Flacăra Iaşului, mai 1977 (Anul 33, nr. 9513-9538)
1977-05-01 / nr. 9513
PAGINA A li-A--------------— In patria noastră dragă !Mîndria de a munci I într-o \ară a muncii Nu ştiam cum va arăta, peste ani, „Nicotină", atunci, In 1944, eind am terminat eu şcoala profesională. Nu ştiam nici In 1946, atunci eind am fost primit In marea familie a comuniştilor. Uzina era In mare parte distrusă, majoritatea utilajelor nu funcţionau. Iar şi eu şi tovarăşii mei munceam cu Indîrjire, munceam cu bucuria pe care numai munca liberă. In folosul tău ţi-o poate aduce. Au trecut mai bine de treizeci de ani de atunci, şi privesc acum In jur : avem o uzină nouă, modernă, mult mai mare. Avem utilaje noi şi moderne, de înaltă productivitate. Toate sunt rodul muncii noastre, a oamenilor muncii din patria noastră, o patrie a muncii libere. Conştiinţa faptului că suntem proprietarii mijloacelor de producţie şi a roadelor muncii noastre ne dă mereu imboldul de a lucra mai bine, de a ne pregăti mai atent, fiindcă avem de apărat şi prestigiul, greu ciştigat, al calităţii produselor noastre. Cu alte cuvinte, eu cred că satisfacţia de a muncă liber într-o ţară liberi se manifestă plenar doar prin dăruirea fără rezerve. Posibilităţi sunt: Programul de dezvoltare economică a ţării, conturat de partid, program de care s-a bucurat şi se bucură şi întreprinderea „Nicotină“, prevede — pe baza dreptului fiecăruia dintre noi de a munci, supremă libertate — Însemnate creşteri de producţie, folosirea celor mai moderne metode, uşurarea muncii, creşterea productivităţii. De aceea eu, colegii mei, ne pregătim mereu, ne străduim să ne depăşim sarcinile. Pentru noi sărbătoarea muncii este In fiecare zi, şi in fiecare zi realizăm mai mult decit era prevăzut. Aşa se explică, de pildă, şi faptul că In cinstea zilei de 1 Mai ne-am depăşit sarcinile, numai In aprilie, cu aproape o jumătate de milion de lei. Acesta este răspunsul nostru comunist, muncitoresc, la condiţiile create in ţara noastră. COSTACHE CRĂCIUN lăcătuş, atelierul boghiuri întreprinderea mecanică .Nicolina“ Pămîntul este al nostru La noi, la Ţigănaşi, vorbesc faptele despre ce am izbutit să tăcem urmînd îndemnul partidului. Fac parte dintre ţăranii cooperatori mai tineri, dar cunosc viaţa grea pe care au dus-o bunicii şi părinţii mei în trecut. Despre faptele pline de glorie de care au dat dovadă străbunii mei in anul 1907 am învăţat la şcoală, am luat cunoştinţă din cărţi sau din cele ce-şi mai amintesc bătrînii. Cinstim memoria celor 11.000 de ţărani ucişi mişeleşte pentru că au cerut pămîntul pe care să-l muncească, să-şi poată asigura un trai cit decit omenesc. Mi-au rămas adine întipărite în minte cuvintele de preţuire a luptelor ţărănimii noastre rostite de curînd, de la înalta tribună a Congresului agriculturii româneşti, în faţa celor 11.000 de participanţi, de secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mă mîndresc că fac şi eu parte din marea armată a ţărănimii noastre cooperatiste. Mă bucur că şi cu prilejul zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, am prilejul să aduc prinosul de recunoştinţă al ţăranilor din Ţigănaşi faţă de partidul iubit. La C.A.P. Ţigănaşi conduc o echipă intr-o fermă profilată pe cultura plantelor de cîmp. Anul trecut, de pe suprafeţele repartizate am obţinut cite 4.200 kg grîu, 4.000 kg porumb boabe, 22.000 kg cartofi şi 42.000 kg sfeclă de