Flacăra Iaşului, iunie 1977 (Anul 33, nr. 9539-9564)

1977-06-01 / nr. 9539

iDcina Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean L Anul XXXIII — Nr. 9539 Miercuri, 1 iunie 1977 4 pagini — 30 bani Proletari difi toate ţările, uniţi-vă! Din „instrumentarul" oamenilor de la planşetă Competenţa — exigenţa — eficienţa Ca şi în alte­ domenii de activitate, în­ proiectare a­­genda de lucru este deosebit de bogată. Zilele trecute ne-am aflat printre oamenii de la planşetă, printre arhi­tecţii şi inginerii de la In­stitutul de cercetare şi pro­iectare Iaşi. Discuţiile purta­te au evidenţiat încă o dată responsabilitatea, competenţa şi exigenţa acestora, străda­niile permanente pentru creş­terea eficienţei economice în întreaga activitate desfăşura­tă. „Trei mari sarcini stau în faţa noastră — ne spune ing. .Ştefan Rotaru, coordo­nator al consiliului tehnico­­economic. Este vorba de a­­ducerea în stare de viabili­tate a construcţiilor afectate de seism, elaborarea proiec­telor tip pentru locuinţe, fi­nalizarea documentaţiilor pentru cele circa 8 000 de a­­partamente ce se vor executa în 1978, precum şi pentru cele care vor constitui front de lucru pentru 1978—1979“. De la arhitectul Nicolae Vericeanu, şef de colectiv, am aflat alte preocupări ale proiectanţilor ieşeni. „Depu­nem eforturi susţinute pen­tru renovarea urbană a zo­nelor tradiţionale ale Iaşului, dindu-se prioritate centrului municipiului (străzile Lăpuş­­neanu, Dimitrov, Cuza Vo­dă şi Costache Negri). De a­­semenea, urmărim păstrarea şi valorificarea fondului con­struit vechi, valoros din punct de vedere arhitectural, în acelaşi timp, ne preocu­păm pentru completarea a­­cestui front cu construcţii noi, care să se integreze ar­monios, intervenind, acolo unde este nevoie, cu elemen­te specifice arhitecturii ieşe­ne. De altfel, în acest scop a fost elaborat un amplu stu­diu, care a început deja să prindă viaţă. Un exemplu îl constituie începerea execuţi­ei Centrului stomatologic pentru copii, amplasat­ă în strada Lăpuşneanu. Cînd l-am proiectat­, ne-am gîndit ca acest edificiu să aibă o arhitectură asemănătoare cu cea existentă în această zonă, construcţia integrîndu-se op­tim în volumetria specifică de aici. De pildă, la Intersec­ţia străzii Lăpuşneanu cu stradela Banu este prevăzut un ceas. De asemenea, con­strucţia va avea vitralii, aco­periş cu ţiglă smălţuită şi alte elemente capabile să creeze o ambianţă plăcută pentru micuţii pacienţi. Lu­crăm intens şi pentru zona din lunca Bahluiului, unde urmează să se construiască noi unităţi de invăţămînt şi cercetare pentru facultăţile de electrotehnică, mecanică şi hidrotehnică. De asemenea, este în curs de elaborare de­taliul de sistematizare pentru întreaga zonă a băilor „Ni­­colina“. La rîndul lor, ing. Ion Ro­taru, şef secţie, arhitectul Mi­­hai Lupu şi Adrian Mihala­­che ne-au relatat despre ac­tivitatea intensă pentru asi­gurarea întregii documentaţii de execuţie, care vizează ce­le 8 000 de apartamente ce urmează a fi construite In 1978. Am aflat că pînă la 30 septembrie a.c. constructorul va fi în posesia acestor pro­iecte. Se prevăd soluţii cu un înalt grad de industrializare, o arhitectură plăcută şi in­teresantă, care să asigure du­rabilitate, siguranţă in ex­ploatare şi confort sporit. In acest context ni s-a vorbit despre soluţiile cu panouri mari din beton cu granulit, diafragme din beton în co­­fraje metalice plane, cadre lamelare realizate cu cofraj metalic, care vor asigura şi o productivitate sporită pe şantiere. Dat fiind volumul mare de locuinţe ce urmează a se executa, proiectanţii, în colaborare cu constructorii, se preocupă pentru organi­zarea şantierelor de aşa na­tură incit să se asigure o folosire cit mai judicioasă a potenţialului uman şi mate­rial, una dintre soluţiile a­­doptate fiind concentrarea zonală. Am primit informaţii şi despre cercetările privind proiectele pentru construcţii­le de locuinţe cu structură în cadre lamelare şi cu planşeu tip dală. Dialogul nostru cu proiec­tanţii ieşeni l-a încheiat tov. prof. dr. ing. C-tin Mihăiles­­cu, directorul institutului, ca­re ne-a spus, printre