Flacăra Iaşului, iulie 1977 (Anul 33, nr. 9565-9591)

1977-07-01 / nr. 9565

I Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXIII— Nr. 9565 Vineri, 1 iulie 1977 4 pagini — 30 bani or— Aprecieri, orientări —~ şi sarcini de excepţională­­ însemnătate cuprinse în | Cuvîntarea tovarăşului­ Nicolae Ceauşescu! la Plenara C.C. al P.C.R. ' Cuvîntarea secretarului general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, rostită în încheierea lucră­rilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 28— 29 iunie a.c., se înscrie ca un nou şi deosebit de va­loros document ce conţine aprecieri, orientări şi sar­cini de excepţională însem­nătate pentru înfăptuirea în continuare a hotărîrilor Congresului al XI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialis­te multilateral dezvoltate şi înaintate spre comunism. Referindu-se la primul punct al ordinii de zi, a­­doptarea Planului naţional unic de dezvoltare econo­mică şi socială şi Bugetu­lui de stat pe anul 1978, secretarul general al parti­dului a subliniat că sarci­nile sunt pe măsura capa­cităţilor de producţie, a dotării de care dispune­ e­­conomia noastră în toate ramurile. A fost relev­at în acest sens faptul că pentru a se realiza cu succes pla­nul pe anul viitor şi, desi­gur, şi pe anul acesta, sunt necesare măsuri h­otărîte pentru ca toate capacităţi­le de producţie să lucreze la parametrii proiectaţi, pentru creşterea indicelui de folosire a maşinilor, ţi­­nînd seama că acesta se găseşte încă sub prevede­rile planului cincinal. In a­­ceastă ordine de idei a fost subliniată necesitatea luării unor măsuri hotărîte care să ducă în continuare la ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al întregii pro­ducţii, la creşterea eficien­ţei activităţii economice, ceea ce presupune mai mul­tă fermitate în direcţia re-­­­ducerii consumurilor ma­­­­teri­ale, a cheltuielilor de­­ producţie, a creşterii mai­­ rapide a productivităţii * muncii. Criticînd faptul că­­ în domeniul investiţiilor,­­ pe primele 5 luni ale aces- ? tui an avem o rămînere în­­ urmă de 9 miliarde lei, do­­­ cumentul relevă o seamă­­ de măsuri ce trebuie luate i in vederea realizării inte- i grale a programului de in-­­ vestiţii industriale şi social- 4 culturale, precum şi a in- * vestiţiilor din agricultură.­­ In ce priveşte Programul 4 de ridicare a nivelului de­­ trai al poporului — care a­­ fost, de asemenea, dezbă- 4 tut de plenară — Cuvin- t tarea subliniază că preve- 4 derile acestuia asigură de- » păşirea substanţială a obiec- \ tivelor planului cincinal­­ privind creşterea venituri- * lor tuturor categoriilor de­­ oameni ai muncii, s­e nu- i scriu in preocuparea conti- J nuă a orînduirii noastre de - a face totul, pe măsura , dezvoltării economiei naţio- ’ nale, pentru creşterea bu- t nâstării materiale şi spiri- i tuale — ţelul suprem al­­ politicii partidului nostru.­­ Abordînd problemele per- I fecţionării organizării în- J văţămîntului de toate gra-­­ dele, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu a subliniat fap- t tul că prin măsurile adop- 4 tate acum se încheie de­­ fapt activitatea de așezare I pe o bază nouă, în concor- , danță cu prevederile Pro-­­ gramului partidului, a în- | (continuare in pag. a 3-a) . ­ —------— In EDITURA POLITICA —---------­--------------------------------------------- - a apărut volumul „Sesiunea Solemnă Comună a Comitetului­­ Central al Partidului Comunist Român, Marii i I Adunări Naţionale şi activului central de l­a partid şi de stat consacrată sărbătoririi cen­­ţ­i­­enarului proclamării Independenţei de stat ^­­ a României*.