zahăr, in medie, la hectar. După cum se observă am obţinut producţii bunişoare. Dar putem să culegem producţii şi mai bune. Prin munca noastră vom face ca pămîntul care este astăzi al nostru, să rodească mai mult, convinşi fiind că totul este spre binele nostru, al fiecăruia şi al întregului popor. De citeva zile am trecut l« semănatul porumbului, lucrare care este în plină desfăşurare. Ziua de 1 Mai ne va găsi tot în haine de lucru, pentru a cfştiga timpul pierdut din cauza ploilor. MIHAI I. JUNCANARU şef de echipă la G.A.P. Ţigănaşi Ştiinţa în slujba omului Trăim o perioadă de puternic elan creator, in care ne străduim fiecare să dăruim patriei, cu abnegaţie şi dragoste, capacitatea minţii şi forţa braţelor noastre in marea operă de reconstrucţie după cutremurul din 4 martie şi să ducem la Îndeplinire întocmai cum au fost prevăzute toate obiectivele Congresului al XI- lea al P.C.R., sarcinile cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice din patria noastră. Aşadar, transformată intr-un imens şantier, întreaga ţară reintinereşte In această primăvară prin strădaniile fiilor săi care, stăpîni pe avuţiile şi pe destinele patriei, sînt dinamizaţi de faptul că tot ce se creează la noi este în numele omului şi pentru om, pentru afirmarea sa multilaterală, pentru un viitor din ce in ce mai bun. In această epocă a celor mai uimitoare descoperiri ale ştiinţei, cind omul tălmăceşte secretele Cosmosului, ale delicatei structuri a atomului şi ale celulei vii, a face din cercetarea ştiinţifică o inepuizabilă forţă de producţie şi nu un mijloc de distrugere, de exterminare in masă, este unul din principalele ţeluri ale politicii partidului nostru, caracterizată prin profundul ei umanism, prin consecvenţa cu care se călăuzeşte după principiul de a pune geniul uman în slujba omului, al fericirii şi bunăstării sale. Dacă privim retrospectiv trecutul in acest an al marilor comemorări ale unor importante evenimente istorice, ne dăm seama că de-a lungul veacurilor s-au dus la noi aprige bătălii pentru independenţa naţională şi socială, pentru drepturile scumpe poporului român. Şi totuşi, în ciuda unei istorii atît de zbuciumate, există în ţara noastră vechi şi prestigioase tradiţii ştiinţifice, ilustrate de mari personalităţi care au contribuit din plin la Îmbogăţirea patrimoniului naţional şi universal. Este un temei în plus care explică realizările importante de astăzi, când, în climatul favorabil creat de partidul şi statul nostru, talentele se pot afirma In chip nestingherit, tinerii cu adevărat valoroşi avînd largi posibilităţi de a-şi împlini chemarea şi In genere personalitatea umană avind create toate premisele necesare pentru o dezvoltare multilaterală. In peisajul cultural al patriei este bine cunoscută ambianţa intelectuală şi ştiinţifică a Iaşului atît din trecutul său, cit şi din pre-rezentul nostru socialist. Activitatea, ştiinţifică se des- făşoară astăzi aici, in pri- mul rind, în centre şi unităţi de cercetare între care un loc important îl ocupă Filiala Academiei R. S. România, prin activitatea subcomisiilor ştiinţifice, dar şi i In toate institutele de învă- ' ţămînt superior, precum şi In întreprinderile industri- ^ ale şi în unităţile agricole. Este vorba deci de integrarea Invăţămîntului cu cercetarea şi producţia şi de implantarea revoluţiei ştiinţifice şi tehnice in cîmpul fertil al economiei naţionalei