Flacăra Iaşului, iunie 1977 (Anul 33, nr. 9539-9564)
1977-06-01 / nr. 9539
iDcina Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean L Anul XXXIII — Nr. 9539 Miercuri, 1 iunie 1977 4 pagini — 30 bani Proletari difi toate ţările, uniţi-vă! Din „instrumentarul" oamenilor de la planşetă Competenţa — exigenţa — eficienţa Ca şi în alte domenii de activitate, în proiectare agenda de lucru este deosebit de bogată. Zilele trecute ne-am aflat printre oamenii de la planşetă, printre arhitecţii şi inginerii de la Institutul de cercetare şi proiectare Iaşi. Discuţiile purtate au evidenţiat încă o dată responsabilitatea, competenţa şi exigenţa acestora, strădaniile permanente pentru creşterea eficienţei economice în întreaga activitate desfăşurată. „Trei mari sarcini stau în faţa noastră — ne spune ing. .Ştefan Rotaru, coordonator al consiliului tehnicoeconomic. Este vorba de aducerea în stare de viabilitate a construcţiilor afectate de seism, elaborarea proiectelor tip pentru locuinţe, finalizarea documentaţiilor pentru cele circa 8 000 de apartamente ce se vor executa în 1978, precum şi pentru cele care vor constitui front de lucru pentru 1978—1979“. De la arhitectul Nicolae Vericeanu, şef de colectiv, am aflat alte preocupări ale proiectanţilor ieşeni. „Depunem eforturi susţinute pentru renovarea urbană a zonelor tradiţionale ale Iaşului, dindu-se prioritate centrului municipiului (străzile Lăpuşneanu, Dimitrov, Cuza Vodă şi Costache Negri). De asemenea, urmărim păstrarea şi valorificarea fondului construit vechi, valoros din punct de vedere arhitectural, în acelaşi timp, ne preocupăm pentru completarea acestui front cu construcţii noi, care să se integreze armonios, intervenind, acolo unde este nevoie, cu elemente specifice arhitecturii ieşene. De altfel, în acest scop a fost elaborat un amplu studiu, care a început deja să prindă viaţă. Un exemplu îl constituie începerea execuţiei Centrului stomatologic pentru copii, amplasată în strada Lăpuşneanu. Cînd l-am proiectat, ne-am gîndit ca acest edificiu să aibă o arhitectură asemănătoare cu cea existentă în această zonă, construcţia integrîndu-se optim în volumetria specifică de aici. De pildă, la Intersecţia străzii Lăpuşneanu cu stradela Banu este prevăzut un ceas. De asemenea, construcţia va avea vitralii, acoperiş cu ţiglă smălţuită şi alte elemente capabile să creeze o ambianţă plăcută pentru micuţii pacienţi. Lucrăm intens şi pentru zona din lunca Bahluiului, unde urmează să se construiască noi unităţi de invăţămînt şi cercetare pentru facultăţile de electrotehnică, mecanică şi hidrotehnică. De asemenea, este în curs de elaborare detaliul de sistematizare pentru întreaga zonă a băilor „Nicolina“. La rîndul lor, ing. Ion Rotaru, şef secţie, arhitectul Mihai Lupu şi Adrian Mihalache ne-au relatat despre activitatea intensă pentru asigurarea întregii documentaţii de execuţie, care vizează cele 8 000 de apartamente ce urmează a fi construite In 1978. Am aflat că pînă la 30 septembrie a.c. constructorul va fi în posesia acestor proiecte. Se prevăd soluţii cu un înalt grad de industrializare, o arhitectură plăcută şi interesantă, care să asigure durabilitate, siguranţă in exploatare şi confort sporit. In acest context ni s-a vorbit despre soluţiile cu panouri mari din beton cu granulit, diafragme din beton în cofraje metalice plane, cadre lamelare realizate cu cofraj metalic, care vor asigura şi o productivitate sporită pe şantiere. Dat fiind volumul mare de locuinţe ce urmează a se executa, proiectanţii, în colaborare cu constructorii, se preocupă pentru organizarea şantierelor de aşa natură incit să se asigure o folosire cit mai judicioasă a potenţialului uman şi material, una dintre soluţiile adoptate fiind concentrarea zonală. Am primit informaţii şi despre cercetările privind proiectele pentru construcţiile de locuinţe cu structură în cadre lamelare şi cu planşeu tip dală. Dialogul nostru cu proiectanţii ieşeni l-a încheiat tov. prof. dr. ing. C-tin Mihăilescu, directorul institutului, care ne-a spus, printre altele : „împreună cu beneficiarii şi constructorii am stabilit programe de lucru minuţioase în vederea organizării cit mai bune a şantierelor, predării la timp a tuturor documentaţiilor. Nu este uşor, dar proiectanţii ieșeni vor confirma şi de această dată că sunt la înălţimea sarcinilor puse în faţa lor de conducerea superioară de partidui de stat“. EUGENIU ZIDARIŢA Elena Darie şi Florenţa Daraban, două dintre harnicele muncitoare din secţia filatură a întreprinderii „Ţesătura“. Foto : D. Rotaru, corespondent Obiectivele Congresului agricultorilor — exemplar transpuse în viață ! • ■ Cind pajiştile naturale încap pe mîini bune Ridicarea productivităţii pajiştilor naturale din această parte a ţării a început să se bucure de atenţia cuvenită, îndeosebi de cînd această misiune a intrat pe mîinile unei unităţi specializate. Se înţelege că ne referim la întreprinderea judeţeană de îmbunătăţire a pajiştilor, ale cărei baze au fost puse la începutul cincinalului trecut. Dacă în 1971 — adică în primul an de existenţă — unitatea nu executa practic decît fertilizări şi reînsămînţări, acum gama lucrărilor realizate este foarte largă şi variată. Se merge mai ales pe calea lucrărilor în complex tocmai pentru că o bună parte din pajişti sunt degradate şi solicită măsuri radicale de îmbunătăţire. Se procedează cu discernămînt de la un caz la altul, pe baza soluţiilor indicate de specialiştii O.C.O.T.-ului în proiectele de ameliorare. Raza de acţiune a unităţii cuprinde şapte şantiere pastorale (Hîrlău, Sireţel, Vînătorii, Ţigănaşi-Probota, Mogoşeşti, Voineşti şi Comarna) ale căror lucrări sunt finanţate integral din fondurile centralizate ale statului. Primăvara acestui an a fost o perioadă de vîrf şi pentru lucrătorii şantierelor amintite. Numai aici s-au fertilizat aproape 3.000 de hectare, iar pe importante suprafeţe au fost executate lucrări de refacere a pajiştilor degradate , nivelarea ravenelor sau terenurilor cu alunecări, urmată apoi de reînsămînţarea lor în vederea înţelenirii. Intre alte măsuri de stăvilire a eroziunii solului se numără şi plantarea C. GRIGORAŞ (continuare in pag. a 3-a) • 6 Xg. Fiumps, Peisaj urbanistic din strada 7 Noiembrie Creşte numărul atelierelor mecanice ferite mecanizatorilor în S.M.A.-urile din judeţul nostru au fost construite noi ateliere modern utilate. Numai în ultimul timp au fost încheiate lucrările la două ateliere la S.M.A.-urile Tg. Frumos şi Holboca. De asemenea, se află în construcţie un bloc cu 4 apartamente la S.M.A. Trifeşti. Continuîndu-se acţiunea de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi viaţă .- Întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit, marţi după-amiazi, cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian, Reiulf Steen. In timpul convorbirii a fost exprimată de ambele părţi dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre cele două partide la interesul popoarelor român şi norvegian, de a sprijini dezvoltarea colaborării dintre România şi Norvegia, în special a schimburilor comerciale şi cooperării economice, precum şi conlucrarea dintre cele două ţări pe plan internaţional. S-a subliniat necesitatea respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî in mod liber şi independent destinele sale, de a-şi alege calea propriei dezvoltări economice şi sociale. Abordîndu-se unele aspecte ale situaţiei actuale internaţionale, s-a relevat rolul important care revine tuturor statelor, ţărilor mici şi mijlocii, in soluţionarea in interest a popoarelor a problemelor majore care confruntă omenirea. In acest context a fost manifestată dorinţa de a contribui la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale sub egida O.N.U. în rezolvarea acestor probleme. S-a exprimat hotărîrea celor două părţi de a acţiona pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, pentru Înfăptuirea dezarmării şi, In primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru destindere şi securitate internaţională. In timpul discuţiei s-a evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca apropiata reuniune de la Belgrad să se desfăşoare Intr-un spirit de înţelegere şi conlucrare, fără confruntări, să ducă la realizarea de înţelegeri pentru înfăptuirea deplină a tuturor celor convenite la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa. In acest cadru, s-a sub-liniat importanţa deosebită pe care o are In lupta pentru pace şi progres social dezvoltarea colaborării şi Înţelegerii între toate forţele muncitoreşti, progresiste, democratice. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul afacerilor externe al R. P. Mongole Marţi, 31 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Mangalîn Dughersuren, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mongole. In cursul întrevederii a fost apreciată cu satisfacţie evoluţia rodnică, mereu ascendentă, a relaţiilor de prietenia trainică, de solidaritate şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Totodată, a fost exprimată dorinţa comună ca, pe baza hotăririlor convenite cu prilejul dialogului la nivel inai, să se amplifice necontenit aceste raporturi, în folosul construcţiei socialiste in România şi Mongolia, spre binele arabelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii in lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale vieţii politice internaţionale. A fost reafirmată voinţa celor două partide şi ţări de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie activă la întărirea unităţii şi colaborării ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la adîncirea cooperării internaţionale, la eforturile pentru asigurarea destinderii şi securităţii în Europa şi in lume, la instaurarea unei noi ordini economice mondiale, la soluţionarea problemelor contemporaneităţii în interesuul popoarelor, al progresului, democrației și păcii. Preşedintele Fundaţiei culturale americano-române Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi dimineaţa, pe Barbu Niculescu, preşedintele Fundaţiei culturale americano-române. Cu acest prilej a fost exprimată dorinţa de a intensifica schimburile pe tărîmul culturii pentru mai buna cunoaştere a valorilor spirituale ale poporului român şi poporului american, pentru întărirea prieteniei şi colaborării dintre ele. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a apreciat activitatea Fundaţiei culturale americano-române in promovarea colaborării culturale româno-americane, în dezvoltarea bunelor relaţii dintre cele două ţări şi popoare. • • Ziua internaţională pentru apărarea copilului Cele mai tinere vlăstare ale patriei Astăzi, de Ziua copilului, putem raporta că pe tot cuprinsul judeţului Iaşi copiii sunt prezenţi, alături de vîrstnici, la marea operă de continuă înflorire a patriei. Ei lucrează în ateliere şcolare, pe tarlalele C.A.P., îi întîlnim pe copii alături de părinţii lor. In comune, după modelul celor mari, pionierii şi şcolarii au creat microcooperativele lor, unde ei înşişi sunt organizatori şi gospodari, chiar şi in mare întrecere, în acest an, cu microcooperativa din Prisăcani. Zi de zi, pionierii şi şoimii patriei participă activ la înfrumuseţarea ţinutului natal, la construcţii de şcoli, grădiniţe, ateliere, laboratoare, terenuri de joc, la colectarea deşeurilor şi ambalajelor, la strîngerea plantelor medicinale etc. Copiii de azi sunt realizatorii unor colecţii muzeistice deosebite, ca cea de la Tg. Frumos, ori ai unor lucrări participante la expoziţii internaţionale (Şcoala din Horodiştea — Cotnari, grădiniţele nr. 3, 12 din Iaşi etc.), au lucrări tehnice apreciate an de an în concursul republican „Minitehnicus“. Festivalul naţional „Cîntarea României", pe care au participat aproape toţi copiii membri ai organizaţiei „Şoimii patriei“ şi organizaţiei pionierilor din judeţul nostru, ne-a adus numeroase satisfacţii. Sinceritatea, frumuseţea şi ţinuta copiilor ne-au făcut să ne bucurăm de bucuria copiilor. Am apreciat cu acest prilej munca deosebită, permanentă a cadrelor didac-Prof. VIORICA PARASCHIVESCU preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi al Organizaţiei pionierilor (continuare în pag. a 2-a)