­­ Sesiunea Marii Adunări Naţionale Joi dimineaţa au fost re­luate în plen lucrările celei de-a V-a sesiuni a celei de-a VII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Deputaţii şi invitaţii au salutat cu îndelungi şi pu­ternice aplauze sosirea in sală. In lojile oficiale, a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşului Manea Mănes­­cu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a tovarăşilor Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Cio­­banu, Ion Dincă, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Ni­­culescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec. In sală se aflau, de ase­menea, membri supleanţi ai Comitetului Politic Execu­tiv, secretarii C.C. al P.C.R. La lucrările sesiunii iau parte, în calitate de invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organi­zaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, perso­nalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale şi artis­tice, ziarişti români şi co­respondenţi ai presei străine. Erau de faţă şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a deschis şedinţa înaltului for legislativ al Re­publicii Socialiste România. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au adoptat in u­­nanimitate următoarea ordi­ne de zi : 1. Validarea alegerii tova­răşei Elena Nae, ca deputat în circumscripţia electorală nr. 1 Giurgiu şi depunerea jurămîntului de credinţă şi devotament faţă de Repu­blica Socialistă România. 2. Proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socia­liste de stat. 3. Proiectul legii privind impozitul agricol. 4. Proiectul legii privind pensiile de asigurări socia­le de stat şi asistenţa so­cială. 5. Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale mem­brilor cooperativelor agrico­le de producţie. 6. Proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale tirani­lor cu gospodărie individuali din zonele necooperati­vizate. 7. Proiectul legii privind rolul şi atribuţiile maistru­lui în producţie. 8. Proiectul legii calităţii produselor şi serviciilor. 9. Proiectul legii privind asigurarea durabilităţii, si­guranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor. 10. Proiectele de legi pen­tru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. 11. Eliberarea şi alegerea unor secretari ai Marii A­­dunări Naţionale. 12. Modificări în compo­nenţa unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Na­ţionale. La primul punct de pe or­­dinea de zi, deputaţii au vo­tat validarea alegerii ca deputat in circumscripţia e­­lectorală nr. 1 Giurgiu, Ju­deţul Ilfov, a tovarăşei Ele­na Nae, care a depus apoi Jurămtntul de credinţă şi de­votament faţă de Republica Socialistă România. In continuare, deputaţii au adoptat propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale la Proiectul legii privind das­pozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socia­liste de stat şi Proiectul le­gii privind impozitul agricol să fie prezentate Intr-o singură expunere comună, urmată de un singur raport comun al comisiilor perma­nente şi de discuţia genera­lă comună, procedâadu-se a­­poi, separat, pentru fiecare proiect in parte, la discuţia pe articole şi la votarea legi. Ca urmare, tovarăşul Flo­­rea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat ex­punerea la aceste proiecte de legi, iar deputatul Ilie Şalapa, preşedintele Comisiei pentru industrie şi activitate economico-financiară, a pre­zentat Raportul comisiilor permanente care au avizat proiectele de legi supuse dezbaterii. A urmat dezbaterea gene­rală asupra celor două pro­iecte de legi, la care au luat cuvântul deputaţii Şte­fan Bobeş, Elena Galea, Mi­los­ilvanov, Gheorghe Blaj, Aurica Muntean­u, Horia Tatu, Gheorghe Dinu, Con­stantin Herescu si Ioan lansa. In continuare, după exam­l­ (continuara In pag. a 2-a) In timp ce combinerii de la C.A.P. Ciurea se stră­duiesc să încheie secerişul orzului (foto stingă), alţi mecanizatori zoresc cu balotajul paielor. Foto : L. STRATUIJAT Conform Programului de ridicare continuă a nivelului de trai începind de astăzi,prima etapă de sporire a retribuţiei devine realitate Programul de creştere a nivelului de trai adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 28—29 iunie a.c., este bine cunoscut întregului popor, care l-a primit cu angajamentul ferm de a spori producţia şi eficienţa ei economică. După cum se ştie, primele sporuri de retri­buţie — de la 1 iulie a.c. — se acordă colectivelor care lucrează în construcţii-m­ontaj, agricultură, industria textilă, industria confecţiilor, industria alimentară. In judeţul Iaşi, industria textilă şi de confecţii ocupă un loc principal , motiv