Conştienţi de faptul că forţa progresului, a edificării construcţiei socialiste stă în propriile noastre puteri, în priceperea şi talentul fiecăruia, noi, oamenii de ştiinţă ieşeni, alături de întregul popor, vom face totul pentru ca acest cincinal al afirmării revoluţiei tehnico-ştiinţifice să fie şi o nouă treaptă în dreptul la fericire al omului. Acad. PETRE JITARUJ Suprema satisfacţie: dreptul Ia creaţie şi învăţătură O poate însemna mai ■ault pentru un tînăr care doreşte, aşa cum e firesc, să se afirme in viaţă, decit libertatea de care se bucură In patria noastră socialistă ? Mă gîndesc la libertatea de a alege meseria care li place, la libertatea pe care o reprezintă, în primul rînd, dreptul la muncă şi la învăţătură. Şi mă gindesc, cind spun toate acestea, la mine, la colegii mei, la toţi tinerii din patria noastră. Am dorit mult, de cind eram muc, să devin lăcătuş — mi se părea o meserie frumoasă, interesantă, demnă de un bărbat. Aşa că nu mi-a fost greu să aleg. Am urmat cursurile şcolii profesionale, apoi, pentru că mai doream ceva — să lucrez pe un şantier — m-am angajat la Trustul de instalaţii şi montaje, la Şantierul nr. 2. Am lucrat la multe din obiectivele industriale ale Iaşului, şi satisfacţiei că mă realizasem ca meseriaş s-a adăugat şi aceea că făceam parte din marea familie a constructorilor, a făuritorilor noilor bogăţii ale ţării. Convins că demnitatea omului depinde de ceea ce face, ea sporeşte odată cu prestigiul ţării, am căutat întotdeauna să muncesc în aşa fel, incit să cu eu în primul rînd mulţumit. A venit şi momentul intrării în rîndul comuniştilor, acum 5 ani, moment de seamă in viaţa mea. Atunci m-am gîndit că nu pot spune că am făcut totul, dacă mă mulţumesc numai cu ce ştiu. M-am înscris la liceul seral, iar acum trei ani, la Facultatea de mecanică, la subingineri. Aşa cum spuneam, am beneficiat din plin de condiţiile pe care partidul le-a creat tinerilor, de a munci şi învăţa, pentru a putea creşte demni şi de nădejde fii ai patriei noastre. Desigur, nu este uşor. Dar adevăratele satisfacţii ţi le dau, victoriile greu e dobîndite în lupta cu tine însuţi. Fiindcă nimic altceva nu este de învins dreptul la muncă şi învăţătură, la un trai mereu mai bun îl are oricine ! ION PETERCA lăcătuş, Şantierul nr. 2 Trustul de instalaţii şi montaje FLACĂRA IAȘULUI . Ţara! Avem o ţară frumoasă. E un lucru limpede pentru toată lumea, aşa cum limpede este pentru toţi ivirea zorilor ori asfinţitul soarelui în timpurile de maci ale amurgului. Aici, în acest rotund ca de pîine sunt Carpaţii, care vorbesc de setea noastră de înalt şi de puterea noastră de a sta neclintiţi in faţa istoriei. Spre miazăzi curg, printr-o harfă, spre Marea cea mare, Dunărea şi celelalte ape ale ţării, aceste spiţe dintr-o roată ca de moară ! Bărăganul şi Coloana Infinitului, prin necuprinsul lor vorbesc lumii despre necuprinsa frumuseţea sufletului şi pămîntului românesc. Cheile Bicazului, cele ale Turzii, ale Ialomiţei şi Dornei sint expresia cutezanţei noastre. Voroneţul. Trei Ierarhi, Curtea de Argeş, iată tot atîtea izbînzi ale geniului românesc, la fel cum Eminescu, Enescu, Luchian sint piscurile care ţîşnesc din platourile înalte ale înţelepciunii unui popor plin de harul gîndului adine. Mircea, Ştefan, Mihai şi ceilalţi sunt cuvintele prin care noi numim vitejia. Avem o ţară frumoasă. Din moşi-strămoşi nu ne saturăm de