9 , 11,15 ; 14,15 ; / 1 16,30 ; 18,45 , 21 : „Cuibul sala- 4 l mand­­elor". Copou­, orele 9 , 11: 1­0 „Asediul“ , orele 14,30 17,15, 20: * 4 „Lumea circului". Republica, o- 4­­­rele 9 , 14,45 , 19 : „Pe aripile * i vintului“. Tineretului, orele * l 9; 11; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45: 1­­ „Întoarcerea marelui blond“. 1 4 Casa de cultură a sindicatelor, 4 l orele 9 ; 11: „Provincialii”, ore- 1 1 le 14; 16; 18; 20: „învingătorul“. 1 4 Clubul Panificaţiei, orele 13; 15; 4 I 17; 19:­.,,Mr. Majestyk“ 1 In judeţ. Paşcani, Casa de cui- 4 1 tură: „Mereu alături de tine”. 4 ’ Clubul C.F.R. : „Recviemul ro- * r şu". Tg. Frumos : „Bunicul şi 4 4 doi delincvenţi minori" Hîrîău: 1 / „Aeroport ’75“. Podul Iloaiei: 4 4 „Ultima noapte a singurătăţii". 4 † Hălăuceşti: „Cu mîinile curate". 5 I Filarmonica „Moldova" 1­­ Astăzi, la ora 20,30, are loc, In 4 4 sala Casei de cultură a tinere- 4 ( tulim, un concert simfonic în ci- r­­­ciul „Integrala simfoniilor de 4 l Beethoven". Dirijor Ion Bariu. 1 . In program , simfoniile a IV-a 4 4 și a VIII-a Prezintă studenta i ( Anca Untu. Sunt valabile abona-, ; J mentele A şi B. t I Teatrul pentru copii \ ) și tineret \ ) prezintă, astăzi, la orele 15,30 4 1 și 17,30, pe scena căminilui cu)- / . tura! din Hălăuceşti, spectacolul ) j pentru copii „Joc la soare". i i Timpul probabil ^ 4 Vremea. se menţine închisă, u- i i­medă şi relativ rece. Se vor 1 1 semnala precipitaţii sub formă 4 4 de burniţă şi ploaie, iar la mun- ; } te şi în nordul Moldovei, şi sub 4 4 formă de lapoviţă şi ninsoare, t 4 Vintul va sufla slab pînă la mo- 1 1 deral, cu intensificări de 40—50­­­4 km. ti. la început din sectoarele : 1 sudic şi sud-vestic, .apoi­­din cel ţ \ nor­d­ - v­estic La munte intens)- i 4 uicările vor depăşi 120 km/h. vis- 1 ţ colind zăpada Temperaturile si 4 4 menţin scăzute „ minimele vor 1 I oscila între minus -2 grade în 4 I nordul Moldovei, unde se va 4 t produce îngheţ la sol, şi plus 3 * grade în rest, iar maximele în-­­ 4 tre plus 2 şi 15 grad. Local, din 1­4­mineaţa, se va produce ceaţă. 1 Semnale şi răspunsuri : Dorin şi Cornelia D. Ga­­vril, comuna Stolniceni-Pră­­jescu. U.J.C.M. precizează că puteţi să vă reîntoarceţi la cooperativă, Unde să vă con­tinuaţi activitatea pînă la îm­plinirea obligaţiilor contractu­ale, caz în care veţi fi scutiţi de plata­ cheltuielilor de şco­larizare; sumele reţinute vi se vor restitui. ■ V. Leahu, str. Ştefan cel Mare, nr. 3­5. Di­recţia comercială va ţine sea­ma de propunerile dv. referi­toare la îmbunătăţirea oraru­lui de funcţionare a magazi­nelor pentru sezonul primăva­­ră-vara. ■ Harisa Mardare, str. Ciuribii nr. 113, Comitetul sindicatului şi Comitetul oa­menilor muncii de la I.J.I.L., Fabrica morărit-panificaţie a discutat toate aspectele sesiza­te de dv. cu conducătorul auto Mircea Mardare, acesta anga­­jîndu-se să-şi normalizeze si­tuaţia familială. ■ Gh. Miha­lache, str. Cărămidari nr. 25. Vi s-a desfăcut contractul de muncă pentru abuz de­ bău­turi alcoolice şi furt din avu­tul obştesc. ■ Sava Ştefan, car­tierul Mircea cel Bătrin. Direc­ţia judeţeană de poştă şi tele­comunicaţii ne aduce la cunoş­tinţă că în acest tab­­­er vor putea fi instalate telefoane în trimestrul IV al anului 1978. ■ Gh. Pălimari», comuna Po­­pricani. I.R.E. menţionează că în cursul anului 1977 sunt pre­văzute lucrări de­ înlocuire a stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton. ■ Asociaţia ne­văzători­­lor, filiala Iaşi. Pentru a nu se mai parca autoturismele pro­prietate particulară pe părţile carosabile şi pe trotuarele stră­zii Albe. Serviciul circulaţie cu sectorul de gospodărie mimată vor instala două indi­catoare „Oprirea interzisă“. A. ALEXANDRU

Next