pentru care astăzi vom consemna opiniile celor care lucrează în aceste colective. Rezervele de creştere a eficienţei economice sunt în miinile noastre. Totul depinde de felul cum acţionăm Ne-am adresat mai­­ întîi muncitoarelor de la ,/ţesătu­ra“ — cea mai veche unitate textilă din Iaşi, totodată foar­te nouă prin utilajele mo­derne cu care a fost înzestra­tă. Dintr-un calcul simplu rezultă că numai în luna iu­lie colectivul întreprinderii va cîştiga prin mărirea retri­buţiei acordată în prima eta­pă, peste 1,2 milioane lei. Muncitoarele, de exemplu, vor ciştiga in plus circa 240 lei lunar. Faţă de această creştere a cîştigului, ţesătoa­rea Profira Voina ne spune: „ Sintern deosebit de re­ cunoscătoare partidului, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, care a iniţiat acest program de creştere a retribuţiei. Nu­mai în orînduirea noastră so­cialistă este posibil ca muzi­ca sa fie tot mai bine răs­plătită, pe măsura eforturi­lor şi realizărilor noastre. In calitate de ţesătoare vă spun că sunt decisă să îmbu­nătăţesc mai mult calitatea, să depăşesc planul, să reduc tot mai mult consumul de materiale, care să ducă la creşterea pe mai departe a eficienţei economice a pro­ducţiei. Avem suficiente re­zerve în privinţa aceasta ; ele se află în miinile noastre şi depinde de noi cum ac­ţionăm ca să le punem în va­loare. In adunarea de partid care a dezbătut Programul de creştere a nivelului de trai, s-a subliniat grijă partidu­lui pentru întărirea econo­miei naţionale, pentru ca fie­care muncitor să cîştige din ce în ce mai bine. Spun înd H. PETRESCU (continuare in pag. a 2-a) Răspunsul nostru: vom munci mai bine, pentru a produce mai mult şi mai ieftin Incepînd de astăzi, 1 iulie, lucrătorii din agricultura de stat beneficiază de majo­rarea retribuţiei. Aşa cum se arată în decretul dat publi­cităţii zilele trecute, retri­buirea lucrătorilor din sec­torul vegetal va fi sporită cu 15,4—18,3 la sută, cea a lu­crătorilor din sectorul zoo­tehnic cu 15,4—17,9 la sută, iar cea a personalului înca­drat pe clase cu 15,4—3­6,4 la sută. La aceste majorări se adaugă sporul de vechime. In ferma noastră majorita­tea lucrătorilor au o vechi­me în muncă de peste 15 ani. Medic veterinar VASILE N­RITCU şeful fermei de vaci de la Dancu a I.A.S. Iaşi (continuare în pag. a 2-a) Viteză de lucru maximă se cere de la începutul secerişului • La recoltarea orzului de pe ultimele supra­feţe • Cu combine „pe butuci* şi după o lună de la termenul de încheiere a reparaţiilor şi pentru mecanizatorii şi ţăranii cooperatori din consiliul intercooperatist Ciurea lucrările agricole au intrat într-o perioadă de vîrf. Şi aceasta datorită faptului că acum, paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor, s-a declanşat şi secerişul orzului. Insu­­şindu-şi întrutotul sarci­nile trasate de conducerea superioară de partid în şe­dinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 27 iunie a.c., comanda­mentele comunale pentru agricultură au luat cele mai eficiente măsuri pentru ca recoltatul acestei culturi sa se încheie practic în cel mult trei zile. Că se fac eforturi deose­bite, ne-am convins și noi. Prima unitate din consiliu unde s-a trecut la secerişul orzului este C.A.P. Ciurea. De la ing. Ştefan Vişoianu, preşedintele acestei unităţi, aflăm că recolta de orz de pe 100 de hectare a şi fost pusă la adăpost. In cursul zilei de azi, va fi strîns şi orzul de pe celelalte 50 de hectare, în sprijinul com­­binerilor Nicolae Cărăuşu­ şi Constantin Mahalu din secţia S.M.A., care serveş­te această unitate, au venit şi combinerii din secţia S.M.A. care serveşte coope­rativa agricolă din Bîrnova. In ferma condusă de ing. Nicu Petroşel orzul a fost strîns de pe toate cele 62 de hectare cate au fost ocu­pate cu această cultură Combinele s-au mutat în lanurile fermei conduse de ing. Gheorghe Voica. Se lu­crează intens şi la balota­­tul paielor, precum şi la e­­liberarea miriştilor, pentru a crea front de lucru me­canizatorilor în vederea e­­xecutării arăturilor pentru semănatul culturilor succe­sive. In miriști vor fi se ■ ANDREI BRATU (continuare în pag. a 2-a)

Next