priveliştile ei, pe care lumina bogată a soarelui, ori cea mai puţină a lunii le învăluie în legendă. Avem, acum, şi o ţară bogată cum din vechime şi-au dorit cei mai buni dintre oamenii care s-au născut pe acest pămînt. Prin lucrarea cutezătoare a unui popor, care-şi dăruieşte sieşi roadele lucrului său cel mai de preţ munca, de la un capăt la altul ţara îşi aşează maramă de borangie. Lingă pragurile de piatră ale Cazanelor, lingă Porţile de Fier au apărut Porţile luminii. Pe Argeş în Sus s-a zidit de Meşteri Manole nouă ctitorie. La albia Dunării s-a împerecheat cu cea a oţelului. Pe tontitene ţărmuri se construiesc rovileri româneşti ale căror catarge reting înălţimile Monumentului de la Adamclisi. La Iaşi, in ţinutul Ţuţorei, în cel al Nicosteei, se alcătuieşte o realitate nouă, ca un pămînt al vieţii noi a unei aşezări intrată intr-o altă vîrstă a existenţei sale. Aici, sub cupola albastră a cerului cu transparenţe de Voroneţ, »o pali ere unul din miracolele ro*J»A» neşti. Ar fi prea puţin dacă am spune că acest oraş creşte intr-un an cit creştea altădată in zece , pentru că el intrase Înainte (if 22 August într-o toropitoare amorţeală. Acum, se r cotizează aici, la laşi, mai mult decit producea România în 1938, Iaşul cate doar unul din multele iocnri de pe faţa acestui pămînt românesc, unde se iscă minunile noastre cele de toate zilele. Sigur, cuvîntul nu este prea mare, cuvîntul nu spune mai mult decit trebuie, el defineşte exact o realitate. O ţară, condusă de un partid al oamenior pentru oameni, munceşte cu eroism aşa cum altădată a luptat la Podu înalt, la Rovine, la Griviţa, la Plevna, la Mărişeşti, pentru a apăra fiinţa sa, pentru a cuceri independenţă şi libertatea acestor pămînturi. Eroismul muncii, omenia ada faţă atît de pregnant în această primăvară de încordată luptă, au devenit virtuţile cele mai de preţ ale unui popor, virtuţi ce dau măreţie, unicitate, timpului pe care-l trăim. Priviţi ţara, uitaţi-vă la ele cu sufletul deschis. Veţi exclama, cu siguranţă : avem o ţară frumoasă şi bogată ! GRIGORE 11XSKI • • Festivalul naţional ,,Fînţarea României" Expoziţii interjudeţene Ieri s-au deschis la Iaşi în sălile de la „Victoria“. Casa de cultură a sindicatelor şi în holul Palatului Culturii expoziţiile de artă plastică, artă fotografică şi, respectiv, artă populară din cadrul etapei interjudeţene a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Expoziţiile reunesc lucrări ale artiştilor plastici şi fotografi, ale creatorilor populari din judeţele Iaşi, Bacău, Botoşani, Vaslui şi Neamţ care le înscriu ca un omagiu adus trecutului glorios de luptă al poporuluinostru, înfăptuirilor prezentului socialist." Astăzi încep spectacolele-concurs din etapa interjudeţeană Astăzi încep la Iaşi întrecerile formaţiilor artistice de amatori din cadrul etapeiinterjudeţene a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Alături de formaţiile reprezentative ale judeţului nostru vor evolua pe scena Festivalului artişti amatori din alte patru judeţe ale Moldovei (Bacău, Botoşani, Vaslui şi Neamţ). Este un prilej de reintîlnire a publicului ieşean cu cintecul şi jocul românesc, cu minunatel* valori ale creaţiei populare. Urînd succes deplin acestei manifestări artistice, reamintim că spectacolele-concurs se desfăşoară la Casa de cultură a sindicatelor, Filarmonica ,Moldova“ şi Casa de cultură a tineretului şi studenţilor.