Flacăra Iaşului, mai 1977 (Anul 33, nr. 9513-9538)

1977-05-01 / nr. 9513

TRĂIASCĂ 1 MAI ! Anul XXXIII — Nr. 9513 Duminică, 1 Mai 1977 4 pagini — 30 bani Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! LA MAREA SĂRBĂTOARE A MUNCII LIBERE 7,iun internaţională a muncii — 1 Mai — care prilejuieşte manifestarea solidarităţii de clasă a muncitorilor de pretutin­deni şi confirmă an de an puternica atracţie a idei­lor socialismului ştiinţific, se sărbătoreşte în ţara noastră în condiţiile liber­tăţii depline, cîştigate prin luptă de clasa muncitoare, de întregul popor, sub conducerea partidului co­munist. ..În înţelesul nos­tru, spunea recent tovară­şul Nicolae Ceauşescu, principalele drepturi , sînt dreptul la muncă, dreptul la viaţă liberă, dreptul de a fi deplin stăpîn pe mun­ca ta şi pe roadele ei, dreptul de a putea spune deschis cuvîntul şi de a participa activ la conduce­rea tuturor sectoarelor de activitate, la conducerea întregii ţări“. Din întreg ansamblu de organe de partid, de stat şi obşteşti asigură, prin structura şi funcţiile lor, manifestarea deplină a de­mocraţiei socialiste, parti­ciparea largă a maselor la elaborarea deciziilor şi a­­plicarea lor în practică. Condiţia de proprietar a­­supra mijloacelor de pro­ducţie şi totodată de pro­ducător a dat clasei mun­citoare, tuturor celor ce muncesc, noi trăsături mo­­ral-politice, de făuritori ai propriilor lor­­ destine, o înţelegere adîncă a rolului dezvoltării sociale în an­samblu pentru dezvoltarea fiecăruia în parte. Aceas­tă forţă morală de tip nou, specifică oamenilor care trăiesc şi muncesc în orînduirea socialistă, a permis poporului nostru să privească cu calm şi bărbăţie suferinţele şi pier­derile cauzate de cataclis­mele naturale care s-au abătut în ultimii ani asu­pra ţării noastre. Faptele de eroism pentru salvarea vieţii oamenilor, munca neobosită, ea însăşi o for­mă de eroism, au intrat în istoria societăţii noastre socialiste la loc de frunte, în paginile ei cele mai fierbinţi. Marea sărbătoare a mun­cii libere­­din acest an a fost precedată de împlini­rea a 70 de ani de la răs­coala ţărănească din 1907, puternică manifestare a ţărănimii împotriva împi­lării burghezo-moşiereşti, pentru pămint şi dreptate socială-Acest 1 Mai găseşte ţă­rănimea noastră mai pros­peră ca oricînd, stăpînă pe pămintul pentru care şi-au vărsat sîngele mo­(continuare în pag. a 4-a) Vernisaj la Scobinţi Adiind a armindeni, vernisajul ex­poziţiei lui Dan Hatmanu în Scobinţi, comuna natală, ne-a bucurat atit de sărbătoreşte, incit nu pot aduce mul­ţumire penelului măiestru decit cu pa­na muiată in aurul soarelui de ieri şi lacrima inimii de totdeauna. Dan ne-a dăruit cîteva fragmente transparente şi colorate, din sufletul său, care aşa a mai cîştigat o dimen­siune in timp. Veşniciile lui cu ima­gini din satul unde a văzut lumina sînt iarăşi surprinzătoare, de parcă a uitat ce-a ştiut şi făcut pînă acum, cînd s-a apucat să inventeze o nouă lume. Cred că revăzîndu-şi vatra părinteas­că tot mai des în ultima vreme, pre­­gătindu-se să înzestreze cea mai mîn­­dră zidire a Scobinţilor, sediul coope­rativei agricole înfloritoare, cu o fres­că a continuităţii româneşti , Hatma­nu şi-a visat într-o noapte cu lună casa unde a dat ţipăt de viaţă, Dealul lui Vodă la care s-a iţit cu ochii lui de icoană bizantină, via prin care rătă­ceşte straniu un armăsar roşu, cerul săgetat de cocori. Totul a coborit din vis pe pînză, uşor alunecat şi parcă rupt în tremurul apei amintirilor. E o nostalgie optimistă, o naivitate voită cu înţelepciune de copil minune, într-o culoare curată desprinsă din al­băstriul pereţilor zugrăviţi de primă­vară, din acrul tare al acoperişurilor MIHAI DUMITRU­) (continuare în pag. a 3-a) în