altele : „împreună cu beneficiarii şi constructorii am stabilit pro­grame de lucru minuţioase în vederea organizării cit mai bune a şantierelor, predării la­­ timp a tuturor documen­taţiilor. Nu este uşor, dar proiectanţii ieșeni vor con­firma şi de această dată că sunt la înălţimea sarcinilor puse în faţa lor de condu­cerea superioară de partid­ui de stat“. EUGENIU ZIDARIŢA Elena Darie şi Florenţa Daraban, două dintre har­nicele muncitoare din secţia filatură a întreprinderii „Ţesătura“. Foto : D. Rotaru, corespondent Obiectivele Congresului agricultorilor — exemplar transpuse în viață ! • ■ Cind pajiştile naturale încap pe mîini bune Ridicarea productivităţii pajiştilor naturale din a­­ceastă parte a ţării a în­ceput să se bucure de aten­ţia cuvenită, îndeosebi de cînd această misiune a in­trat pe mîinile unei unităţi specializate. Se înţelege că ne referim la întreprinde­rea judeţeană de îmbună­tăţire a pajiştilor, ale cărei baze au fost puse la în­ceputul cincinalului trecut. Dacă în 1971 — adică în primul an de existenţă — unitatea nu executa prac­tic decît fertilizări şi reîn­­sămînţări, acum gama lu­crărilor realizate este foar­te largă şi variată. Se mer­ge mai ales pe calea lucră­rilor în complex tocmai pentru că o bună parte din pajişti sunt degradate şi solicită măsuri radicale de îmbunătăţire. Se procedea­ză cu discernămînt de la un caz la altul, pe baza soluţiilor indicate de spe­cialiştii O.C.O.T.-ului în proiectele de ameliorare. Raza de acţiune a unităţii cuprinde şapte şantiere pastorale (Hîrlău, Sireţel, Vînătorii, Ţigănaşi-Probota, Mogoşeşti, Voineşti şi Co­­marna) ale căror lucrări sunt finanţate integral din fondurile centralizate ale statului. Primăvara acestui an a fost o perioadă de vîrf şi pentru lucrătorii şantierelor amintite. Numai aici s-au fertilizat aproape 3.000 de hectare, iar pe im­portante suprafeţe au fost executate lucrări de refa­cere a pajiştilor degradate , nivelarea ravenelor sau te­renurilor cu alunecări, ur­mată apoi de reînsămînţa­­rea lor în vederea înţeleni­­rii. Intre alte măsuri de stăvilire a eroziunii solu­lui se numără şi plantarea C. GRIGORAŞ (continuare in pag. a 3-a) • 6 Xg. Fium­ps, Peisaj urbanistic din strada 7 Noiembrie Creşte numărul atelierelor mecanice ferite mecanizatorilor în S.M.A.-urile din judeţul nostru au fost construite noi ateliere modern utilate. Numai în ultimul timp au fost încheiate lucrările la două ateliere la S.M.A.-u­­rile Tg. Frumos şi Holboca. De asemenea, se află în con­strucţie un bloc cu 4 apar­tamente la S.M.A. Trifeşti. Continuîndu-se acţiunea de îmbunătăţire a condi­ţiilor de muncă şi viaţă .- Întîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, s-a intîlnit, marţi după-amiazi, cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian, Reiulf Steen. In timpul convorbirii a fost exprimată de ambele părţi dorinţa de a dezvolta relaţiile dintre cele două partide la interesul popoarelor român şi norvegian, de a sprijini dez­voltarea colaborării dintre România şi Norvegia, în special a schimburilor comerciale şi cooperării economice, precum şi conlucrarea dintre cele două ţări pe plan internaţional. S-a subliniat necesitatea respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî in mod liber şi independent destinele sale, de a-şi alege calea propriei dezvoltări economice şi sociale. Abordîndu-se unele aspecte ale situaţiei actuale inter­naţionale, s-a relevat rolul important care revine tuturor statelor, ţărilor mici şi mijlocii, in soluţionarea in interest a popoarelor a problemelor majore care confruntă omenirea. In acest context a fost manifestată dorinţa de a contribui la creşterea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale sub egida O.N.U. în rezolvarea acestor probleme. S-a exprimat hotărîrea celor două părţi de a acţiona pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, pentru Înfăptuirea dez­armării şi, In primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru destindere şi securitate internaţională. In timpul discuţiei s-a evidenţiat, de asemenea, nece­sitatea ca apropiata reuniune de la Belgrad să se desfă­şoare Intr-un spirit de înţelegere şi conlucrare, fără con­fruntări, să ducă la realizarea de înţelegeri pentru înfăptui­rea deplină a tuturor celor convenite la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa. In acest cadru, s-a sub-­­liniat importanţa deosebită pe care o are In lupta pentru pace şi progres social dezvoltarea colaborării şi Înţelegerii între toate forţele muncitoreşti, progresiste, democratice. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul afacerilor externe al R. P. Mongole Marţi, 31 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, a primit pe Mangalîn Dughersuren, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Mon­gole. In cursul întrevederii a fost apreciată cu satisfacţie evo­luţia rodnică, mereu ascendentă, a relaţiilor de prietenia trainică, de solidaritate şi colaborare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Totodată, a fost ex­primată dorinţa comună ca, pe baza hotăririlor convenite cu prilejul dialogului la nivel inai­, să se amplifice necon­tenit aceste raporturi, în folosul construcţiei socialiste in România şi Mongolia, spre binele arabelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii in lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în pro­bleme actuale ale vieţii politice internaţionale. A fost rea­firmată voinţa celor două partide şi ţări de a-şi aduce şi în viitor o contribuţie activă la întărirea unităţii şi cola­borării ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi munci­­toreşti, la adîncirea cooperării internaţionale, la eforturile pentru asigurarea destinderii şi securităţii în Europa şi in lume, la instaurarea unei noi ordini economice mondiale, la soluţionarea problemelor contemporaneităţii în interesuul popoarelor, al progresului, democrației și păcii. Preşedintele Fundaţiei culturale americano-române Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi dimineaţa, pe Barbu Niculescu, preşedintele Fundaţiei culturale americano-ro­­mâne. Cu acest prilej a fost exprimată dorinţa de a intensifica schimburile pe tărîmul culturii pentru mai buna cunoaş­tere a valorilor spirituale ale poporului român şi poporului american, pentru întărirea prieteniei şi colaborării dintre ele. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a apreciat activitatea Fundaţiei culturale americano-române in promovarea cola­borării culturale româno-americane, în dezvoltarea bunelor relaţii dintre cele două ţări şi popoare. • • Ziua internaţională pentru apărarea copilului Cele mai tinere vlăstare ale patriei Astăzi, de Ziua copilului, putem raporta că pe tot cu­prinsul judeţului Iaşi copiii sunt prezenţi, alături de vîrstnici, la­ marea operă de continuă înflorire a patriei. Ei lucrează în ateliere şcola­re, pe tarlalele C.A.P., îi în­­tîlnim pe copii alături de pă­rinţii lor. In comune, după modelul celor mari, pionierii şi şcolarii au creat microcoo­­perativele lor, unde ei înşişi sunt organizatori şi gospo­dari, chiar şi in mare între­cere, în acest an, cu micro­­cooperativa din Prisăcani. Zi de zi, pionierii şi şoimii pa­triei participă activ la înfru­museţarea ţinutului natal, la construcţii de şcoli, grădi­niţe, ateliere, laboratoare, te­renuri de joc, la colectarea deşeurilor şi ambalajelor, la strîngerea plantelor medici­nale etc. Copiii de azi sunt realizatorii unor colecţii mu­zeistice deosebite, ca cea de la Tg. Frumos, ori ai unor lu­crări participante la expozi­ţii internaţionale (Şcoala din Horodiştea — Cotnari, gră­diniţele nr. 3, 12 din Iaşi etc.), au lucrări tehnice apreciate an de an în concursul repu­blican „Minitehnicus“. Festivalul naţional „Cînta­­rea României", pe care au participat aproape toţi copiii membri ai organizaţiei „Şoi­mii patriei“ şi organizaţiei pionierilor din judeţul nos­tru, ne-a adus numeroase sa­tisfacţii. Sinceritatea, frumu­seţea şi ţinuta copiilor ne-au făcut să ne bucurăm de bucu­ria copiilor. Am apreciat cu acest prilej munca deosebită, permanentă a cadrelor didac-Prof. VIORICA PARASCHIVESCU preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi al Organizaţiei pionierilor (continuare în pag. a 2-a)

Next