municipiul Iaşi Prin muncă patriotică, lucrări în valoare de peste 47 milioane de lei In întîmpinarea Zi­lei de 1 Mai şi a Cen­tenarului indepen­denţei de stat a Ro­mâniei, cetăţenii din municipiul Iaşi au participat larg la ac­ţiunile de gospodări­re şi înfrumuseţare a cartierelor. Valoa­rea lucrărilor execu­tate prin muncă pa­triotică se ridică la 47,5 milioane de lei. Printre lucrările mai importante amintim: amenajarea a Încă 38 ha spaţii verzi şi întreţinerea a 550 ha, plantarea a 81.500 ar­bori şi a 18.000 m.p. gard viu, amenajarea a 6.000 m.p, baze sportive şi locuri de joacă pentru copii, nivelarea şi sistema­tizarea a 255.000 m.p. teren. In această ac­ţiune s-au evidenţiat colectivele de la C.F.S., T.C. Ind., în­treprinderile meta­lurgică, „Nicolina", de piese auto, asocia­ţiile de locatari de la punctele termice nr. 2 Ţuţora, 3 Ale­xandru cel Bun, 19 Tătăraşi, circum­scripţiile electorale nr. 49 Tîrguşorul Ni­colina, 40 Primăve­rii, 4 Copou. Noi succese ale feroviarilor Şi feroviarii din Staţia Iaşi întîmpină sărbătoarea muncii aşa cum a intrat de mult în tradiţie, adi­că prin rezultate din­tre cele mai bune. Astfel, după cum ne informează tov. Au­rel Drăgan, secreta­rul comitetului de partid, au fost expe­diate în plus circa 16.000 tone, au fost încărcate cu 8 la su­tă mai multe vagoa­ne decît era planifi­cat, în timp ce sta­ționarea acestora a fost redusă cu 2 la sută. In fruntea în­trecerii s-a situat tu­ra condusă de im­piegatul Gh. Covrig. Adunări populare cu prilejul Zilei de 1 Mai In Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republi­cii Socialiste România, cei­lalţi tovarăşi din condu­cerea partidului şi statului au participat, sîmbătă după­­amiază, la adunarea popu­lară organizată in Capita­lă cu prilejul Zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce mun­cesc. Omagiind Ziua de 1 Mai, întimpinînd-o cu bucurie şi rodnice bilanţuri, oamenii muncii,­ români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi, deopotrivă fii şi făurari ai României socia­liste, şi-au îndreptat gîndul plin de recunoştinţă spre gloriosul nostru partid co­munist, pentru tot ce s-a, înfăptuit şi se înfăptuieşte, sub conducerea sa încerca­tă, în patria noastră liberă şi înfloritoare,­­ spre se­cretarul general al partidu­lui, pentru activitatea neo­bosită, pentru dăruirea cu care se consacră împlinirii năzuinţelor celor mai pro­funde ale clasei muncitoare, ale întregii noastre naţiuni, de progres, bunăstare şi fe­ricire, de pace, prietenie şi colaborare cu toate popoa­rele lumii. Cu acest­­gînd fierbinte l-au întîmpinat numeroşi lo­cuitori ai Capitalei pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu încă din momentul sosirii în Parcul tineretului, de-a lungul frumoasei esplanade. Sărbătorirea Zilei de 1 Mai — Ziua muncitorilor de pre­­tutindeni, căire în ţara noas­tră are loc­ în acest an pe fundalul aniversării Cente­narului Independenţei de stat a României, a prilejuit şi la Iaşi o înălţătoare şi vibran­tă adunare populară în sala de festivităţi a Casei de cul­tură a tineretului. In prezidiul adunării popu­lare dedicate Zilei de 1 Mai au luat loc tovarăşii Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Con­siliului popular judeţean, Fiorica Toma, secretar al Co­mitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul oraşului, Theodor Căluşer, preşedinte­le Consiliului judeţean al sindicatelor, Maria Giligor, preşedinta Comitetului jude­ţean al femeilor, D. Nagâţ, prim-secretar al Comitetului judeţean U. T. C., Gheorghe Lungu şi Trandafira Fabri­­cantu, eroi ai muncii socia­liste, N. Berbecaru, fiu de onoare, şef de brigadă din rîndul constructorilor, acad. V. Mârza şi C. Săcăleanu, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti. în sală se aflau membrii birourilor comitetelor jude­ţean şi municipal de partid, deputaţi ai consiliilor popu­lare, activul­­ de bază de partid şi de stat, al organi­zaţiilor de masă şi obşteşti, conducători de întreprinderi şi instituţii, numeroşi oameni ai muncii. Adunarea populară a fost deschisă de tov. Th. Căluşer, pînă la intrarea principală a Palatului sporturilor şi culturii, care a găzduit ma­rea adunare populară, orga­nizată de Comitetul muni­cipal Bucureşti al P.C.. Cu acelaşi glnd, izvorît din dragoste şi încredere neţărmurită în partid şi în secretarul său general, l-au întîmpinat şi miile de parti­cipanţi la adunare. ... Ora 17:00. Sosirea la tribuna oficială a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, a ce­lorlalţi tovarăşi din condu­cerea partidului şi statului este salutată cu multă căl­dură şi însufleţire. Sub vasta boltă a sălii răsună puternice urale şi o­­vaţii. Se aclamă cu Înflă­cărare, îndelung, într-o simbolică şi firească alătu­rare, numele partidului şi al secretarului său general — „Ceauşescu — P.C.R", împreună cu secretarul ge­neral al partidului, tovarâr­­ul Nicolae Ceauşescu, în tri­buna oficială iau loc tovară­şul Manea Mănescu, tovară­şa Elena Ceauşescu, tova­răşii Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Cio­­banu, Ion Dincă, Emil Dră­­gănescu, János Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu­, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Ion Coman, Teodor Coraan, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Nicolae Giosan. La Iaşi preşedintele Consiliului ju­deţean al sindicatelor. Despre semnificaţia Zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşa Fiorica Toma. Subliniind în­semnătatea zilei, vorbitoarea a arătat că Ziua de 1 Mai a intrat în tradiţie ca Zi a so­lidarităţii tuturor celor ce muncesc, ca zi a luptei revo­luţionare pentru libertate şi progres social, pentru pace şi colaborare intre popoare. Referindu-se la condiţiile deosebite de sărbătorire a Zi­lei de 1 Mai din acest an In Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Constantin Dăscălescu, Au­rel Duma, Ion Stănescu. Iau loc, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, eroi ai muncii socialiste, reprezen­tanţi ai unor organizaţii de masă, ai oamenilor muncii din mari întreprinderi bucu­­reştene, ai vieţii ştiinţifice şi culturale. In sală se află membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai gu­vernului, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi mun­citoreşti din ţara noastră, conducători de instituţii centrale, organizaţii de ma­să şi obşteşti, oameni ai muncii din­ între­prinderile şi instituţiile bucureşie ne La adunarea populară participă reprezentanţi ai Consiliului Central al Sin­dicatelor din Bulgaria, Miş­cării Sindicale Revoluţiona­re din Cehoslovacia, Centra­lei Oamenilor Muncii din Cuba, Federaţiei Sindicate­lor Libere Germane,­­Consi­liului Central al Sindicate­lor din R.P. Mongolă, Con­siliului Central al Sindica­telor din Polonia,­ Consiliu­lui Central al Sindicatelor din Ungaria, Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din U. R. S. S„ Comitetului Executiv al Federaţiei­­Sin­dicatelor din R. S. Vietnam, Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa, Confe­ (continuare în pag. a 1-a, ţara noastră — aniversarea Centenarului Independenţei de stat a României, vorbi­toarea a reliefat că acestea constituie prilej de reafirma­re a preţuirii jertfelor Îna­intaşilor, a luptei fără preget a poporului român pentru Înlăturarea asupririi străine, pentru eliberarea socială şi naţională, ca şi a hotârîrii neclintite de a consolida cu­ceririle revoluţionare şi a a­(continuare în pag-a 1­ a) Aspect din sală

Next